Regiunea Dunărea de Jos va fi conectată la Autostrada Moldovei printr-un drum expres. Guvernul a aprobat joi, 6 iunie, indicatorii tehnico-economici ai Drumului Expres Focșani-Brăila. Lucrarea urmeaă să fie scoasă la licitație.

Drumul Expres va avea peste 73 de kilometri, 57 de poduri și pasaje, șase noduri rutiere și șase parcări, a anunțat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu. În cadrul proiectului vor fi plantate 155 de hectare de perdele forestiere, atât cu scop ecologic, cât și pentru stoparea zăpezii.

„Undă verde de la Guvern pentru indicatorii tehnico-economici ai Drumului Expres Focșani-Brăila. Proiectul prevede inclusiv plantarea a 155 de hectare de perdele forestiere cu rol anti-înzăpezire. Valoarea investiției va fi de 6,75 miliarde lei, fonduri asigurate din Programul de Transport și de la bugetul de stat. Durata de execuție este de 36 luni”, anunță Sorin Grindeanu.
În cel mai optimist scenariu, șoferii vor putea circula pe noul drum din anul 2028.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, anunță că s-au semnat primele contracte din Programul Tranzitie Justă. Ceremonia a avut loc miercuri.
Proiectele au valoarea totală de 200 de milioane de lei.

„Am semnat astăzi primele contracte, în valoare totală de 200 milioane lei, în județele Dolj și Gorj pentru finanțarea investițiilor productive în IMM din Programul Tranzitie Justă, iar acest proces va continua pe tot parcursul lunilor iunie și iulie 2024”, a anunțat Câciu.

În județele incluse în Programul de Tranziție Justă, adică Dolj, Gorj, Hunedoara, Mureș, Prahova și Galați, sunt peste 800 de proiecte depuse în sectorul IMM a căror valoare depășește 2,5 miliarde de euro. Alocarea inițială a apelului a fost de circa 772 milioane euro.

„Apetitul oamenilor de afaceri care vor să creeze plus valoare în economiile locale este de necontestat, iar sprijinul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene pentru această direcție, la fel(acesta era un program pe care l-am gasit blocat când am preluat mandatul de ministru). În județele Dolj și Gorj, IMM-urile joacă un rol esențial în diversificarea economiei, creând noi oportunități de afaceri și contribuind la creșterea calității vieții, iar ceea ce este de necontestat este că există deja o sinergie între investițiile private și investițiile autorităților publice locale atât în infrastructura locală(mobilitate, educație, sănătate, sport, regenerare urbană etc.) cât și în calitatea serviciilor publice. Rolul parteneriatului dintre mediul de afaceri, autoritatile locale, agentiile de dezvoltare regională și administrația centrală are ca rezultat creșterea nivelul de bunăstare a cetățenilor, stabilitatea locurilor de muncă bine plătite și consolidarea economiei locale”, a explicat Adrian Câciu.

Interesul pentru program este foarte mare.
„Interesul pentru finanțare este semnificativ, dovadă fiind cele 194 de proiecte depuse în Dolj și 158 de proiecte depuse în Gorj, iar valoarea însumată a acestora este dublă față de valoarea alocată inițial pe această măsură. Aceste cifre demonstrează nevoia reală de finanțare a IMM-urilor din regiune și potențialul semnificativ de dezvoltare economică generat de Programul Tranziție Justă”, a precizat ministrul Investițiilor.

Au fost finalizate lucrările de renovare și restaurare a Muzeului "Casa Colecțiilor" (fosta Farmacie Ținc) din Galați. Investiția a fost realizată în cadrul unui proiect cu fonduri europene. Valoarea investiției a fost de aproximativ 5,4 milioane de lei.

„Suntem extrem de mândri să redăm Galațiului una dintre bijuteriile sale arhitecturale, pe care am renovat-o și modernizat-o complet. Am păstrat cu grijă elementele originale ale clădirii, care a fost construită acum mai bine de 120 de ani. Mai mult, în timpul lucrărilor, au fost descoperite și restaurate elemente decorative din jurul anului 1900.

