Lucian Romaşcanu, purtătorul de cuvânt al PSD, a anunțat că s-a discutat, în cadrul ședinței, despre mandatul ce i se va încredinţa preşedintelui formaţiunii, Marcel Ciolacu şi echipei de conducere în negocierile ce vor urma.

„PSD-ul va cere poziţia de prim-ministru şi prezenţa la guvernare, incluzând cinci principii fundamentale pe care va trebui să le accepte o eventuală coaliţie din care Partidul Social Democrat face parte: 1. Menţinerea ritmului investiţiilor la peste 100 de miliarde de lei anual. 2. Creşterea puterii de cumpărare prin continuarea reducerii inflaţiei şi reducerii impozitării pe muncă, inclusiv plafonarea preţurilor la gaze, energie şi alimentele de bază. 3. Măsuri care să subscriu noţiunii de patriotism economic, în continuarea susţinerii mediului privat românesc, plus menţinerea pragului la întreprinderile mici şi mijlocii. 4. Industrializarea României. 5. Reforma statului, începând de la un guvern mai suplu şi continuând cu debirocratizare şi aşa mai departe. Acestea sunt cele cinci puncte, fără de care Partidul Social-Democrat nu va intra la guvernare”, a declarat Romașcanu.

Șapte persoane au fost trimise în judecată de DNA în dosarul fostului președinte al Consiliului Județean Prahova. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Secția de combatere a corupției au dispus trimiterea în judecată a următorilor:

1. DUMITRESCU IULIAN, la data faptelor președinte al Consiliului Județean Prahova, pentru 6 infracțiuni, după cum urmează: trafic de influență, 2 infracțiuni de luare de mită, dare de mită în formă continuată (55 acte materiale), efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, în formă continuată (6 acte materiale) și fals în declarații de avere în formă continuată (4 acte materiale),

2. IACOMI IULIAN, primar al Orașului Lehliu Gară, județul Călărași, pentru infracțiunea de luare de mită în formă continuată (55 acte materiale),

3. VASILE ANNA-MARIA, administrator public al județului Prahova și președinte CA la Distributie Energie Electrica Romania SA pentru fals în declarații de avere în formă continuată (29 acte materiale),

4. trei persoane fizice pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită și

5. o persoană fizică pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la dare de mită.

În rechizitoriul procurorilor se arată că, în cauză, există probe din care rezultă următoarea stare de fapt:

„Inculpatul DUMITRESCU IULIAN:

● în perioada 15.04.2021–08.06.2021 ar fi acceptat promisiunea unui martor de a primi o sumă de 160.000 de lei, reprezentând un procent de 3% rotunjit din valoarea facturilor emise de o firmă către Administrația Străzilor București și neachitate la acel moment, lăsând să se creadă că are influență asupra funcționarilor publici din cadrul Administrației Străzilor București pentru urgentarea plății, iar ulterior acceptării promisiunii și în legătură cu aceasta, ar fi primit prin intermediul unei complice suma totală de 130.000 lei, în 3 tranșe (50.000 lei în data de 06.07.2021, 40.000 lei în data de 23.08.2021, 40.000 de lei în data de 06.09.2021).

● în contextul executării a două acorduri cadru încheiate de asocieri de firme cu Consiliul Județean Prahova pentru servicii și lucrări de întreținere și reparații a drumurilor, podurilor și anexelor acestora, în perioada 18.03.2022 - 15.06.2022, ar fi pretins un procent de 5% din valoarea fără TVA a facturilor emise de una din firme către Consiliul Județean Prahova și încasate de la aceasta din urmă, iar, în urma acestei pretinderi, în perioada 14.07.2022 – 11.08.2022, în Municipiul București, ar fi primit în mod necuvenit, prin intermediul unui complice, suma totală de 421.930 lei.

