Ministrul de Interne, Lucian Bode a anunțat că a intrat în dotarea IGSU primul lot de 10 autospeciale cu o capacitate de 10.000 litri, destinate operaţiunilor de stingere a incendiilor, din totalul celor 200 care vor fi achiziţionate în cadrul Proiectului VIZIUNE 2020.

Un proiect pentru siguranţa românilor! Astăzi, a intrat în dotarea IGSU primul lot de 10 autospeciale cu o capacitate de 10.000 litri, destinate operaţiunilor de stingere a incendiilor, din totalul celor 200 care vor fi achiziţionate în cadrul Proiectului VIZIUNE 2020”, a scris ministrul de Interne, Lucian Bode, pe Facebook. 

Potrivit sursei citate, acest proiect are o valoare nu doar instituţională, ci mai ales umană, şi anume de a oferi protecţie şi sprijin comunităţilor şi cetăţenilor. 

„Cele 10 autospeciale sunt instrumente moderne şi eficiente în lupta pompierilor cu timpul, într-un domeniu în care deplasarea rapidă la solicitări şi intervenţia promptă sunt esenţiale. Procesul de modernizare continuă, el este unul amplu si vizează reînnoirea pacului auto al inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă”, a mai spus Bode.

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a întâlnit la Palatul Victoria, cu reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane, AHK. 

Participanții la întrevedere au remarcat nivelul înalt al schimburilor comerciale, care sunt estimate la 35 de miliarde de euro în acest an. Interesul companiilor germane pentru investițiile realizate în România au o relevanță specială, în contextul în care lanțurile de aprovizionare în estul Europei și în Asia sunt afectate și influențează capacitatea logistică europeană.

Reprezentanții companiei germane Knauf au anunțat, în cadrul întâlnirii, lansarea unei investiții de 200 de milioane de euro în România. Compania Knauf România are în plan dezvoltarea a două noi facilități de producție pe teritoriul țării noastre pentru ghips carton, profiluri metalice și materiale de izolații, care vor genera 200 de noi locuri de muncă. Aceste investiții vor încuraja producția locală pentru materiale cu valoare adăugată mare, România având oportunitatea de a deveni un exportator în regiune. Totodată, materialele produse în țara noastră vor putea asigura o parte din necesarul intern  al materialelor de construcții, în condițiile în care 90% dintre locuințele din România au nevoie de izolație pentru a putea scădea emisiile de carbon și consumul de energie și gaze naturale destinat încălzirii. 

“Această nouă investiție germană în țara noastră este un semnal de încredere, care întărește legăturile noastre economice și oferă acces unor noi tehnologii, necesare modernizării capacităților de producție. Cele peste 300.000 de noi locuri de muncă create de investițiile realizate în România de companiile germane contribuie la bunăstarea țării noastre, generând stabilitate și dezvoltare. Guvernul acordă importanță majoră investițiilor străine, dar și celor realizate de antreprenorii români. Avem toată deschiderea pentru a facilita noi investiții. Atragerea de investiții pe teritoriul țării noastre reprezintă un deziderat al acestui Guvern, garantând stabilitatea și predictibilitatea economică”, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă.

Premierul Nicolae Ciucă a discutat la Palatul Victoria, cu Principesa Margareta şi cu Principele Radu, cărora le-a mulţumit pentru implicarea constantă în promovarea imaginii şi susţinerea intereselor României în lume.

„Am fost onorat şi deosebit de încântat să discut astăzi, la Palatul Victoria, cu Majestatea Sa Margareta Custodele Coroanei, însoţită de  Alteţa Sa Regală Principele Radu. Le-am mulţumit cu acest prilej pentru implicarea constantă a Casei Majestăţii Sale în promovarea imaginii şi susţinerea intereselor României în lume şi în proiecte care promovează dezvoltarea economiei, educaţiei şi culturii româneşti”, a transmis premierul Nicolae Ciucă.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține, într-o scrisoare trimisă eurodeputatului Victor Negrescu, soluțiile propuse de acesta pentru sprijinirea proiectelor întârziate de pandemie și de războiul din Ucraina și salvarea, astfel, a unor sume importante din fondurile neutilizate din perioada financiară 2014-2020. Răspunsul primit este rezultatul unui demers inițiat de europarlamentarul român și co-semnat de eurodeputați din mai multe țări europene, prin care eurodeputatul Victor Negrescu a propus salvarea celor aproape 3000 de proiecte care riscă să nu fie finalizate la termen.