În plus, în turnul clădirii a fost montat din nou, după 30 de ani, un ceas, replică a celui care a existat la începutul secolului trecut. A fost făcut pe comandă, folosind imaginile cu Farmacia Ținc din cărțile poștale ale anilor 1904-1906. Pentru copiii noștri, trebuie să păstrăm această frumoasă și impresionantă moștenire culturală a Galațiului”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Farmacia Ținc (Muzeul "Casa Colecțiilor") a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea de farmacistul Constantin Ținc. Piatra de fundație a fost așezată pe 17 mai 1899, iar documentul original, descoperit în 2004, va fi expus în muzeu.

În cadrul acestui proiect au fost restaurate elementele decorative interioare și exterioare, inclusiv partea de zidărie, tâmplăria și scările din lemn. A fost înlocuit acoperișul și s-au realizat lucrările de hidroizolație, s-au înlocuit instalațiile electrice și sanitare, au fost montate centrale termice și de tratare a aerului și s-au instalat senzori și camere de supraveghere. În plus, pe lângă ceasul din turn, a fost montată și roza vânturilor, așa cum avea odinioară această frumoasă casă de patrimoniu.

De asemenea, Muzeul "Casa Colecțiilor" va fi dotat cu mobilier (scaune, birouri, mese) și echipamente specifice (vitrine), iar după ce aici vor fi aduse colecțiile muzeului se va realiza și un tur virtual. Conform normelor în vigoare, pentru protejarea pieselor de muzeu care vor fi expuse aici, după orice restaurare trebuie să treacă o anumită perioadă de monitorizare a condițiilor din interior.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, miercuri, la inaugurarea extinderii terminalului Plecări de pe Aeroportul Cluj, că investiția reprezintă dovada colaborării între un ministru social-democrat și o administrație liberală. Premierul s-a referit la ministrul social-democrat al Transporturilor și la primarul din Cluj-Napoca și președintele CJ Cluj, ambii de la PNL.

„Extinderea acestui terminal este mult mai mult decât simpla adăugare de noi porți și facilități suplimentare pentru pasageri. Este cel mai clar semnal al faptului că economia se dezvoltă solid, în egală măsură simbolizează deschiderea către noi oportunități economice și consolidarea poziției județului ca un hub de dezvoltare regional. Este un exemplu concret cum prin cooperare și viziune strategică putem atinge obiective ambițioase care contribuie la dezvoltarea României și mai ales este un proiect realizat cu fonduri europene prin colaborarea între un ministru al Transporturilor social-democrat și o administrație locală liberală”, a spus premierul pe Aeroportul Cluj-Napoca.

La eveniment a participat și ministrul Transporturilor.

„Finanțat de Ministerul Transporturilor, prin fonduri europene, și de autoritatea aeroportuară din fonduri proprii, acest aeroport va putea opera în condiții mult mai bune curse internaționale. Pe lângă zboruri spre și dinspre Spațiul Schengen, acest aeroport va putea opera în scurt timp curse spre și dinspre SUA”, a declarat Sorin Grindeanu.

Ministerul de Finanțe, Marcel Boloș, a participat la ceremonia prilejuită de punerea în funcțiune a două scanere cu raze X la Biroul Vamal Albița. Intrăm într-o eră a normalității și transparenței în operațiunile vamale, a declarat ministrul Marcel Boloș.