● în perioada 10.10.2022-16.12.2022 ar fi pretins în mod direct, de la un martor, a cărei firmă pe care o coordona avea încheiate acorduri cadru cu Consiliul Județean Prahova la acel moment, suma de 47.500.000 de lei, ca preț supraevaluat al părților sociale ale unei firme pe care inculpatul o administra în fapt, în condițiile în care valoarea firmei era de 30.382.818 lei și ar fi primit în urma acestei pretinderi, pentru sine și pentru altul, în intervalul 09.01.2023-29.01.2024, suma totală de 17.675.000 lei, din care de suma totală de 3.494.336,4 lei ar fi beneficiat inculpatul și membrii săi de familie (soție, copii aflați în întreținere).

● în perioada 22.10.2021-06.02.2023, ajutat de doi complici, ar fi dat numerar inculpatului IACOMI IULIAN, primarul Orașului Lehliu Gară, suma totală de 1.153.350 lei, în 48 de tranșe și 74.000 de euro, în 7 tranșe, care nu i se cuvenea, în legătură cu îndeplinirea de către inculpatul Iacomi Iulian a unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu în domeniul urbanismului cu privire la un teren de 70.000 mp vândut de firma administrată în fapt de inculpatul Dumitrescu Iulian cu suma de 1.120.000 euro.

● în perioada 23.08.2021-06.12.2022, exercitând în fapt funcția de administrator a cinci societăți comerciale, exercitare incompatibilă conform legii cu funcția de președinte de consiliu județean, ar fi dispus efectuarea a 6 (șase) operaţiuni financiare, după cum urmează: 1. vânzarea unui teren de 7 hectare pentru care ar fi încasat suma de 1.120.000 euro 2. încheierea unei asocieri în participațiune de pe urma căreia s-ar fi încasat suma de 983.125 lei 3. încheierea unui contract de prestări servicii de consiliere în afaceri, din care ar fi încasat suma de 732.735 lei 4. vânzarea unui număr de 4 autotractoare și 3 semiremorci pentru suma de 119.000 lei 5. vânzarea unui autocamion pentru suma de 70.349 lei, fiind primită suplimentar, fără factură și suma de 10.000 de euro 6. vânzarea a 5 camioane cu suma de 1.770.126 lei.

● ar fi menționat date necorespunzătoare adevărului în declarațiile de avere din datele de 08.06.2021, 19.04.2022, 15.06.2023 și 11.06.2024, după caz, după cum urmează:
- nu ar fi menționat suma totală de 4.708.317,17 lei și 20.950 GBP utilizată de pe conturile bancare ale surorii sale, în beneficiul său și al membrilor de familie (soție, copii aflați în întreținere);
- nu ar fi menționat suma totală de 2.587.000 lei încasată în conturile personale, fie că suma s-a primit cu titlu oneros, fie că s-a primit cu titlu gratuit;

Premierul Marcel Ciolacu susție că decizia CCR privind anularea alegerilor prezidențiale este singura soluție corectă, care arată că rezultatul votului românilor a fost denaturat flagrant, în urma intervenției Rusiei. 

„Decizia CCR privind anularea alegerilor prezidențiale este singura soluție corectă după desecretizarea documentelor din ședința CSAT care arată că rezultatul votului românilor a fost denaturat flagrant, în urma intervenției Rusiei. Alegerile prezidențiale trebuie reluate”, a transmis premierul Marcel Ciolacu.

În același timp, susține premierul, „anchetele autorităților trebuie să arate cine sunt vinovații pentru tentativa de a influența masiv rezultatul scrutinului prezidențial”.

„Românii au nevoie de răspunsuri clare din partea autorităților, bazate pe dovezi solide, pentru că de această anchetă depinde în mod fundamental încrederea publicului în instituțiile statului și în procesele democratice care stau la baza funcționării țării”, precizează Ciolacu.

„Acum, sunt extrem de importante validarea mandatelor noului Parlament și realizarea unei majorități parlamentare pro-europene, care să susțină numirea rapidă a unui nou guvern, a cărui prioritate este continuarea traseului european de dezvoltare a României. PSD a semnat, alături de PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților, un acord în acest sens și consideră că în acest moment partidele trebuie să pună mai presus de interesele proprii un singur obiectiv național – stoparea forțelor extremiste”, subliniază liderul OSD.  

