Preşedintele Klaus Iohannis susține că cercetarea şi inovarea au nevoie de o promovare susţinută şi de o abordare coerentă şi predictibilă în ceea ce priveşte finanţarea.

Șeful statului a amintit de proiectul România Educată.

„De asemenea, prin Proiectul „România Educată” dorim să creştem interesul copiilor pentru ştiinţă şi creativitate, iar ulterior pentru o activitate susţinută în cercetare. Trăim vremuri în care foarte multe dintre descoperirile tehnologice devin rapid parte din viaţa noastră de zi cu zi, iar progresele în domenii majore, precum cel al sănătăţii ori al protecţiei mediului, aduc beneficii incontestabile pentru toţi cetăţenii. Cercetarea reprezintă, aşadar, catalizatorul schimbării şi este o sursă esenţială de prosperitate. România educată, durabilă şi competitivă este România care încurajează inovarea şi care sprijină activitatea cercetătorilor săi şi le recunoaşte acestora meritele. Istoria universală consemnează inovaţiile cercetătorilor români, care nu de puţine ori au contribuit decisiv la binele umanităţii. Ne mândrim cu realizările remarcabile ale unor personalităţi care au îmbunătăţit, prin munca şi descoperirile lor, viaţa de zi cu zi a oamenilor. Este însă responsabilitatea statului român să valorifice şi să promoveze inventivitatea, stimulând şi legătura dintre mediul de cercetare, mediul privat şi autorităţile publice, în scopul progresului social”, a adăugat Iohannis.

Premierul Nicoale Ciucă s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu directorul executiv al Fondului Monetar Internațional, Paul Hilbers. Cu această ocazie, a fost analizată evoluția economiei României, în contextul crizelor și provocărilor ultimilor ani.

Premierul a arătat că țara noastră a reușit să atingă unul dintre cele mai dinamice ritmuri de dezvoltare la nivel european, înregistrând, în ultimii 20 de ani, o creștere de opt ori a economiei. România a consolidat aceste rezultate inclusiv anul trecut, când creșterea economică de 49 de miliarde de euro a reprezentat echivalentul întregului PIB din 2002.

De asemenea, Nicolae Ciucă a mulțumit FMI pentru sprijinul oferit constant, pe parcursul evoluției țării noastre în trecerea de la economia planificată din perioada comunistă la modelul occidental, bazat pe piața liberă, respectând valorile democratice.

În cadrul dialogului, a fost menționată importanța aderării țării noastre la OCDE, ca obiectiv național, după intrarea în NATO și UE, cu accent pe beneficiile pentru mediul de afaceri și de investiții.

Stabilitatea politică generată de actuala coaliție de guvernare și predictibilitatea politicilor fiscale reprezintă două atuuri importante, în contextul interesului tot mai crescut al investitorilor străini pentru România.

Premierul Ciucă a prezentat impactul pozitiv al creșterilor fără precedent din ultimul an, atât în privința absorbției banilor europeni, precum și din perspectiva investițiilor străine directe.

Directorul executiv al FMI, Paul Hilbers, a remarcat consolidarea reputației României în plan european și internațional, prin performanțele economice obținute, reformele asumate, inclusiv în domenii precum  politicile de mediu, digitalizare sau aplicarea standardelor din statele mai dezvoltate.

Oficialul FMI a mulțumit României pentru sprijinul oferit Ucrainei și refugiaților ucraineni, precum și Republicii Moldova. Premierul Ciucă a oferit detalii despre ajutorul oferit celor peste  3,4 milioane de refugiați ucraineni care au trecut granițele țării noastre din cauza agresiunii militare ruse,  110.000 dintre aceștia alegând să rămână în România. Solidaritatea românilor și dorința lor de a fi alături de poporul ucrainean s-au regăsit atât în sprijinul umanitar, precum și în organizarea platformelor de facilitare a asistenței umanitare internaționale, țara noastră fiind prima care a lansat un plan de integrare a refugiaților.

Premierul României a cerut o mai mare susținere pentru economia Republicii Moldova, afectată de agresiunea militară asupra Ucrainei, prezentând măsurile pe care țara noastră le-a luat pentru a asigura curent electric, gaze naturale, lemne pentru perioada iernii, precum și asistență în procesul de integrare europeană.

