Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat că a discutat cu ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, căruia i-a solicitat informaţii privind aprobarea pentru măsurătorile pe Braţul Chilia şi canalul Bîtroe, așteptată încă de România.
Prim-ministrul Nicolae Ciucă a vizitat Catedrala Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Chișinău, ce aparține de Mitropolia Basarabiei.Vizita a permis o discuție extinsă despre situația Mitropoliei după restabilirea statutului său și al Înaltpreasfințitului Petru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor.
Problemele clerului din Basarabia și cele ale funcționării adecvate a Mitropoliei într-un sediu decent au fost evaluate în cadrul vizitei care a vizat lăcașul de cult reprezentativ pentru românii basarabeni.
Premierul României a felicitat clerul și enoriașii pentru munca de aproape 30 de ani pentru ridicarea catedralei unde păstorește preotul paroh Petru Buburuz.
Premierul Ciucă a dat asigurări privind sprijinul pentru încheierea lucrărilor și soluționarea ultimelor piedici pentru repararea urmărilor perioadei sovietice.
Premierul României se află astăzi, 23 martie 2023, în vizită oficială în Republica Moldova, însoțit de ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, ministrul Energiei, Virgil Popescu, Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, și șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mircea Abrudean.
Premierul României, Nicolae Ciucă, efectuează o vizită de lucru la Chișinău. Șeful Guvernului de la București va avea o întrevedere cu omologul său, Dorin Recean, dupa care vor susține o conferință de presă comuna.
„Este o vizită prin care reconfirmăm consolidarea relaţiilor bilaterale şi, desigur, este o vizită prin care reconfirmăm sprijinul pe care România îl va acorda în continuare Republicii Moldova pentru parcursul european”, a declarat Nicolae Ciucă.
Președintele României va participa joi și vineri la Consiliul European și la Summitul Euro în format extins. Progresul în privința migrației și proiectul pilot pe care îl va derula România vor fi unele dintre subiectele abordate de liderii europeni.
Reuniunea Consiliului European va debuta cu un dejun de lucru cu secretarul general al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, în cadrul căruia vor fi abordate situaţia din Ucraina, în special securitatea alimentară şi procesul de reconstrucţie, schimbările climatice şi demersurile în vederea îndeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.
În cadrul sesiunilor de lucru, liderii europeni vor discuta despre situaţia din Ucraina, cu accent pe menţinerea sprijinului pe toate palierele, inclusiv în domeniul militar în contextul deciziei recente de facilitare a furnizării de muniţie. Discuţiile se vor concentra şi pe măsurile de asigurare a competitivităţii UE pe termen lung şi de consolidare a Pieţei Unice, la 30 de ani de existenţă.
Pe agenda reuniunii se află şi situaţia în domeniul energiei, cu accent pe demersurile de pregătire pentru viitorul sezon rece şi avansarea propunerii de reformă a pieţei energiei electrice. Este prevăzută, totodată, o informare din partea Comisiei Europene privind progresul în implementarea Concluziilor Consiliului European din februarie referitoare la migraţie. În acest sens, o contribuţie concretă o reprezintă şi proiectul pilot agreat recent de România cu Comisia Europeană pentru valorificarea bunelor practici la frontiera cu Serbia.
În cadrul Summitului Euro în format extins vor fi discutate situaţia economică din UE şi coordonarea politicilor în domeniu, în vederea creşterii rezilienţei economiilor europene. Liderii vor mai aborda avansarea Uniunii pieţelor de capital, precum şi finalizarea Uniunii Bancare.
Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a mers pe șantierul podului hobanat, pentru a vedea cum merg lucrările, unde sunt probleme și care sunt soluțiile pentru a grăbi ritmul.
