Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că marile proiecte din domeniul energiei ale Azerbaidjanului și României merg înainte. Declarația a fost făcută la finalul întâlnirii pe care Burduja a avut-o cu președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev.

Întâlnirea a avut loc la Baku.

„Marile proiecte energetice merg înainte, punte între Marea Caspică și Marea Neagră: coridorul verde — cablul în curent continuu AZ-GE-RO-HU; terminalul LNG în portul Constanța, pentru gazul azer (fostul proiect AGRI); rută de transport Middle Corridor, cu România ca poartă de intrare pe piața europeană (aici ne ajută și Schengen naval); deschiderea unui zbor direct pe ruta Baku-București; proiecte comune pentru producerea de îngrășăminte chimice, medicamente și în industria de apărare”, a scris Sebastian Burduja pe Facebook.

Burduja a fost însoțită de o comisie de specialiști.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a inspectat lucrările de la sistemele de irigații din Giurgiu. Aducem apă din Dunăre pentru a iriga aproximativ 76.000 de hectare, a spus demnitarul.

Florin Barbu a anunțat că se lucrează la reabilitarea canalelor și a stațiilor de pompare apă de la Amenajarea de Irigații Giurgiu Răzmirești.

„Alături de colegul meu Marian Mina, deputat de Giurgiu, am mers pe șantier și am văzut stadiul acestei investiții complexe, de aproximativ 485 milioane de lei, care se va finaliza în anul 2026. Pe canale noi, reabilitate și cu ajutorul stațiilor de pompare modernizate aducem apă din Dunăre pentru a iriga aproximativ 76.000 de hectare”, a explicat Florin Barbu.

Apa va fi adusă pe canale, fără costuri pentru fermieri, a precizat ministrul Agriculturii.

Ministrul familiei, tineretului și egalității de șanse, Natalia Intotero, anunță că România este prima țară din Uniunea Europeană care a transmis Comisiei Europene ”Raportul Bienal pentru Implementarea Garanției pentru Copii”.

Prezentarea raportului a avut loc joi, la sediul Guvernului. În raport apar și progresele înregistrate la nivelul implementării Garanției pentru Copii.
Pe listă sunt numeroase obiective îndeplinite printre care se numără:

Construirea și dotarea a 110 creșe noi prin PNRR, cu un buget aproximativ de 230 milioane euro, care vor fi finalizate si operaționalizate până la data de 31 decembrie 2025. Programul este realizat de Ministerul Dezvoltării, prin Compania Națională de Investiții;

Finanțarea, de către MFTES prin fonduri PNRR, a construcției și funcționării a 150 centre de zi, valoarea finală a investiției fiind de 50.000.000 euro;
Creșterea alocației de plasament de la 630 la 950 lei/lunar pentru copilul fără dizabilități si de la 945 la 1425 lei/lunar pentru copilul cu dizabilități;
Derularea, începând cu anul 2024, de către Ministerul Educației in parteneriat cu Ministerul Agriculturii, a programului "Masă Sănătoasă", cu un buget de de 1.019.223.000 lei și având ca beneficiari 458.833 de elevi din 1.223 de scoli; Continuarea programului „Laptele și cornul”, cu ajutor financiar de la UE;

Reabilitarea, modernizarea și dotarea a 3.000 de cabinete medicale și școlare, cu fonduri din PNRR;Construcția / reabilitarea și dotarea a 200 de centre comunitare integrate. Bugetul este de 40.200.000 euro, iar proiectul este gestionat de Ministerul Sănătății;

Burse sociale în valoare de 300 de lei pe lună pentru 410.000 de elevi din grupuri vulnerabile;
Acordarea unei burse de 700 de lei pe lună pentru mamele minore care își continuă studiile;
Transport public gratuit 100% pentru elevi și decontat în proporție de 90% pentru studenți începând cu anul școlar 2023 – 2024;

Acordarea, prin Programul Incluziune și Demnitate Socială (PIDS) 2021-2027, de tichete sociale în valoare de 500 lei/copil într-o transă unică pentru cumpărarea de rechizite și articole de vestimentație, de care beneficiază 410.000 de copii dezavantajați.

Toate aceste măsuri fac parte din Planul Național de Acțiune pentru implementarea Garanției pentru Copii și au ca scop reducerea cu cel puțin 500.000 a numărului de copii expuși riscului de sărăcie și excluziune socială.

Implementarea Garanției pentru Copii reprezintă rezultatul unei munci de echipă coordonate de către Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA), instituție aflată în subordinea MFTES, și ministerele partenere, efort sprijinit extraordinar de mult de către partenerii noștri fideli de la UNICEF și de organizațiile non-guvernamentale care ne-au fost alături.

Ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului a participat săptămâna trecută la ședința de lucru a Consiliului Consultativ pentru Dezvoltarea IMM-urilor (CCDIMM), organizată la sediul central al instituției. Pe parcursul întâlnirii, au fost prezentate și dezbătute proiectele procedurilor de implementare ale programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor, precum și a celui de Consolidare a IMM-urilor prin acces îmbunătățit la finanțare (Româno-Elvețian).

Ediția din acest an a programului Start-Up Nation va aduce, astfel, o serie de noutăți. În primul rând, acesta va beneficia de finanțare europeană, în valoare de aproximativ 400 de milioane de euro. Conform aspectelor agreate în cadrul dezbaterii, antreprenorii vor putea accesa granturi nerambursabile majorate cu aproximativ 50.000 lei, fiind, însă, obligatorie formarea profesională. Acest criteriu de eligibilitate se referă la efectuarea unor cursuri de antreprenoriat, cu o durată de 40 de ore. Platforma electronică de înscriere va include, în acest sens, un modul dedicat selecției formatorilor.

Programul Femeia Antreprenor, lansat în consultare publică în prima jumătate a lunii martie, va fi complementar Start-Up Nation, vizând scalarea companiilor din România. În continuarea discuțiilor, a fost evidențiat succesul celor două programe, dovedit prin rezultatele palpabile aduse de întreprinderile beneficiare în economia națională, înregistrate în perioada de sustenabilitate a investițiilor.
„Îmi doresc ca împreună să dăm cele mai bune soluții pentru definitivarea noilor ediții ale acestor programe, astfel încât să contribuim real, și de această dată, la dezvoltarea durabilă a României”, a precizat ministrul Ștefan-Radu Oprea.

În cadrul discuțiilor, un alt punct de interes a fost Programul de consolidare a IMM-urilor prin acces îmbunătățit la finanțare, care beneficiază de un buget de peste 50 milioane CHF, din care 39 de milioane CHF fiind susținute din cea de-a doua contribuție a Programului de Cooperare Elvețiano-Român. Programul vizează transformarea verde și digitală a IMM-urilor din industria prelucrătoare. În context, a fost explorată posibilitatea includerii în categoria cheltuielilor eligibile a garanțiilor la creditul contractat în cadrul programului.

După armonizarea propunerilor formulate în cadrul ședinței de lucru de către membrii CCDIMM, proiectele de proceduri de implementare ale celor trei programe (Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și Programul Româno-Elvețian) vor fi publicate pe paginile web ale Ministerului Economei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT): www.economie.gov.ro și www.imm.gov.ro.
Schemele de ajutor de stat și de minimis urmează să fie lansate și implementate de MEAT, alături de Agențiile Teritoriale pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Turism.

7 mari proiecte de infrastructură rutieră au fost preluate de Compania Națională de Investiții Rutiere. Ordinul a fost semnat de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

Proiectele au fost preluate de la Compania Națională pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere.

„Am semnat Ordinul prin care Compania Naționala de Investiții Rutiere (CNIR S.A.) preia de la CNAIR S.A. (Compania Națională pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere) o serie de proiecte de infrastructură rutieră”, a anunțat Sorin Grindeanu.

Potrivit acestuia, este vorba despre Autostrada Târgu Mureș-Târgu Neamț (secțiunea Miercurea Nirajului - Leghin), Autostrada Târgu Neamț - Iași – Ungheni, Autostrada Bacău – Brașov, Autostrada Ploiești – Brașov, Drumul Expres Bacău – Piatra Neamț, Drumul Expres Focșani – Brăila și Drumul Expres Filiași – Târgu Jiu.

Transferul acestor proiecte a fost posibil după operaționalizarea CNIR și numirea unui Director General și a Directorului Economic-Financiar.

Obiectivele vor fi preluate în baza unui protocol încheiat între cele două companii, a precizat Grindeanu.

Ministerul Sănătății a finalizat licitația internațională pentru achiziția de echipamente pentru sistemul național de telemedicină de urgență, iar contractul de instalare a acestora a fost semnat joi.

Potrivit ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, 131 de Unități de primire urgențe (UPU) și Compartimente primire urgențe (CPU) din spitale județene, municipale și orășenești vor fi dotate cu echipamente IT (hardware și software), sisteme de comunicații date (audio și video), echipamente și dispozitive medicale specifice și alte echipamente pentru asigurarea infrastructurii necesare comunicării cu centrele regionale de telemedicină de urgență (București, Tg. Mureș, Timișoara și Iași).