Nevoia de a controla efectele inflației și de a scădea valoarea acesteia în perioada următoare reprezintă o prioritate pe care Guvernul o urmărește, armonizându-și eforturile cu cele ale Băncii Naționale din România. În acest sens, premierul a dat asigurări privind responsabilitatea asumată din perspectiva politicilor fiscale.

“Guvernul ia toate măsurile necesare pentru a consolida și dezvolta sectorul de afaceri, atât în privința companiilor cu capital românesc, precum și în relația cu investitorii străini. Consolidarea clasei de mijloc va asigura susținerea ritmului de dezvoltare economică și soliditatea economiei românești. Avem perspective bune de creștere, iar deciziile pe care le luăm se bucură de stabilitate politică” a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.

Drumarii lucrează fără oprire pentru a desfunda tronsoanele unde viscolul a creat probleme și a adus foarte repede zăpada înapoi pe partea carosabilă. Vântul a bătut atât de tare încât, pe mai multe porțiuni de drum, s-au format troiene de zăpadă.

Sunt zeci de utilaje (sărărițe cu lamă, vole și autogredere) care acționează în acest moment pe mai multe drumuri județene. Prioritare sunt drumurile cu trafic mare.

Se lucrează și în zona Greaca (între Schela și Slobozia), pe o distanță de 2 kilometri, unde traficul se desfășoară cu dificultate, astfel încât în câteva ore să curățăm complet partea carosabilă și să se poată circula pe două benzi.

„Pe toata durata ninsorii și a viscolului, am intervenit pentru scoaterea mașinilor din zăpadă, curățarea drumurilor, pentru a ajuta ca ambulanțele să ajungă la pacienți sau atunci când am fost solicitați de către reprezentanții ISU”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă l-a primit la Palatul Victoria pe vicepremierul și ministrul Afacerilor Externe al Regatului Țărilor de Jos, Wopke Hoekstra, în contextul vizitei de lucru pe care acesta o efectuează în România.

În cursul discuției, a fost reconfirmată cooperarea foarte bună româno-olandeză în plan bilateral, european și la nivelul NATO. Ambele părți au remarcat dinamica ascendentă a relațiilor comerciale bilaterale, care au cunoscut un nivel susținut de creștere în ultimul an, Regatul Țărilor de Jos menținându-se în topul celor mai valoroși investitori din România.

În acest context, demnitarii au afirmat interesul comun pentru amplificarea cooperării bilaterale, prin dezvoltarea proiectelor de colaborare sectorială în diferite domenii.

Prim-ministrul României a exprimat aprecieri pentru contribuția consistentă a Țărilor de Jos, ca unul din principalii participanți, la Grupul de Luptă NATO din România, mulțumind pentru prezența contingentului olandez pe teritoriul României, gest care reflectă concret solidaritatea aliată pentru consolidarea posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic al NATO.   

Schimbul de opinii a abordat și perspectivele de avansare a aderării României la spațiul Schengen. Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a punctat demersurile dinamice ale părții române, care s-a angajat într-un dialog pozitiv și consultări intense cu toți partenerii europeni, în efortul de identificare a unei soluții care să conducă în curând la un rezultat corect și pozitiv. Adoptarea unei decizii favorabile aderării României la Spațiul Schengen, în virtutea recunoașterii progresului evident obținut, ține de credibilitatea UE ca structură coezivă bazată pe principiul unității și al solidarității, a mai arătat prim-ministrul român.

La rândul său, șeful diplomației olandeze a reconfirmat susținerea pentru aderarea României la spațiul Schengen.

Dialogul a continuat cu analiza răspunsului la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, și a evoluțiilor din Republica Moldova.

Premierul României a prezentat măsurile active de sprijin multidimensional ale României pentru Ucraina.

În ceea ce privește susținerea Republicii Moldova, premierul Ciucă a pledat pentru continuarea acordării de sprijin financiar și politic Chișinăului.

România şi Republica Moldova vor colabora mult mai strâns în domeniul infrastructurii, în domeniul rutier dorindu-se continuarea Autostrăzii Unirii (A8) până la Chişinău (Republica Moldova) şi Odesa (Ucraina), a anunțat ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, pe pagina sa de Facebook.