„Am discutat cu reprezentanții firmelor care lucrează la podul hobanat și le-am transmis clar și fără ocolișuri că acest pod hobanat trebuie finalizat anul acesta.Este o investiție extrem de importantă pentru Galați. În acest moment, se fac ultimele pregătiri și lucrări pentru a începe una dintre cele mai importante etape din construcția acestui pod-montarea hobanelor (cabluri de oțel), care se face pas cu pas pentru susținerea tablierului metalic și stabilitatea întregii structurii a podului. Vorbim de 44 de hobane care vor susține greutatea podului”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.
De asemenea, a fost turnată și o primă placă de beton, pe o lungime de 35 de metri, peste care, mai târziu, se va așterne asfaltul. De altfel, restul plăcilor se vor turna în funcție de montarea hobanelor, astfel încât stabilitatea podului să nu fie afectată.
Până în acest moment, pentru construcția podului s-au folosit peste 9300 de mc de beton și aproape 3000 de tone de fier.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, susține că pensia de serviciu nu poate fi mai mare decât salariul.
„Un alt principiu: nu poate să fie pensia mai mare decât salariul. Este inacceptabil. Nu se poate să aduni tu în ultima perioadă de activitate toate sporurile, toate plusurile care pot fi adunate legal şi apoi calculezi un salariu de unde pleci şi vei avea o pensie mai mare decât salariul net obişnuit. Nu se poate accepta aşa ceva. Indiferent cine şi cum se supără.
De asemenea, nu se poate accepta să ieşi la pensie la 50 de ani şi să primeşti toată pensia. După care te angajezi undeva, unii înapoi chiar la stat. Mai ales la magistraţi. (…)Poţi să ieşi la pensie mai devreme, dar nu primeşti pensia de serviciu până nu îndeplineşti vârsta de pensionare. Chiar trebuie să vedem cum se depopulează Parchetul General şi toate structurile justiţiei, fiindcă oamenii, mare majoritate, pleacă”, a declarat Kelemen Hunor.
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, susține că suma de 10 milioane de euro alocată României pentru sprijinirea fermierilor afectaţi de afluxul de cereale din Ucraina este derizorie.
„Am susţinut la Consiliu, în discuţia cu comisarul european pe agricultură, că suma este mică pentru România. Este o sumă derizorie! Acesta ne-a explicat constrângerile pe care le are, justificând că decizia Comisiei a fost să acorde doar 56 de milioane de euro din rezerva totală de criză de 450 de milioane de euro. O sumă foarte mică pentru nevoile celor şase ţări, dar din care doar trei au primit. Ungaria, Cehia şi Slovacia nu au primit niciun cent. Deocamdată acestea sunt sumele”, a declarat Petre Daea.
Potrivit ministrului, aceasta a fost propunerea discutată la Bruxelles, la reuniunea Consiliului Agricultură şi Pescuit.
Veste bună pentru locuitorii județului Galați. Consiliul Județean Galați a obținut bani europeni pentru amenajarea a șapte centre integrate de colectare selectivă a deșeurilor inerte
„Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, am obținut bani europeni pentru amenajarea unor centre de colectare și de valorificare a deșeurilor nepericuloase inerte (molozul din demolări, electrocasnicele și electronicele uzate sau deșeurile voluminoase, textile și din lemn) în șapte localități ale județului”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.
Acestea vor fi amenajate în Slobozia Conachi, Târgu Bujor (unde există stația de transfer a deșeurilor), Umbrărești, Valea Mărului, (unde a fost construit noul depozit de deșeuri al județului), Berești Meria, Brăhășești și Drăgușeni.
„Practic, am vrut să acoperim cât mai bine județul, având în vedere că aceste centre vor putea fi utilizate inclusiv de locuitorii din zonele limitrofe.Valoarea finanțării este de aproximativ 32 de milioane de lei (6,5 milioane euro)”, a completat Fotea.
În plus, în afară de cele șapte centre, Consiliul Județean Galați a obținut finanțare, tot prin PNRR, și pentru amenajarea unui astfel de centru integrat în municipiul Galați.