Numirea noului guvern pro-european este un semnal important pentru mediul economic și pentru investitorii străini, ținând cont de reacțiile îngrijorătoare din ultimele două săptămâni, a mai subliniat Ciolacu.

 „Totodată, numirea noului guvern este esențială pentru a  putea proteja veniturile românilor și pentru a construi un buget pentru 2025 care să garanteze continuarea proiectelor de investiții pe bani europeni”,a adăugat Ciolacu.

Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) derulează lucrări de înregistrare a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, pe o suprafață de peste 6,2 milioane de hectare, din 1.909 UAT-uri. Finanțarea este asigurată din veniturile proprii ale ANCPI, prin Programul Național de Cadastru și Carte Funciară (PNCCF), din fonduri europene nerambursabile și din bugetele primăriilor. Cărțile funciare sunt eliberate gratuit pentru cetățeni.

ANCPI, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), a finalizat lucrările de înregistrare sistematică a imobilelor la nivelul întregii localități, în 290 de UAT-uri, din totalul de 3.181 de UAT-uri, precum și în 29.607 sectoare cadastrale, cu o suprafață de peste 6,3 milioane de hectare.

Dintre cele 290 de localități cadastrate integral, 164 au beneficiat de finanțare europeană, prin Programul Operaţional Regional 2014-2020 (POR) și prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027 (PoCIDIF). Numărul cărților funciare deschise cu finanțare europeană este de 2.107.537.

Astfel, până la această dată, prin programele derulate, ANCPI a deschis, gratuit pentru cetățeni, peste opt milioane de noi cărți funciare.

În prezent, se desfășoară lucrări de cadastru la nivelul întregului UAT în 518 comune, dintre care 481 beneficiază de fonduri europene.

Din totalul de 9,54 de milioane de hectare de terenuri agricole care fac obiectul subvențiilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară 8,06 milioane de hectare (84%).

PNCCF are drept scop înregistrarea, gratuită pentru cetățeni, a tuturor imobilelor (terenuri și clădiri) din România în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Programul este finanțat din veniturile proprii ale ANCPI, din fonduri europene și din bugetul local al primăriilor. ANCPI este beneficiarul Proiectului major „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”, care completează obiectivul PNCCF prin realizarea lucrărilor de înregistrare sistematică pentru 5.758.314 de hectare, din 660 de UAT-uri din zonele rurale ale României, iar valoarea totală a Proiectului este 312.891.155 de euro. Proiectul major a fost finanțat, până în decembrie 2023, prin Programul Operațional Regional și a fost etapizat. Faza II a Proiectului este finanțată, în prezent, prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) informează că startul votării pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale va fi dat în străinătate, prima secţie de votare urmând să fie deschisă în Auckland, Noua Zeelandă, vineri, 6 decembrie 2024, la ora 01:00, ora României.

Potrivit AEP, în străinătate, au fost înfiinţate, în total, 950 de secţii de votare. Românii din străinătate vor putea vota pe durata a trei zile: vineri, sâmbătă şi duminică, între orele locale 12.00 - 21.00 în prima zi şi 7.00 - 21.00 în celelalte două zile, cu posibilitatea prelungirii până la ora 23:59.

Siegfried Mureșan este noul lider al PNL Diaspora. El îl înlocuiește pe Rareș Bogdan în fruntea organizației. Mutarea a fost confirmată de liderul interimar al PNL, Ilie Bolojan.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan este președintele interimar al PNL Diaspora.
„În urma demisiei lui Rareș Bogdan din funcția de președinte al PNL Diaspora l-am rugat și a acceptat să ocupe funcția de președinte interimar pe europarlamentarul Siegfried Mureșan, un om serios, un om cu experiență, care, sunt convins, că va face ca organizația din Diaspora să funcționeze în condiții normale”, a declarat Ilie Bolojan.

