Fostul premier Marcel Ciolacu respinge acuzațiile conform cărora ar fi cheltuit discreționar și în scop electoral zeci de miliarde de lei din Fondul de Rezervă al Guvernului. Politicianul a publicat sumele alocate de Guvern în 2024.

„Demontez azi minciuna că am cheltuit discreționar și în scop electoral zeci de miliarde de lei din Fondul de Rezervă al Guvernului și public toate sumele alocate prin Hotărâri de Guvern în 2024! După cum se poate vedea, peste 95% din bani sunt exclusiv pentru cheltuieli operaționale, iar ponderea cea mai mare este pentru a susține investiții – majoritare fiind cele pe bani europeni”, a transmis Marcel Ciolacu.

Fondul de Rezervă al Guvernului a fost administrat direct de Ministerul Finanțelor, care a și avizat, de altfel, fiecare Hotărâre de Guvern, a mai arătat Ciolacu.

„Adevărul este că ministrul Finanțelor din 2024 a preferat alocarea banilor din Fondul de Rezervă în locul rectificării bugetare clasice, argumentând că, astfel, are un control mai bun al administrării fondurilor. Până la urmă, fiecare trebuie să răspundă pentru deciziile luate. Nu îmi este deloc rușine că Guvernul pe care l-am condus a alocat bani din Fondul de Rezervă pentru infrastructură, pentru a cofinanța proiecte pe fonduri europene sau pentru a echilibra situațiile din educație și sănătate. Adevărul este simplu - acești bani n-au fost luați acasă de Ciolacu sau de vreun alt ministru, ci au ajuns cu precădere la mii de firme care au executat lucrări pe șantierele țării. Iar de aceste investiții vor beneficia în perioada următoare milioane de români, de la elevi și profesori la medici și asistente, transportatori rutieri și fermieri”, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a declarat că România nu oferă energie electrică gratuită Republicii Moldova. El a demontat un fake news care circulă de mult timp și a luat amploare în mediul online.
Ministrul Energiei Bogdan Ivan a prezentat date conform cărora România vinde energie mai scump decât o cumpără. El a arătat că toată energia se tranzacționează pe bursă în România, Serbia, Bulgaria, Grecia, Moldova, Ucraina și Ungaria, în funcție de prețurile pe intervale orare.

„Ca să vă dau un exemplu foarte clar, pentru a închide acest mit prin care România dă gratis energie în Republica Moldova. La nivelul lunii iulie, de exemplu, în medie, România a importat energie electrică cu 104 euro pe megawat și a vândut cu 127 de euro, adică a vândut mai scump decât a importat", a declarat ministrul Energiei.

În luna august, România a importat cu 78 euro/megawat și a exportat cu 115 euro/ megawat.
Bogdan Ivan a mai explicat că prețurile mai mici din Republica Moldova se datorează măsurilor guvernamentale locale: subvenționarea consumului de până la 110 kWh și eliminarea TVA-ului la energia electrică.
Ministrul Energiei a precizat că vrea să elimine „acest mit și aceste minciuni care se propagă în mediul online”.

Programul Național „Masă sănătoasă" se derulează normal, a anunțat Ministerul Educației și Cercetării. Prin intermediul unui comunicat ministerul clarifică situația programului și asigură că derularea acestuia se face conform calendarului stabilit în 2026 și în 2026.

Ca urmare a apariției unor „informații fără suport real" în spațiul public, ministerul a considerat necesară precizarea situației reale a programului destinat elevilor și preșcolarilor din România.
Potrivit ministerului, „pentru anul 2025, bugetele necesare derulării programului sunt repartizate către unitățile administrativ teritoriale în raport cu numărul de beneficiari aprobat prin hotărâre de guvern încă de la începutul anului".

În cazul în care achizițiile pentru întregul an nu au fost realizate, autoritățile locale pot demara procedurile necesare pentru implementarea programului.
Pentru anul viitor, ministerul dă asigurări că „va iniția toate demersurile legale privind derularea programului cel puțin pentru același număr de unități de învățământ și de beneficiari".

Programul Național „Masă sănătoasă" se adresează preșcolarilor și elevilor prezenți la activitățile didactice și „constă în acordarea zilnică, cu titlu gratuit, a unui suport alimentar constând într-o masă caldă sau, după caz, într-un pachet alimentar, în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată".
Obiectivul principal este „promovarea unor obiceiuri alimentare sănătoase printre copiii și tinerii din școlile din România, sprijinind participarea lor la educație".

Sistemele de supraveghere radar ale MApN au detectat un grup de drone aeriene, la 36 mile marine NE de Sulina. Două aeronave de luptă Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane, dislocate la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, au survolat zona din proximitatea frontierei cu Ucraina.

La scurt timp de la stabilirea contactului radar, dronele au schimbat traiectoria către nord și ulterior semnalul electronic a dispărut.

Aeronavele Eurofighter Typhoon au continuat misiunea de monitorizare, după care au aterizat la Baza 57 Aeriană.