“Comisia Europeană confirmă, prin răspunsul său, faptul că am reușit să ridicăm această problemă, a necesității de a salva fondurile și proiectele din perioada 2014-2020, la cel mai înalt nivel. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se angajează să identifice soluții care să asigure un echilibru între proiectele din respectiva perioadă de finanțare, necesitatea de a începe noua programare financiară și răspunsul la crizele pe care le traversăm.

În documentul transmis de președinta Comisiei Europene sunt oferite două răspunsuri importante evidențiate, de altfel, în scrisoarea noastră:

– executivul european dorește să introducă măsuri suplimentare pentru salvarea proiectelor transfrontaliere cu Ucraina și Republica Moldova, întârziate din cauza războiului;

– se va analiza la nivel european situația proiectelor întârziate din perioada 2014-2020, impactul generat de războiului din Ucraina, costurile și efectele prelungirii perioadei de implementare și posibilitatea creării unui cadru mai flexibil, precum și extinderea acestuia, pentru fazarea proiectelor către  exercițiul financiar 2021-2027 astfel încât acestea să continue cu finanțare europeană;

Prin demersul nostru am reușit să convingem Comisia Europeană să caute soluții noi pentru salvarea proiectelor și fondurilor din perioada 2014-2020. Este nevoie acum de un demers organizat din partea statelor membre care să arate efectiv impactul pandemiei și al războiului asupra implementării proiectelor și să solicite executivului european măsuri clare pentru salvarea respectivelor proiecte și fonduri”, a declarat europarlamentarul Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European.

Eurodeputatul Victor Negrescu a fost inițiatorul unui demers susținut de mai mulți europarlamentari din regiune, din toate grupurile politice, prin care a solicitat salvarea proiectelor și fondurilor din perioada 2014-2020. În acest sens, europarlamentarul social-democrat a introdus o serie de amendamente la  legislația europeană referitoare la bugetul UE. Recent, Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a declarat că, în momentul de faţă, România este în pericol de a pierde peste 10 miliarde de euro și că, din estimările specialiștilor, între 2000 şi 3000 de proiecte sunt în situația de a nu fi finalizate la timp.

România trebuie să modifice Codul Muncii până la 1 august 2022, pentru că altfel riscă o procedură de infringement din partea Comisiei Europene, a anunțat ministrul Muncii, Marius Budăi. 

„Sunt două directive europene, de fapt, pe care trebuie să le transpunem în Codul Muncii. În proporție de 40 la sută, prevederile acestor două directive se regăsesc deja în Codul Muncii din România. Sunt două directive care au fost finalizate pe perioada în care România a avut președinția Consiliului Uniunii Europene. Una din ele, directiva 1152/ 2019, are drept scop protejarea drepturilor lucrătorilor și îmbunătățirea condițiilor de muncă și directiva 1158, tot din 2019, prevede echilibrul dintre breasla profesională și cea privată a părinților și îngrijitorilor.

Sunt două directive extrem de importante, pentru că prima practic asigură transparentizarea condițiilor de lucru și o mai bună informare a lucrătorilor asupra condițiilor de lucru ulterioare și a salariului și a doua practic asigură un echilibru dintre viața profesională și cea privată, atât a îngrijitorilor, cât și a părinților”, a declarat ministrul muncii, Marius Budăi.

Potrivit sursei citate, săptămâna viitoare se depune inițiativa legislativă la Parlament, iar până la sfârșitul sesiunii va trece de prima cameră sesizată.

„Vom face un raport de progres către Comisia Europeană și în luna septembrie, în prima sesiune, va trece și de Camera Deputaților, nefiind nici un risc de infringement până atunci”, a adăugat Budăi. 