După eșecul din alegerile prezidențiale, primul tur, și demisia lui Nicolae Ciucă întreaga conducere a PNL a fost schimbată.

Ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a emis o declarație despre necesarul de refinanțare al datoriei guvernamentale din lunile octombrie și noiembrie, de aproximativ 30 miliarde RON (aproximativ 6 miliarde EUR), din care aproximativ 22 miliarde RON pe piața internă.

Aceste refinanțări se susțin atât cu sursele împrumutate de pe piață internă (în principal licitațiile organizate pe piață interbancară și emisiunile pentru populație), cât și cu cele contractate de pe piața externă, precum și cu disponibilitățile existente în buffer-ul în valută deținut de către Ministerul Finanțelor la BNR.

Ministrul a subliniat că instabilitatea politică generează dificultăți în ceea ce privește strategia de împrumuturi pe piețele externe, pentru asigurarea finanțării deficitului bugetar și a datoriei publice, întrucât nu poate fi definitivat bugetul pe anul 2025, ce va fi elaborat ținând cont de traiectoriile bugetare asumate de România prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu.

În aceeași perioadă (octombrie și noiembrie) au fost atrase aproximativ 25,7 miliarde RON (echivalent), dintre care aproximativ 1 miliard EUR au fost plasamente private și trageri din împrumuturile de la instituții financiare internaționale, sume care au întregit buffer-ul în valută, și aproximativ 21 miliarde RON împrumuturi contractate de pe piața interbancară internă, prin emisiuni de titluri de stat și emisiuni de titluri de stat pentru populație în cadrul programelor Tezaur și Fidelis.

În momentul de față, Ministerul Finanțelor a acoperit suma de 227 miliarde RON (aproximativ 97%) din necesarul brut de finanțare revizuit pentru anul 2024, de 235 miliarde RON.
„Așa cum este cunoscut, politica Ministerului Finanțelor este de nu comunica nivelul buffer-ului în valută, ținând cont de volumul intrărilor și ieșirilor care poate fi semnificativ pe perioade scurte de timp. Cu toate acestea, in ceea ce privește nivelul buffer-ului, Ministerul Finanțelor are o politică aprobată intern care presupune menținerea unui nivel de până la 4 luni de finanțare brută. Acest nivel poate fluctua pe termen scurt, în funcție de intrările și ieșirile din buffer și ținând cont de momentul rambursării împrumuturilor scadente, cât și al contractării împrumuturilor”, a precizat ministrul de Finanțe.

Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegației PSD în Parlamentul European, a reiterat în Legislativul European solicitarea de implicare a Comisiei Europene în ancheta legată de posibila implicare a aplicației TikTok în campania electorală din primul tur al alegerilor prezidențiale din România.

Dan Nica și-a exprimat nemulțumirea față de lipsa de reacție a liderilor Comisiei Europene în fața acestui subiect, considerând că este important ca instituțiile europene să intervină pentru a preveni utilizarea abuzivă a platformelor online în scopuri politice, care ar putea afecta procesul electoral și încrederea cetățenilor în democrație.

„Vă vorbesc în numele milioanelor de români care sunt furioși, frustrați. Este pentru toată lumea evident că cei de la TikTok nu respectă Directiva privind Serviciile Digitale. Dispreț și niciun răspuns! Nu este posibil ca toți competitorii electorali să aibă «flag» la TikTok, iar unul nu, și să poată să facă ce vrea el, să cheltuiască și să primească bani cum vrea el și să poată să beneficieze de ceea ce directiva serviciilor digitale interzice în mod explicit ca să existe algoritmi care nu sunt transparenți, dar care pot fi însă folosiți pentru favorizarea unui candidat. S-a întâmplat în România, s-a întâmplat și în Irlanda și, probabil, că se va întâmpla și în Germania dacă nu se iau măsuri. Este inacceptabilă această atitudine și aceste răspunsuri disprețuitoare venite de la TikTok! «Noi nu facem publicitate electorală pe TikToK!». Uitați-vă pe rapoarte, pe pozele care au fost trimise”, a declarat Dan Nica.