Forțele Aeriene Germane participă, timp de patru luni, cu un detașament de cinci aeronave de luptă, la misiunea de Poliție Aeriană întărită, pentru protejarea spațiului aerian național și aliat.

Coeziunea și solidaritatea reprezintă fundamentul Alianței Nord Atlantice și constituie garanția fermă că orice provocare la adresa securității va fi întâmpinată printr-un răspuns unitar și hotărât.

Agenția Națională de Administrare Fiscală anunță că un prejudiciu de peste 90 milioane de lei descoperit de inspectorii Antifraudă și procurorii DNA în comerțul cu mașini second-hand
Potrivit Serviciului comunicare-relații publice al ANAF, inspectorii antifraudă de la Direcția Generală Antifraudă Fiscală – Structura Centrală (D.C.I.C.C.) au efectuat controale la mai multe firme interconectate care vindeau autoturisme second-hand din Uniunea Europeană. În urma verificărilor, s-a stabilit un prejudiciu total de peste 90 milioane de lei, reprezentând taxa pe valoarea adăugată (TVA).

ANAF mai susține că frauda a fost realizată printr-un lanț de firme de tip „conductă”. Acestea cumpărau mașini second-hand de la furnizori din UE și le vindeau mai departe altor firme, ai căror reprezentanți erau implicați în achiziția inițială a autoturismelor. Ulterior, mașinile ajungeau la cumpărători finali – persoane fizice sau juridice.

În circuitul tranzacțiilor, au fost introduse și diferite materiale și articole de încălțăminte fără o utilitate reală, doar pentru a simula tranzacții comerciale. Scopul era de a crea cheltuieli artificiale și de a influența taxele și impozitele datorate statului, folosind proceduri contabile și financiare atipice sau artificiale.

Verificările antifraudă au avut loc în 17 locații din Galați, Bârlad, Roman, Iași, Vaslui, Arad, Cluj, Brașov și Otopeni – Ilfov, în cooperare cu Direcția Națională Anticorupție – Structura Centrală. Toate acțiunile au respectat competențele fiecărei structuri și continuă în paralel cu perchezițiile organelor de urmărire penală.

„Prin această operațiune, Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) reafirmă importanța respectării legilor fiscale și subliniază hotărârea autorităților de a combate evaziunea fiscală, în colaborare cu partenerii instituționali. Acțiunea demonstrează angajamentul autorităților de a asigura echitatea fiscală pentru toți contribuabilii. DGAF menționează că piața mașinilor second-hand este afectată de practici comerciale ilegale, care distorsionează concurența și pun în dificultate firmele care respectă legea”, a precizat ANAF.

O lege care modifică Codului Penal a fost adoptată de Camera Deputaților. Este un proiect inițiat de USR prin care cămătarii nu vor mai rămâne cu banii împrumutați.
Potrivit inițiatorilor, autoritățile pot confisca de acum încolo de la cămătari atât dobânzile încasate de la oameni, cât și sumele date inițial cu camătă. Plenul Camerei Deputaților a votat miercuri un proiect inițiat de deputații USR Alexandru Dimitriu și Stelian Ion care modifică Codul Penal în acest sens.

Inițiativa a apărut după o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care cămătarii își minimizau pierderile, deoarece ÎCCJ a interpretat că banii dați împrumut de aceștia nu constituie bunul/obiectul infracțiunii, iar statul poate confisca doar dobânda obținută.

„Dacă faci cămătărie, pleci fără bani la pușcărie! Este timpul să luăm banii de la cămătari și să îndreptăm o mare greșeală făcută de ÎCCJ. Este ridicol să nu fie confiscată suma care este dată cu titlul de camătă în momentul în care este condamnat un cămătar pentru această infracțiune. Este ridicol pentru că această sumă face obiectul infracțiunii de camătă. Trebuie să oprim aceste practici, pentru că generează trafic de persoane, sărăcie lucie și alte infracțiuni”, a declarat deputatul USR Alexandru Dimitriu, membru al Comisiei juridice din Camera Deputaților.

După intrarea în vigoare a legii USR, cei care se îmbogățesc din camătă nu vor mai putea păstra niciun leu din sumele folosite pentru săvârșirea infracțiunii. Cămătarii vor fi astfel descurajați să mai facă infracțiuni, pentru că riscă să piardă toți banii.
„România are nevoie de legi clare și ferme împotriva cămătăriei, nu de portițe care să protejeze infractorii. Doar așa putem descuraja cu adevărat această practică toxică, care exploatează oameni aflați în situații de vulnerabilitate”, a spus deputatul Stelian Ion, fost ministru al Justiției.

Potrivit deciziei ICCJ nr. 26/2025, în cazul infracţiunii de camătă doar dobânda este supusă confiscării speciale reglementate de art. 112 din Codul Penal. Acest lucru însemna că statul putea confisca de la cămătari doar banii obținuți ca dobândă, nu și banii împrumutați.
Legea modifică art. 351 din Codul Penal astfel: „Darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani. Confiscarea specială poartă atât asupra sumei de bani date, cât și asupra dobânzii obținute prin săvârșirea infracțiunii, inclusiv când aceasta este cuprinsă în sumele ulterior împrumutate și se dispune conform art. 112 alin. (1) lit. e) din Codul Penal”.

