Anunțul a venit Sâmbătă, 06 februarie, și a fost făcut de Ministerul Sănătății. În total, 14 persoane au murit în timpul incendiului de la Matei Balș sau ulterior, după ce au fost transferate către alte spitale. 

Este vorba despre un bărbat în vârstă de 73 de ani care fusese transferat după încediu la Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Ioan” din București. Acesta fusese diagnosticat cu o formă severă de SARS Cov-2 și prezenta multiple afecțiuni asociate. 

Al doilea pacient era un bărbat în vârstă de 91 de ani, transferat după incendiu la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr Victor Babeș”. Bărbatul, care se afla în secția de ATI, a fost diagnosticat cu o formă severă SARS COV-2 și avea comorbidități.

În ambele cazuri, ancheta medico-legală va stabili cauzele decesului, explică Ministerul Sănătății.

În pavilionul afectat de incendiu se aflau 102 pacienţi. 53 au fost transferaţi în mai mult de 10 spitale din Capitală.

În recomandarea postată, miercuri, pe site-ul Avocatului Poporului, se menţionează „depunerea, de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, în regim de urgenţă, a tuturor demersurilor necesare, în baza atribuţiilor care îi revin, în vederea respectării reglementărilor tehnice şi dispoziţiilor legale de apărare împotriva incendiilor şi aplicarea măsurilor privind activităţile de apărare împotriva incendiilor la nivelul tuturor unităţilor sanitare din ţară”, scrie g4media.ro.

Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu în contextul prevederilor articolelor 22 şi 34 din Constituţie.
În urma demersurilor efectuate de AP, IGSU a comunicat instituţiei că la nivel naţional funcţionează 1.392 de clădiri ale unităţilor sanitare de stat şi private cu paturi, dintre care: 310 deţin autorizaţie de securitate la incendiu, 52 sunt autorizate parţial, 728 nu necesită obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu, 302 nu deţin autorizaţie de securitate la incendiu, dintre care 120 au avize de securitate la incendiu, relateaza Agerpres.

Mai multe persoane din societatea civilă le cer liderilor coaliției de guvernare PNL-USR-PLUS-UDMR să renunțe la dialogul cu reprezentanții Partidului Alianța pentru Unirea Românilor. În textul petiției, aceștia spun:

„Noi, semnatarii acestei scrisori, intelectuali publici, militanți pentru drepturile omului, oameni din societatea civilă, apărători ai valorilor euroatlantice, ne exprimăm îngrijorarea cu privire la deschiderea către dialog arătată de membri marcanți ai partidelor din coaliția de guvernare către conducerea unui partid recent intrat în Parlamentul României, AUR.Partidul AUR este o formațiune politică ce s-a dovedit a fi, în scurta sa existență pe scena publică românească, purtătoarea unui conglomerat ideologic nociv, de factură extremistă. Un partid radical-populist, vehiculând teme fundamentaliste și naționaliste, cu revizitarea teoriilor conspiraționiste, anti-globaliste și anti-individualiste, și cu personaje care răspândesc idei ale extremei drepte (este de notorietate, de exemplu, că persoana propusă de AUR drept candidat la funcția de prim-ministru se proclamă deschis drept un înflăcărat admirator al unor figuri de tristă amintire din trecutul negru al României ori că parlamentari ai aceluiași partid au simpatii pentru legionari sau intelectuali legionari din perioada interbelică), care se exprimă frecvent împotriva societății liberale și a sistemului instituțional de valori al democrației liberale, nu poate fi un partener de dialog într-o democrație.

În ultimele săptămâni, miniștrii Educației, Justiției și Sănătății au discutat nestingheriți cu conducerea AUR. Atitudinea afișată de membri ai Guvernului României care, prin poziționarea lor, respectiv deschiderea către dialogul cu AUR, angajează întreg Executivul, este scandaloasă și inadmisibilă. Mesajul transmis prin astfel de întâlniri protocolare este tocmai validarea ideilor și mijloacelor de acțiune ale partidului AUR, riscând astfel să îi legitimeze și să îi normalizeze proiectul politic.