„Am discutat astăzi cu omologul meu din Republica Moldova, Andrei Spînu, despre cum ne putem dezvolta parteneriatul pe toate sectoarele de transport! Mai întâi, am propus întrunirea, în februarie, a Comisiei Mixte bilaterale pentru coordonarea tuturor activităţilor referitoare la proiectarea şi construirea Podului peste Prut de la Ungheni. Am convenit asupra necesităţii de a identifica şi alte proiecte transfrontaliere eligibile prin fonduri europene (CEF). Acestea ar putea fi depuse la următorul apel de aplicare, care va fi lansat în luna septembrie a acestui an. În prezent sunt deja identificate trei propuneri: construcţia Podului de la Ungheni (proiect aprobat în luna decembrie 2022); construcţia infrastructurii de acces la acest pod care să includă un punct de trecere a frontierei (pe teritoriul Republicii Moldova) şi modernizarea DJ 249 pentru asigurarea descărcării şi conexiunii cu infrastructura existentă (pe teritoriul României); asigurarea conexiunii rutiere Albiţa (România) – Leuşeni (Republica Moldova)- pentru care aplicaţia va fi depusă în perioada septembrie 2023 – ianuarie 2024. În domeniul rutier, ne-am dori ca Autostrada Unirii (A8) să fie continuată până la Chişinău (Republica Moldova) şi Odesa (Ucraina)”, a scris Grindeanu, pe Facebook.

De asemenea, a fost abordat şi subiectul modernizării şi construcţiei mai multor poduri rutiere transfrontaliere peste Prut: Podul de la Sculeni (Sculeni); Podul Oancea (Cahul); Podul Albiţa (Leuşeni) – pod nou; Podul Răducăneni (Bărboieni) – pod nou; Podul Bumbăta (Leova) – pod nou; Podul Fălciu (Leca/Cantemir) – pod nou.

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat că produsul intern brut (PIB) a crescut în 2022 cu 50 miliarde euro față de anul precedent, adică 4,9%, citând în acest sens datele Comisiei Naționale de Prognoză.

„Creşterea PIB-ului este una semnificativă şi doresc să subliniez că în comparaţie cu anul 2021 avem o creştere în valoare nominală a PIB-ului de aproximativ 50 de miliarde de euro. Mai exact, 49 de miliarde de euro. Este o creştere semnificativă. Uitându-mă pe cifre, creşterea din anul 2022 este egală cu valoarea PIB în anul 2002”, a spus premierul Nicolae Ciucă.

Potrivit lui Ciucă, chiar şi în condiţiile de criză, s-a reuşit ca de la o estimare de aproximativ 1.396 de miliarde de euro să se realizeze 1.427 de miliarde.

Noi descoperiri arheologice la cetatea dacică de la Piroboridava, din județul Galați, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Toate aceste descoperiri sunt studiate în acest moment de specialiștii de la Institutul de Arheologie Iași, care participă la aceste cercetări alături de experții de la Muzeul de Istorie Galați și Muzeul de Istorie Tecuci.

„În cadrul acestor diagnoze arheologice, s-au descoperit mai multe fragmente de ceramică din perioada dacică, precum și un vârf de săgeată din bronz și oase de animal decorate cu diverse simboluri”, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați, pe Facebook.

S-au făcut deja la fața locului mai multe săpături arheologice preliminare, astfel încât specialiștii să vadă unde poate fi amenajat muzeul de sit și care este stratigrafia zonei, pentru a putea spune ce fel de lucrări sunt necesare pentru restaurarea cetății dacice.

De asemenea, autoritățile au depus deja cererea de finanțare pentru a obține fonduri europene prin PNRR.

„Am depus deja cererea de finanțare pentru a obține fonduri europene prin PNRR, în cadrul cunoscutei axe Ruta Cetăților, pentru renovarea acestui sit arheologic de interes național, punerea lui în valoare și amenajarea unui muzeu subteran. Consiliul Județean studiază și alte variante de finanțare cu fonduri europene pentru restaurarea și punerea în valoare a cetății dacice de la Piroboridava”, a transmis Costel Fotea.