Adela Paraschiv

În cel mult o lună va începe implementarea unei investiții uriașe și extrem de importantă pentru dezvoltarea Galațiului și nu numai. Este vorba despre realizarea de la zero a unei Variante Ocolitoare a Galațiului, care să unească vama de la Giurgiulești cu DN25. Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.
 
Investiția se ridică la 840 de milioane de lei (aprox. 170 de milioane de euro).
 
„Astăzi, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a emis ordinul pentru demararea proiectării și execuției acestei lucrări. Astfel, peste o lună, va începe partea de proiectare tehnică, urmând ca după realizarea studiilor și analizelor tehnice să fie demarate lucrările, constructorul fiind deja desemnat.
 
Noua variantă de ocolire a Galațiului va avea 33,6 kilometri, 34 de poduri, pasaje și viaducte și două noduri rutiere, la intersecția cu DN26 (în zona localității Vânători) și DN25 (în zona localității Traian)”, a transmis șeful CJ Galați.

De la declanşarea acestei crize, la nivel naţional, au intrat în România 261.445 cetăţeni ucraineni.

„În data de 06.03.2022, în interval de 24 de ore, la nivel naţional, prin punctele de frontieră au intrat în România 93.270 de persoane, dintre care 33. 969 cetăţeni ucraineni (în creştere cu 7,4 % faţă de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în Romania 10.953 cetăţeni ucraineni (în uşoară scădere cu 0,9%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 21.121 cetăţeni ucraineni (creştere de 14,9%). Pe sensul de ieşire din România au efectuat formalităţile 105.728 de persoane, dintre care 26.632 cetăţeni ucraineni (creştere de 14%)”, a anunțat Poliţia de Frontieră.

De la declanşarea acestei crize, până la data de 06.03.2022, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 261.445 cetăţeni ucraineni şi au ieşit 182.312 cetăţeni ucraineni.

De asemenea, a fost suplimentat personalul care îşi desfăşoară activitatea la controlul documentelor de călătorie şi se lucrează la capacitatea maximă a punctelor de trecere a frontierei

Ministrul Familiei Gabriela Firea a anunțat că în zilele următoare aproape 1.000 de copii orfani din Ucraina vor ajunge în România.

„Avem copii care au venit însoțiți de un părinte, pentru că în general bărbații au rămas în Ucraina la luptă, avem copii care au ajuns cu însoțitori legali, și avem începând de aseară și o altă categorie și anume orfanii din Ucraina. Aseară la Tulcea, pe la Isaccea, au intrat 135 de persoane, dintre care 85 de copii orfani. Zonele unde au plecat: Avem în Prahova un număr total de 75 de persoane, dintre care 59 de copii cu dizabilități, restul personal însoțitor și copii proprii. Către Brașov, 31 de persoane, într-o casă de tip familial avem 15 copii găzduiți, în altă casă 11, avem și adulții care îi însoțesc”, a declarat ministrul Familiei.

Potrivit acesteia, copiii aceștia fac parte dintr-un grup mai mare care va sosi în România.

„Aseară au ajuns 85 de copii orfani din Ucraina, dintr-un grup despre care am fost sesizați cu aproape 1.000, care vor ajunge în țara noastră în zilele următoare”, a spus Firea.

 

România donează Ucrainei 11 ambulanţe de urgenţă şi de transport. Anunțul a fost făcut de şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat.

"Este o hotărâre care acordă sprijin Ucrainei prin donarea a 11 ambulanţe de urgenţă şi de transport din rezerva serviciilor de ambulanţă şi a Serviciului Mobil de Reanimare şi Descarcerare. Din păcate, nu putem da ambulanţe noi pentru că toate sunt pe fonduri europene, nu pot fi donate, şi nu au trecut încă 5 ani.

Din cauza asta, dăm ambulanţe care sunt ceva mai vechi, dar ne asigurăm ca aceste ambulanţe să fie operaţionale, funcţionale, împreună cu toate echipamentele din dotare", a declarat Arafat, într-o conferinţă de presă.