 NAVROM BAC S.R.L. efectuează treceri cu bacul și noaptea, astfel:

- din I.C. Brătianu la orele 23.00, 01.00, 03.00, 05.00;

- din Galați la orele 24.00, 02.00, 04.00,

LA ACELEAȘI TARIFE DE ZI

Un fost prorector al Universităţii „Dunărea de Jos” Galați a fost arestat 30 de zile, sub aspectul „comiterii unei infracţiuni de delapidare în formă continuată a infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată şi agravantă, participaţie improprie la infracţiunea de fals în formă continuată şi de asemenea participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual în formă continuată”.

În urma anchetei, s-a reţinut că Dragoş Opreanu în calitate de funcţionar public acesta ocupând funcţia de director interimar al unei direcţii din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi - 30.06.2016 -10.08.2017, director al aceleiaşi direcţii în perioada 11.08.2017 - 23.02.2020 şi persoană cu funcţie de conducere în cadrul aceleiaşi unităţi de învăţământ superior menţionată anterior, responsabilă cu managementul resurselor umane şi activitatea juridică - 24.02.2020 - 25.02.2021. cu drept de gestiune şi dispoziţie în ceea ce priveşte resursele băneşti alocate direcţiei/direcţiilor conduse, în perioada 30.06.2016 - 25.02.2021, şi-a însuşit în interesul său suma de 270.726,50 lei ce i-a fost predată de către cinci martori (consilieri juridici în cadrul direcţiei menţionate), precum şi de o martoră care ocupa funcţia de administrator patrimoniu în cadrul instituţiei de învăţământ. 

Inculpatul i-a determinat pe aceştia să solicite în numerar de la casieria universităţii suma însuşită (un număr de 68 de operaţiuni de acordare avansuri), prin întocmirea unor documente în care au atestat nereal că sumele solicitate/ridicate erau folosite pentru plata unor taxe judiciare de timbru la oficiile poştale din municipiul Galaţi, taxe necesare în dosarele înregistrate pe rolul inst anţelor judecătoreşti în care universitatea a formulat acţiuni şi cereri (deşi, conform O.U.G. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, instituţia de învăţământ, fiind o instituţie publică, nu plăteşte decât în mod excepţional taxe judiciare de timbru). Aceste fapte au fost încadrate la delapidare în formă continuată.

Procurorii au mai stabilit că, în perioada 30.06.2016 - 26.02.2021, Dragoș Opreanu a alterat un număr de 610 înscrisuri oficiale, respectiv chitanţe emise de Compania Naţională Poşta Română S.A. - Oficiul Judeţean de Poştă Galaţi, prin care s-a atestat plata unor sume de bani de către Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi, cu titlu de taxe judiciare de timbru, prin scanarea originalelor şi intervenţia pe documentele astfel obţinute asupra sumelor consemnate real, care au fost majorate de 100 de ori pe fiecare document scanat/chitanţă, folosind înscrisurile obţinute (alterate) atât pentru a crea aparenţă de legalitate a cheltuirii sumei de 270.726,50 lei ridicată din casieria universităţii de cei cinci martori susmenţionaţi, cât şi pentru a-şi acoperi însuşirea în interes personal a sumei menţionate, adică fals material în înscrisuri oficiale în varianta agravată şi în formă continuată.

Mai mult, inculpatul i-a determinat pe cei cinci martori să folosească, din culpă, cele 610 chitanţe pe care le-a falsificat în modalitatea descrisă anterior, pentru a crea aparenţă de legalitate a utilizării sumelor ridicate din casieria universităţii de martorii menţionaţi - participaţie improprie la infracţiunea de uz de fals în formă continuată (610 acte materiale);