Nici subiectele abordate (importante și urgente, fără îndoială) și nici respectarea unei cutume politice fundamentale (respectiv dialogul constant cu opoziția) nu pot constitui argumente pentru a justifica o asemenea deschidere către un partid care refuză valorile occidentale. Orice dialog între membrii Guvernului și reprezentanții AUR poate și trebuie să fie purtat doar în cadrele stabilite de Constituție, prin interpelări, însă acestea nu pot fi interpretate nicidecum drept pretexte pentru întâlniri afabile. Păstrând relația cu AUR doar în condițiile stricte stipulate de legea fundamentală, coaliția de guvernare s-ar asigura astfel că menține un ”cordon sanitar” în jurul unei formațiuni periculoase pentru democrația noastră. Suntem convinși că, odată ce ”cordonul sanitar” ar fi spart, va fi aproape imposibil de reconstruit.

În acordul încheiat între partidele care formează actuala coaliție de guvernare, semnatarii menționează că actuala alianță se bazează pe ”responsabilitatea față de destinul României” și că soliditatea acesteia se întemeiază pe ”valorile comune de libertate, respect, integritate, responsabilitate individuală și solidaritate”. În același document programatic, liderii partidelor de guvernare afirmă fără ezitare: ”Suntem hotărâți să apărăm aceste valori atunci când sunt amenințate și să ducem România mai departe pe drumul ei european.” Ori, prin acțiunile și ideile vehiculate, AUR pune în pericol tocmai valorile pe care actuala coaliție și-a propus să le salvgardeze. În mod evident, între principiile asumate și acțiunile unor membri ai Guvernului, prin deschiderea arătată către liderii AUR, există un conflict ireconciliabil.

În multe țări europene, partide extremiste au ajuns, în urma alegerilor, în parlamente. Nu însă în toate aceste state, astfel de partide sunt tratate cu nesperată bunăvoință. Dimpotrivă, în numeroase locuri de pe continentul nostru, ideile vehiculate de astfel de formațiuni politice le transformă automat în actori nefrecventabili, iar boicotarea liderilor acestor formațiuni este o regulă de la care nici un politician onest nu se poate abate.

Știm cu toții foarte bine că adevărata importanță a asumării și respectării valorilor euroatlantice nu se poate sluji prin dialogul constant și nestingherit cu reprezentanți ai unui partid aflat în flagrantă contradicție cu principiile pe care partidele din coaliția de guvernarea clamează că le apără. Înainte de a fi prea târziu, credem că este momentul ca, prin acordul partidelor care formează coaliția de guvernare, dialogul cu AUR să înceteze imediat.

Semnatari: Cristian Pârvulescu, Smaranda Enache, Andrei Cornea, Lavinia Stan, Ciprian Mihali, Liliana Popescu, Adrian Miroiu, Mădălin Hodor, Sergiu Mișcoiu, Claudiu Crăciun, Alfred Bulai, Andrei Țăranu, Liviu Rotman, Radu F. Alexandru, Liviu Antonesei, Paul Şerban Agachi, Adina Babeş, Iordan Bărbulescu, Anamaria Beligan, Sorin Camner, Ana Bărbulescu, Iurii Chişinevski, Adrian Cioflâncă, Vera Cîmpeanu, Andrei Cornea, Emanuel Copilaş, Daniel Cristea-Enache, Rodica Culcer, Nicoleta Dabija, Mihai Demetriade, Nicolae-Emilian Dranca, Mihaela Grancea, Raluca Grosescu, Iakob Attila, Ruxandra Ivan, Carmen Muşat, Lucian Nastasă-Kovacs, Irina Nastasă-Matei, Raul Rognean, Maria Roth, Michael Shafir, William Totok, Mihai Vasilescu, István Király V. Lista rămâne deschisă.“,
Într-o postare pe pagina de Facebook a partidului, Alianța pentru Unirea Românilor a oferit o reacție privitoare la această petiție:

„Autointitulații "intelectuali publici, militanți pentru drepturile omului, oameni din societatea civilă și apărători ai valorilor euroatlantice", în frunte cu Cristian Pârvulescu, atacă votul românilor cerând guvernului să ignore punctele de vedere ale AUR - deci ale românilor simpli.

Avem și noi un mesaj pentru această elită închipuită: Noi reprezentăm vocea a 10% dintre români. Voi nu reprezentați pe nimeni și nimic. Sunteți dușmanii românilor - așa ați fost, așa ați rămas.