„Continuă consolidarea mecanismelor de combatere a contrabandei și fraudei la graniță: două scanere puse în funcțiune la Biroul Vamal Albița. La două săptămâni de la punerea în funcțiune a primului scaner din cele 26 la biroul vamal Galați-Giurgiulești, se inaugurează, la cea mai intens circulată vamă de pe frontiera dintre România și Republica Moldova, încă două noi sisteme de scanare cu raze X. Aceste două scanere, plasate în Biroul Vamal Albița, vor permite un control vamal mai rapid și mai precis al bunurilor aflate atât în camioane, cât și în mijloacele de transport persoane. Unul este relocabil și va fi utilizat pentru controlul autoturismelor, în vreme ce al doilea este o noutate, fiind un scaner mobil ce permite verificarea camioanelor”, a anunțat Ministerul de Finanțe.
Prin utilizarea echipamentelor de scanat se poate face inspectarea containerelor pentru mărfuri sau interiorul coletelor/bagajelor fără deschiderea acestora. Selecția pentru control prin scanare va fi efectuată

în urma analizei de risc realizate pe baza informațiilor disponibile la nivelul autorității vamale.
„Mulți au fost sceptici că aceste tehnologii vor fi implementate, dar iată că intrăm într-o eră a normalității și transparenței în operațiunile vamale. O normalitate în care putem scana peste 500 de camioane pe zi într-un punct vamal fără să fie nevoie să deschidem vreunul. Imaginați-vă doar cât timp consumă verificarea manuală a unui singur camion care transportă tone de marfă. Capacitatea de a reacționa rapid la posibilele fraude este esențială pentru combaterea evaziunii fiscale și pentru menținerea integrității sistemului vamal. Noile scanere permit detectarea instant a mărfurilor nedeclarate, reducerea timpului petrecut de șoferi în vamă și îmbunătățirea eficienței operaționale a punctelor vamale. Aceste mărfuri, care pot varia de la produse de consum uzual la echipamente industriale, nu numai că afectează veniturile fiscale, dar pot pune în pericol și sănătatea și siguranța oamenilor. Tocmai de aceea este vitală această investiție în cele 26 de scanere pe care le vom aveam în toate punctele de frontieră importante. Proiectul nostru în valoare de 100 milioane euro este susținut atât din bugetul național, cât și din fonduri europene, fiind parte integrantă a Planului Național de Redresare și Reziliență”, a explicat ministrul Marcel Boloș.

Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Radu Oprea, a participat luni la evenimentul de inaugurare a zborului direct între București și Baku. Este un moment istoric în relația directă dintre România și Azerbaidjan, a spus ministrul român.

Legătură aeriană cu Azerbaidjan presupune două zboruri săptămânale, fiecare cu durata de trei ore.

„De astăzi avem zbor direct București – Baku. Este un moment istoric în relația directă dintre România și Azerbaidjan, pentru că de astăzi parteneriatul strategic capătă noi dimensiuni. Inaugurarea a avut loc în prezența celor doi ambasadori Gudsi Osmanov și Vasile Soare, dar și a ambasadorilor informali Adrian Mutu și Paul Nicolau”, a transmis Radu Oprea.

Legătura directă va stimula dezvoltarea operațiunilor economice dintre cele două țări.

„Cu certitudine zborul direct cu o frecvență de 2 ori pe săptămână și care durează 3 ore față de cel cu escală 10-12 ore va genera oportunități atât pentru antreprenori cât și pentru turiști. Dar mai mult decât atât, colaborarea cu Azerbaidjan și cu președintele Aliev este strategică în domeniul energiei. De aceea, cu această nouă cursă aviatică directă cred că vom depăși rapid valoarea schimburilor comerciale bilaterale de 353 milioane euro, din care export de doar 23 milioane euro”, a mai arătat Radu Oprea.

Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse anunță, într-un comunicat de presă, că a înregistrat în ultima perioadă mai multe reclamații cu privire la folosirea unor copii și tineri în clipurile electorale.

Reprezentanții ministerului au dat ca exemplu momentele în care au fost sărbătorite Ziua Internațională a Copilului și Ziua Națională pentru Adopție.

Toți politicienii au transmis mesaje cu privire la grija pentru copii și unii au folosit imagini cu copii.
Ministerul Familiei susțin că este imorală utilizarea imaginilor și a făcut apel „la decență față de copii către toți candidații, de la toate partidele”.
„Am avut în ultima perioadă mai multe reclamații cu privire la folosirea unor copii și tineri în clipurile electorale. Cu siguranță autoritățile competente se vor pronunța în cazurile respective”, a precizat ministerul.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, susține că aducerea în țară a tuturor fugarilor rămâne o prioritate a mandatului său. Declarația a fost făcută în contextul promulgării de către Klaus Iohannis a legii care îi obligă pe fugari să plătească toate cheltuielile rezultate din acțiunile lor.
Legea a fost aprobată în Guvern în martie.