 

România va găzdui un centru care să permită colectarea și transportul donațiilor internaționale în domeniul ajutorului umanitar către Ucraina, a anunțat președintele Klaus Iohannis.

„Ne aflăm într-o situație fără precedent, generată de agresiunea armată nejustificată, ilegală și neprovocată a Federației Ruse împotriva Ucrainei, în care nu numai securitatea Ucrainei, dar și cea transatlantică este puternic amenințată. Vreau să folosesc această ocazie pentru a lăuda încă o dată curajul poporului ucrainean, care luptă pentru libertate și rezistă sub tirurile ucigașe ale unui invadator. Am discutat, în acest sens, intensificarea sprijinului, mai ales umanitar, către Ucraina. Vreau să îi mulțumesc Președintei Comisiei Europene pentru susținerea acordată pentru înființarea pe teritoriul României a unei facilități logistice, un așa-numit hub umanitar, un centru, care să permită colectarea și transportul donațiilor internaționale în domeniul ajutorului umanitar către Ucraina. Lucrăm împreună pentru operaționalizarea cât mai rapidă a acestui centru.

În ceea ce privește situația refugiaților de la frontiere, Președinta Comisiei Europene știe că România va depune toate eforturile posibile pentru a acorda ajutor oricărui refugiat din calea războiului din Ucraina. România intenționează să acceseze în perioada următoare fondurile disponibile la nivel european pentru a gestiona cât mai bine fluxul masiv de refugiați din Ucraina, respectiv Fondul pentru azil, migrație și integrare și Fondul pentru gestionarea frontierelor și viză. De asemenea, ne vom coordona și cu celelalte state membre ale Uniunii Europene și cu alți parteneri și organizații internaționale”, a declarat Klaus Iohannis, joi, la Palatul Cotroceni.

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, cere „sprijin financiar din partea UE pentru România și celelalte state membre aflate acum în prima linie”.

 „Am discutat Cu președintele Socialiștilor Europeni, Sergei Stanishev, despre coordonarea la nivelul familiei noastre politice europene în contextul situației din Ucraina, a valului de refugiați și a consecințelor economice și sociale asupra cetățenilor noștri. În acest context, una dintre acțiunile comune trebuie să fie în direcția solicitării unui sprijin financiar din partea UE pentru România și celelalte state membre aflate acum în prima linie”, a declarat Marcel Ciolacu.

Potrivit lui Ciolacu, se impune un nou mecanism de reziliență pentru compensarea pierderilor suferite de statele membre în urma aplicării sancțiunilor împotriva Federației Ruse, dar și a crizei din energie.

„PSD va continua să promoveze activ aceste obiective la nivel european, prin europarlamentarii săi și prin intermediul familiei sale politice europene, astfel încât gestionarea eficientă a crizei refugiaților să se facă concomitent cu accesarea unui pachet financiar solid pentru compensarea pierderilor economice, în special în domeniul energetic”, a adăugat liderul PSD.

Cei doi pacienți ucraineni internați miercuri, 2 martie, la Spitalul Militar de Urgență “Dr. Aristide Serfioti” Galați sunt în stare stabilă.

După investigațiile efectuate de echipa multidisciplinară a spitalului s-a constatat că pacienții prezintă fracturi de membre, stabilizate temporar. Ei sunt internați în compartimentul ortopedie-traumatologie, urmând să se continuie tratamentul chirurgical al patologiei traumatice și monitorizarea riscurilor asociate.

Pacienții, unul de sex feminin, în vârstă de 44 ani, și unul de sex masculin, în vârstă de 19 ani (mamă și fiu), au fost preluați de echipajele SMURD Galați și aduse la Spitalul Militar de Urgență “Dr. Aristide Serfioti” miercuri, 2 martie, în jurul orei 15.00. 

Primăria municipiului Galați continuă să ofere sprijin refugiaților ucraineni. Astfel, la blocul M11 pus la dispoziția refugiaților pentru cazare a fost înființat un punct medical de către Serviciul de Asistență Medicală al Municipiului (SAMM) Galați. În cadrul acestuia, medicii și asistenții serviciului oferă consultații medicale. De asemenea, Colegiul Farmaciștilor Galați a asigurat în acest punct un stoc de medicamente.