Unii dintre voi nu ați știut niciodată, alții probabil ați uitat ce înseamnă democrația, așa că vă amintim noi, prin cuvintele marelui Ion Rațiu!“

„Este foarte trist faptul că nu se observă ce este în spatele acestei tragedii. Acum câteva zile, managerii din spitalele Capitalei, nu doar cei care aparţin de primărie, ci şi cele care aparţin de ministerul Sănătăţii, vorbeau că oameni din anturajul actualului ministru îi contactează şi le comunică faptul că sub pretextul unui audit în sănătate, de fapt, se urmăreşte să se închidă sau să se reducă activităţi în multe din spitalele Capitalei, iar activitatea medicală să fie îndreptată spre mediul privat.

Deci, de la public la privat.
Nu sunt dintre cei care consideră că nu trebuie să susţinem investiţiile private în domeniul sănătăţii, dimpotrivă, într-o ţară europeană trebuie să existe ambele tipuri de sisteme medicale, şi public, şi privat. Cine poate să-şi permită sau nu vrea să aştepte o consultaţie, sau urmăreşte un anume doctor, este liber să meargă să plătească în sistemul privat. Eu am fost operată de mai multe ori, din păcate, în domeniul de stat dar am fost şi la privat. Dar de aici şi până a renunţa la sistemul de sănătate...
(Scopul este) Denigrarea sistemului medical de stat şi orientarea investiţiilor spre zona privată. Vă daţi seama ce ar însemna orice accident care se întâmplă, să fii nevoit să mergi la un spital privat?”

„Ministrul Ghinea a identificat problema în gestionarea fondurilor europene – Ștampila! Ce decizie de ”mare” ministru a luat: a interzis funcționarilor din subordine să mai solicite ștampilă pe documentele pe care le primesc în relația cu beneficiarii. Și îi sancționează, că cică în legislație nu există sancțiuni! Fals, Legea 169/2019 prevede exact la fel! De ce printr-un ordin de ministru se reglementează ceea ce este în vigoare printr-o lege? Nu este de înțeles? Simplu: dă bine pe comunicare!

Dar dincolo de faptul că ministrul nu cunoaște legislația, nici nu are habar de treaba asta cu fondurile europene! De ce? Pentru că proiectele se depun, se evaluează, se implementează prin sistemul electronic Mysmis, care NECESITĂ semnătură electronică de cel puțin 4 ani! Iar semnătura electronică înlocuiește semnătura și ștampila! Pare cam de Kafka că un ministru al fondurilor europene nu știe cum se depun proiectele și că semnătura electronică înlocuiește ștampila? Pare? Nu, nu pare... Este!

Cu un asemenea ministru, fondurile europene vor fi Fata Morgana.... cu ștampilă pe frunte!”, a scris Mihai Tudose pe Facebook.

Parlamentul începe astăzi prima sesiune ordinară a anului. Ședințe ale conducerii Senatului și Camerei Deputaților sunt programate de la ora 13.00, urmând ca de la ora 15.00 să aibă loc ședințele de plen. Prioritatea parlamentarilor este adoptarea proiectelor bugetului de stat și bugetului asigurărilor locale de stat pe 2021. 

Astfel, conform programului, în prima ședință la Senat se va alege noua componenţă a Biroului permanent - vicepreşedinţii, secretarii, chestorii.

Noul Parlament a fost constituit la sfârşitul anului trecut, în urma alegerilor care au avut loc în 6 decembrie.

Prioritatea sesiunii parlamentare este adoptarea proiectelor bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe acest an.

Premierul Florin Cîțu a ținut să precizeze că dorește adoptarea bugetului prin dezbateri parlamentare și nu prin asumarea răspunderii Executivului, cum s-a întâmplat în trecut. De asemenea el a menționat și că proiectele vor fi finalizate de Guvern și depuse la Parlament la începutul sesiunii. 

Liderii partidelor aflate în coaliţia de guvernare au anunţat că între priorităţi se află şi respingerea propunerilor legislative de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală iniţiate de PSD în legislatura anterioară şi care au fost declarate neconstituţionale.