Rolul principal al sistemului de telemedicină este „de a facilita asigurarea de consultații de specialitate la distanță pentru pacienții ce se prezintă la unitățile/compartimentele de primire urgențe, respectiv asigurarea unui diagnostic rapid și decizii cu privire la tratamentul și transferul pacienților între unitățile sanitare”.
Sistemul va asigura transmiterea de date (audio și video) în timp real. Proiectul în valoare totală de 6.5 milioane de lei este implementat de Ministerul Sănătății prin proiectul Băncii Mondiale.

Premierul Marcel Ciolacu susține că România poate susține dezvoltarea economică a Republicii Moldova. El a făcut referire la piața de capital spunând că a trecut vremea podurilor de flori. Este vremea podurilor de fier și beton, a spus Marcel Ciolacu în timpul forum Moldova – România: Capital Bridges.

„Piața de capital de la București este acum o instituție matură și în plină expansiune. S-a dovedit a fi o platformă ideală pentru lansarea unor companii românești de succes și vrem să jucăm același rol și pentru firmele moldovenești de prim rang. Până când bursa din Republica Moldova va crește și va avea lichiditate, vă oferim această șansă majoră. Este o scurtătură economică spre accesul la capital pe care o punem la dispoziție unor parteneri adevărați”, a declarat Marcel Ciolacu.

El a mai spus că este vremea ca firmele moldovene și autoritățile să facă lucruri concrete.
„A trecut vremea când sprijinul însemna doar cuvinte frumoase și poduri de flori. E timpul podurilor de fier și beton, dublate de poduri comericale și de capital”, a precizat Ciolacu.
Forumul Moldova - România: Capital Bridges a avut loc la București.

Premierul Republicii Moldova, Dorin Recean, va fi primit de Majestatea Sa Custodele Coroanei la Palatul Elisabeta. Întrevederea are loc miercuri.

Biroul de Presă al Casei Majestății Sale Custodele Coroanei a transmis că Dorin Recean, prim-ministrul Republicii Moldova, și Stela Recean vor fi oaspeții Majestății Sale Custodele Coroanei la Palatul Elisabeta, miercuri, de la ora 13:30.

Majestatea Sa și Principele Consort vor întâmpina pe Excelența Sa la intrarea în Palatul Elisabeta, anunță Biroul de Presă. Ulterior, gazdele și oaspeții vor participa la dejun.

La vizită vor lua parte reprezentanți ai Ambasadei Republicii Moldova la București, inclusiv ambasadorul moldovean, Victor Chirilă.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale anunță noi modificări legislative esențiale pentru sistemul de asistență socială din România. Reformăm asistența socială, regenerăm încrederea, este mesajul ministerului, după ce Camera Deputaților a aprobat modificările legislative.

Se îmbunătățesc, astfel, șase acte normative esențiale pentru sistemul de asistență socială din România: Legea asistenței sociale nr. 292/2011; Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în serviciile sociale; Legea nr. 17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice; Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România; OUG nr. 113/2011 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială; OUG nr. 82/2016 pentru aprobarea statutului special al funcției publice specifice de inspector social și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Sunt reglementări „clare, ferme și curajoase care stabilesc limitele în care se desfășoară activitatea furnizorilor de servicii sociale în interesul oamenilor, iar legea întărește asistența socială la nivelul comunităților mici”, a explicat Ministerul Muncii.

Modificările sunt următoarele:

Se modifică modalitatea de finanțare a serviciilor sociale pe principiul ”finanțarea urmează beneficiarul”, iar banul public este cheltuit transparent cu un traseu mai ușor de urmărit.
Se consolidează rolul inspectorului social și capacitatea funcțională a Inspecției Sociale.

Furnizorii de servicii sociale vor fi consiliați gratuit de către reprezentanții ANPIS astfel încât să cunoască toate obligațiile pe care le au potrivit legislației.
Niciun serviciu social nu va mai putea funcționa, nici măcar provizoriu, fără controlul în teren al inspectorilor sociali.

Va fi înființat registrul național electronic de evidență a persoanelor beneficiare de servicii sociale și revizuit registrul electronic unic al serviciilor sociale, astfel inspectorii care fac verificările din teren vor avea, în timp real, toate datele necesare.
Pentru prima dată se introduc sancțiuni penale pentru furnizarea de servicii fără licență.
Amenzile cresc de 5 ori, până la 100.000 de lei.