Mai mult, la acest bloc a fost amenajat și un mic spațiu de joacă pentru copiii refugiați, grație unei inițiative private și a implicării voluntarilor. În plus, Șantierul Naval Damen donează și instalează 6 mașini de spălat și 6 uscătoare. De asemenea, foarte mulți gălățeni și firme private au donat în aceste zile alimente, apă îmbuteliată și alte produse de primă necesitate.

Le mulțumim și pe această cale tuturor celor care se implică și vin în ajutorul refugiaților.

Astăzi dimineață la blocul M11 (cartier Micro17) erau cazați 126 de refugiați, situația fiind în dinamică. 

Un avion MiG-21 al aviaţiei române s-a prăbușit miercuri seara, după ce a decolat de la baza Mihail Kogălniceanu pentru misiune de patrulare aeriană deasupra Dobrogei. MApN a trimis un elicopter IAR 330-Puma în misiune de salvare-căutare, care s-a prăbuşit din păcate, iar toți cei șapte militari aflați la bordul aparatului şi-au pierdut viaţa.

Aeronava prăbușită în apropiere de localitatea Cogealac, într-o zonă nelocuită, făcea parte dintr-o formație de două avioane MiG-21 LanceR care executa misiuni de patrulare aeriană deasupra Dobrogei.
Legătura radio a turnului de control cu aeronava prăbușită a fost pierdută la ora 20.00, iar la ora 20.03 a dispărut de pe radar, într-o zonă cuprinsă între localitățile Cogealac și Gura Dobrogei.
 
Toate aeronavele de tipul celor implicate în catastrofele aviatice din seara zilei de 2 martie, MiG-21 LanceR, respectiv IAR 330 Puma, au fost consemnate la sol până la elucidarea cauzelor producerii prăbușirilor.

Membrii echipajului elicopterului IAR 330-Puma, aflat în misiune de căutare-salvare pentru aeronava MiG 21 LanceR, au fost găsiți decedați în zona localității Gura Dobrogei, la aproximativ 11 km de aerodrom.

Elicopterul IAR 330-Puma a decolat miercuri, în jurul orei 20.21, în misiune de căutare-salvare a aeronavei Mig 21 LanceR, a pierdut legătura radio cu turnul de control și a dispărut de pe radar în jurul orei 20.44. Pilotul raportase condiții de vreme nefavorabilă și primise ordin să se întoarcă la bază. Ultima poziție cunoscută a elicopterului, care avea la bord un echipaj format din cinci militari, este zona localității Gura Dobrogei, la aproximativ 11 km de aerodrom. Nu se cunoaște starea echipajului sau a aeronavei. Și în acest caz s-au declanșat operațiunile de căutare-salvare.

MApN a transmis că pilotul aeronavei MiG-21 LanceR a decedat. Căpitanul Costinel Iosif Niță, pilotul avionului MiG-21 LanceR prăbuşit miercuri, 2 martie, în judeţul Constanța, şi-a pierdut viaţa. Pilotul avea 31 de ani, era căsătorit şi nu avea copii. Din anul 2014, îndeplinea funcţia de pilot în cadrul Escadrilei 861 Aviație Luptă în Baza 86 Aeriană de la Borcea. Acumulase peste 570 de ore de zbor, din care aproximativ 420 pe MiG-21 LanceR.
 
 
 
 
Noaptea trecută a fost nevoie de toate utilajele de deszăpezire pe drumurile județene. S-a intervenit cu material antiderapant, mai ales că în anumite zone din județ temperaturile au scăzut sub zero grade.
 
„A fost nevoie și de înlăturarea sulurilor de zăpadă formate pe anumite porțiuni, acolo unde vântul a suflat cu putere. Și la această oră se intervine acolo unde, din cauza vântului, zăpada este viscolită de pe câmp și adusă pe partea carosabilă”, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.