„A determinat, cu intenţie, mai mulţi funcţionari publici din cadrul instituţiei de învăţământ să ateste nereal (să completeze şi să semneze), din culpă, într-un număr de 449 de înscrisuri oficiale aparţinând Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi (referate de necesitate şi oportunitate, angajamente bugetare, propuneri de angajare a unor cheltuieli, ordonanţări de plată, dispoziţii de plată, registru de casă şi deconturi de cheltuieli) împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv necesitatea eliberării, eliberarea şi utilizarea sumei de 270.726,50 lei din casieria universităţii în scopul plăţii taxelor judiciare de timbru, sumă pe care şi-a însuşit-o, semnând şi o parte din înscrisurile oficiale falsificate în modalitatea descrisă, respectiv un număr de 171 (referate de necesitate şi oportunitate, propuneri de angajare a unor cheltuieli, ordonanţări de plată, deconturi de cheltuieli şi dispoziţii de plată) - participaţie improprie la infracţiunea de fals intelectual (449 acte materiale)”, au transmis procurorii. 

Guvernul României a aprobat proiectul Ordonanței de urgență privind înfiinţarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate.

„E bine să existe o agenție specializată pentru că lipsa investițiilor în ultimii 30 de ani în sectorul sanitar public a creat o mare nemulțumire și a limitat accesul pacienților la servicii de sănătate. Instituția va fi condusă de un președinte interimar pe care – conform acordului cu Comisia Europeană -, Ministerul Sănătății trebuie să îl desemneze pentru o perioadă de 6 luni iar până la finalul anului, această agenție ar trebui să aibă cel puțin 52 de posturi ocupate. E nevoie de oameni bine pregătiți care să ducă la bun sfârșit dezvoltarea infrastructurii în Sănătate”, a declarat Alexandru Rafila, ministrul Sănătății.

Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) va fi o instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Sănătății și va avea drept rol principal dezvoltarea infrastructurii de sănătate.

A fost lansat proiectul pilot „Platforma europeană de e-learning pentru antreprenoriat în vederea sprijinirii IMM-urilor în a se adapta la contextul actual”, în valoare de 890.500 euro, inițiat de eurodeputatul Victor Negrescu și implementat de Direcția Generală Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri din cadrul Comisiei Europene, prin care se va crea o platformă multilingvă integrată de sprijin și formare pentru IMM-uri și antreprenori în vederea accesării oportunităților europene.

La evenimentul de lansare, organizat de Agenția Executivă pentru Consiliul European pentru Inovare și IMM-uri (EISMEA) au participat, alături de eurodeputatul Victor Negrescu, o serie de invitați din cadrul Comisiei Europene și partenerii oficiali ai proiectului.

„Platforma pe care se axează proiectul pilot va conține exemple de bune practici din Europa, soluții privind accesarea fondurilor europene, training-uri și module interactive disponibile gratuit pentru antreprenori. Aceasta va integra, de asemenea, componente de formare și consultanță, și va permite schimburi de expertiză și networking. Cursurile și workshop-urile vor fi structurate în module, vizează dezvoltarea competențelor antreprenoriale, educația financiară, componenta de sustenabilitate în antreprenoriat, precum și îmbunătățirea competențelor digitale, și se vor adresa atât antreprenorilor cu experiență, cât și celor fără experiență în antreprenoriat. În acest sens, prin acest proiect pilot pe care l-am inițiat, sprijinim direct IMM-urile și antreprenorii în vederea adaptării la provocări și noul context economic precum și în vederea valorificării pieței unice și internaționalizării”, a declarat eurodeputatul Victor Negrescu în cadrul evenimentului de lansare a proiectului pilot.

Totodată, eurodeputatul Victor Negrescu a subliniat importanța accesibilității și sustenabilității proiectului pilot, astfel încât să genereze valoare adăugată și rezultate tangibile. În acest sens, eurodeputatul a amintit proiectul pilot TaxEdu, pe care l-a inițiat în anul 2017, care este și în prezent o platformă educațională interactivă ce promovează educația financiară.  

Proiectul pilot „Platforma europeană de e-learning pentru antreprenoriat în vederea sprijinirii IMM-urilor în a se adapta la contextul actual” face parte dintr-o serie de inițiative pilot susținute de eurodeputatul Victor Negrescu, care a reușit până în prezent să genereze proiecte în valoare totală de peste 60 de milioane de euro în domenii precum educația, IMM-urile sau sectorul inovației.