Europarlamentarul român a oferit câteva exemple de încălcare a directivei europene.
„Faptul că sunt câteva sute de companii care vindeau «detergenți» și în ultimele trei zile de campanie electorală, în România, au făcut publicitate politică nu înseamnă că au luat bani pentru această publicitate politică? Cine a dat acești bani? Aceasta este întrebarea pe care v-o adresez. Dacă s-au dat bani și vorbim despre interferențe străine pentru încălcarea Directivei Serviciilor Digitale, trebuie știute aceste lucruri. Sunt foarte nemulțumit de faptul că până în prezent Comisia Europeană nu a venit cu o măsură foarte clară. Nu este posibil ca cineva să influențeze la o asemenea scară și să încalce o directivă a serviciilor digitale, iar măsurile să nu fie dure și precise. Ce face Comisia Europeană? Domnilor de la Comisia Europeană aceste lucruri nu le vom lăsa așa și vă vom întreba și săptămâna viitoare și luna viitoare, până când vom primi răspunsuri și clarificări. Merităm toți să știm care este adevărul”, a precizat eurodeputatul Dan Nica în Comisia pentru Piața Internă și Protecția Consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European.

Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, s-a întâlnit cu ambasadoarea SUA în România, Kathleen Ann Kavalec. Cei doi au discutat despre finalizarea proiectului Visa Waiver.

Predoiu și Kavalec au invocat eforturile României pentru finalizarea acestui obiectiv și cooperarea dintre cei doi parteneri, pentru reușita proiectului.

„Colegii din Ministerul Afacerilor Interne au muncit foarte mult pentru realizarea măsurilor tehnice necesare pentru programul Visa Waiver și colaborarea cu autoritățile SUA a fost excelentă, deschizând calea încheierii cu succes și a dosarului Visa Waiver. Discuțiile cu ambasadoarea SUA au confirmat această muncă importantă a MAI, buna colaborare cu autoritățile americane și progresele înregistrate în dosarul Visa Waiver, pe care sperăm să îl încheiem cu succes în curând. MAI a livrat în grafic și în acest dosar, le mulțumesc colegilor din MAI. De asemenea, doresc să mulțumesc și colegilor din MAE și ministrului de externe Odobescu pentru colaborarea în acest dosar”, a declarat Cătălin Predoiu.

Departamentul de Stat al SUA a comunicat miercurea trecută că rata de refuz a vizelor de tip B pentru cetățenii români a scăzut sub 3% cât este pragul impus în programul Visa Waiver.

Candidata la alegerile prezidențiale Elena Lasconi s-a întâlnit cu reprezentanții oamenilor de afaceri din România. Discuțiile au vizat pericolul reprezentat de ascensiunea curentului extremist în țară.
La finalul întâlnirii de joi.

„Suntem într-un moment critic pentru că avem de ales intre două lumi (...) Eu îmi doresc o Românie în care oamenii să câștige mai mulți bani (...) Asta este calea vest”, a declarat candidata la alegerile prezidențiale.

Elena Lasconi a vorbit și despre relațiile dintre partidele pro-europene spunând că în discuțiile care au avut loc până acum nu s-a vorbit despre funcții și persoane.
„Dacă în trecut ne-am jignit, eu pot să mi cer iertare (...) nu e momentul să avem orgolii, e în joc soarta României”, a adăugat Elena Lasconi.

Declarații au făcut și reprezentanții oamenilor de afaceri. Aceștia au vorbit despre pericolul reprezentat de curentele extremiste pentru economie și pentru societate.
„Mi-am trăit copilăria și tinerețea într-o Românie săracă, înfrigurată, sub umbrela Rusiei (...) nu-mi doresc pentru copiii și nepoții mei acest lucru (...) Una este să fim în dezacord, alta e să mergem înapoi într-o lume care nu mai este a noastră”, a declarat Dan Șucu, unul dintre reprezentanții oamenilor de afaceri.