„Am prezentat proiectul de lege Guvernului spre adoptare la 21 martie, apoi a fost trimis Parlamentului spre dezbatere și adoptare. Procedurile s-au desfășurat cu celeritate, așa cum era și normal în raport cu importanta problemei. Diminuarea fenomenului fugarilor este o prioritate pentru Ministerul Justiției pe care îl conduc de aproape un an. Legea prevede de acum un lucru de bun simț și absolut normal într-un stat de drept: dacă ai fugit din țară și ai avut bani să eviți executarea pedepsei în penitenciarele românești, atunci când ești adus de statul român înapoi în sistemul penitenciar, vei scoate bani din buzunar”, declară Alina Gorghiu.

În 2023, statul român a cheltuit peste 10 mil lei pentru 803 persoane aduse în țară.
„O sumă relevantă care ar putea fi redirijată către sistemul penitenciar, către noi sedii de instanțe sau modernizarea celor existente. Anul acesta, până în prezent peste 300 de fugari au fost aduși în țară, ceea ce a implicat alte sume de la buget. Odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, românii nu vor mai suporta costurile pentru aducerea în țară a infractorilor fugari! Mulțumesc tuturor colegilor din Ministerul Justiției care au lucrat la acest proiect legislativ. Aducerea în țară a tuturor fugarilor rămâne o prioritate a mandatului meu”, a precizat Gorghiu.

Legea operează cu două ipoteze.
„În cazul în care fugarul se sustrage de la urmărirea penală sau judecată, cheltuielile făcute de stat pentru aducerea lui în țară urmează să fie avute în vedere la stabilirea cheltuielilor judiciare. În cea de a doua ipoteză, în care fugarul, reușește să fugă din țară după ce este condamnat definitiv, cheltuielile făcute de stat pentru aducerea lui în România urmează să fie recuperate printr-o acțiune în instanța civilă, titularul acțiunii fiind ministerul care a făcut cheltuielile. Această acțiune va fi scutită de taxa de timbru și va fi judecată cu celeritate. Noua lege se referă strict la persoanele urmărite internațional, cele care consideră că prin fugă vor scăpa de răspunderea penală, de executarea pedepsei”, scrie într-un comunicat de presă al Ministerului Justiției.

Gabriela Firea propune extinderea rețelei de metrou în tot Bucureștiul și în mai multe localități din Ilfov ca soluție pentru decongestionarea Bucureștiului.

Proiectul amplu ar putea fi realizat cu contribuția tuturor primăriilor de sector și a Guvernului.

„În programul meu pentru București - Orașul dorit de oameni este o prioritate dezvoltarea rețelei de metrou și în cartierele în care acum nu este, dar și legătura cu localitățile din Ilfov. Printr-o colaborare între Guvernul condus de Premierul Marcel Ciolacu, Ministerul Transporturilor, Primăria Generală și primăriile de sector, vom aduce metroul în tot Bucureștiul. În Sectorul 2, de exemplu, metroul este cea mai bună soluție pentru sutele de mii de bucureșteni din cartierul Pantelimon. Trebuie să continuăm ce a început colegul meu Daniel Băluță, primarul Sectorului 4. Avem șansa fonduri europene din următoarele scheme de finanțare ale UE”, a declarat Gabriela Firea.

Specialiștii au găsit deja trei variante pentru extinderea rețelei. Magistrala 5 - Eroilor-Iancului-Pantelimon și extindere Dimitrie Pompeiu-Petricani, Magistrala 7- Piața Unirii- Obor-Doamna Ghica- Voluntari și prelungirea Magistralei M2 până în zona Petricani sunt primele variante propuse de experți.