Trei aeronave F-16 Fighting Falcon, achiziționate de la Regatul Norvegiei, au aterizat joi, 28 august, în Baza 86 Aeriană Borcea. Acestea vor intra în dotarea Escadrilei 571 Aviație Vânătoare din cadrul Bazei 57 Aeriene „Căpitan Aviator Constantin Cantacuzino”, de la Mihail Kogălniceanu.

 Aeronavele se alătură celor deja aflate în dotarea Forțelor Aeriene și vor contribui la consolidarea capacității de apărare aeriană a României. 

Noul lot de aeronave face parte din contractul semnat între Guvernul României și Guvernul Regatului Norvegiei privind achiziția a 32 de aeronave F-16, împreună cu suportul logistic inițial și un pachet complementar de bunuri și servicii furnizat de Guvernul Statelor Unite ale Americii. 

Resursa aeronavelor permite utilizarea lor pentru o perioadă de minimum 10 ani, până la tranziția către avioanele de generația a V-a. Astfel, achiziția avioanelor de luptă norvegiene reprezintă, în fapt, un transfer de capabilități între două state aliate în cadrul NATO.

Până în prezent au fost livrate 21 aeronave, dintre care 16 alcătuiesc Escadrila 48 Vânătoare de la Câmpia Turzii și cinci care vor intra în dotarea Escadrilei 571 Aviație Vânătoare de la Mihail Kogălniceanu. Finalizarea recepției întregului lot este estimată pentru finalul anului 2025.

La Spitalul de Boli Infecțioase „Sf. Cuvioasă Parascheva” din Galați au fost realizate peste 5.000 de scanări cu Tomograful în Coerență Optică (OCT), un aparat modern care permite investigații de mare precizie.

De aceste examinări au beneficiat peste 300 de pacienți care aveau nevoie de analize aprofundate în vederea stabilirii cu exactitate a unor diagnostic, anunță Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Echipamentul achiziționat de Consiliul Județean Galați permite depistarea cancerului de piele în stadii incipiente, cu ajutorul luminii, fără expunere la radiații și fără a mai fi nevoie de intervenții chirurgicale.

„Acest echipament de înaltă performanță a fost utilizat în cei trei ani de funcționare și în activitatea Centrului de excelență în dermatologie al spitalului, atât pentru instruirea medicilor, cât și pentru cercetare științifică, concretizată deja în studii valoroase precum cele despre cancerul cutanat și bolile rare.

Mai mult, acest aparat medical de ultimă generație ar putea fi folosit în cadrul viitorului Program național pentru prevenția și depistarea precoce a cancerului de piele, pe care Ministerul Sănătății dorește să îl lanseze în acest an.

Investițiile în tehnologie modernă înseamnă speranță, înseamnă o șansă în plus de vindecare!”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Aplicația informatică EPIDS, destinată acordării voucherelor pentru plata facturilor la energie este accesibilă, începând de săptămâna trecută. Persoanele eligibile pentru sprijinul financiar pot depune cereri online la adresa: https://epids.mmuncii.ro. Aplicația a fost dezvoltată de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), conform cerințelor operaționale stabilite de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială și aprobate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și Ministerul Energiei. Echipa STS a realizat dezvoltarea software, interconectarea cu bazele de date necesare, testarea de performanță și de securitate cibernetică, precum și implementarea măsurilor de protecție a datelor pentru funcționarea în condiții de siguranță a platformei.

Aplicația este disponibilă online, sub forma unei platforme web, care poate fi accesată de pe orice dispozitiv cu browser – calculator, laptop, smartphone sau tabletă – fără a necesita instalare software pe dispozitiv. Începând cu data de 20 august 2025, cererile pot fi transmise online direct de către titular sau de o persoană desemnată de acesta. EPIDS permite depunerea cererilor de obținere a voucherelor pentru energie, procesul fiind complet automatizat: verificarea, validarea și stabilirea beneficiarilor se realizează prin interogarea bazelor de date puse la dispoziție de autoritățile prevăzute în Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 35/2025. STS nu validează și nu stabilește criterii de eligibilitate.

Sprijinul financiar nu depinde de emiterea unui tichet tipărit: datele beneficiarilor sunt preluate automat din aplicația EPIDS în sistemul electronic de plată a facturilor al Poștei Române, asigurându-se astfel un flux simplu și rapid de acordare și utilizare a voucherelor. Cererile de voucher în platformă se realizează o singură dată, iar stabilirea eligibilității se realizează automat pentru fiecare lună.
Pentru suport suplimentar, a fost operaționalizat un call center - 0219309, unde utilizatorii care întâmpină dificultăți pot primi asistență din partea Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială. De asemenea, problemele pot fi semnalate prin adresa de e-mail dedicată Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea., iar solicitările primite sunt preluate automat într-un sistem de tip ticketing și sunt transmise direct la echipele de implementare, asigurând rezolvarea, în condiții rezonabile de timp, a tuturor dificultăților întâmpinate.