Comisiile juridică şi pentru constituţionalitate ale Senatului au adoptat, săptămâna trecută, un raport de respingere a acestor propuneri legislative, urmând ca plenul să dea un vot şi, ulterior, proiectele să intre în dezbaterea Camerei Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.

Conform președintelui Senatului, Anca Dragu, mai multe iniţiative legislative, printre care accesul la finanţare pentru companii, extinderea programului pilot "Masa caldă" pentru elevi și protejarea persoanelor vulnerabile vor fi dezbătute în această sesiune. 

Ministrul Sănătăţii a afirmat la Prima TV că, până în 2024 vom avea fundaţiile şi nu numai fundaţiile la trei spitale regionale, respectiv în Craiova, Iaşi şi Cluj.

„Până în 2024 vom avea fundaţiile – pot să promit – cele trei spitale regionale, şi nu numai fundaţiile ci vor fi... La Craiova, la Iaşi şi la Cluj şi pe lângă asta trebuie să începem spitale în Bucureşti, trebuie să începem spitale la Timişoara, la Braşov, la Sibiu. Sunt locuri în care infrastructura spitalicească este pur şi simplu o ruşine. Dacă vă uitaţi la un oraş precum Clujul, e o ruşine Spitalul Judeţean de acolo, Braşov – e criminal ce se întâmplă acolo. Deci lucrurile astea trebuie să funcţioneze”, a mai declarat ministrul Sănătăţii în interviul acordat postului citat.„În momentul acesta avem studiile de fezabilitate pentru cele trei spitale regionale: Iaşi, Cluj şi Craiova. E un lucru care ar fi trebuit, conform contactului, [...] să se întâmple până la sfârşitul anului 2017. Din păcate, ceea ce trebuia să se întâmple într-un an s-a întâmplat în patru ani. De asemenea, ministrul Tătaru a pornit la sfârşitul anului 2019 o licitaţie pentru proiectul tehnic. Din păcate nu a fost finalizată şi asta este ceea ce trebuie să fac eu acum şi grăbesc lucrurile astea împreună cu echipa mea”, a adăugat ministrul Sănătăţii.

„Am găsit în președintele Klaus Iohannis un susținător și un aliat în lupta noastră pentru a promova reforme reale în zona de infrastructură și a companiilor de stat din acest sector. În întâlnirea pe care am avut-o azi la Cotroceni, alături de colegul meu Cătălin Drulă, Ministrul Transporturilor, i-am spus președintelui că, din punct de vedere al infrastructurii de transport, una dintre prioritățile actualului guvern va fi recondiționarea și modernizarea căilor ferate, astfel încât trenul să redevină una din opțiunile preferate ale românilor”, a scris Dan Barna, pe pagina de Facebook.

l a adăugat că „proiectele de construcție și reparare a infrastructurii rutiere și feroviare trebuie să fie planificate în așa fel încât să fructificăm la maximum oportunitatea fondurilor care vor veni prin PNRR”. „Aceasta este o oportunitate pe care colegul meu Cătălin Drulă o înțelege foarte bine și lucrează intens pentru a o transforma în realitate. Am discutat aplicat despre câteva dintre proiectele prioritare în următorii ani”, a menționat Barna.

„În privința companiilor de stat a existat un consens asupra necesității ca în conducerea lor să fie numiți manageri profesioniști, capabili să le administreze performant în interesul și beneficiul public. Pentru multe astfel de companii ar fi o premieră. În contextul oportunității resurselor asigurate de PNRR și a necesității deja dramatice de a face reforme structurale în următoarele luni, obiectivele și mizele acestui guvern nu pot fi decât reformiste, oricâtă rezistență inerțială întâlnim în sistem”, mai afirmă vicepremierul.

Iarna a pus stăpânire pe mai multe zone din țară. În județul Constanța toate drumurile naționale și județene au fost închise, mai puțin DN39 și A2.A fost emis și un mesaj RO Alert prin care autoritățile roagă cetățenii să nu părăsească localitățile. Potrivit ISU Dobrogea, 200 de mașini în care se află peste 400 de persoane sunt blocate la această oră în județul Constanța.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Dobrogea a transmis, printr-un comunicat de presă, că au fost realizate două puncte de lucru, la Băneasa şi Topraisar cu două şenilate, încadrate de doi paramedici.

"În continuare sunt blocate din cauza zăpezii 198 de vehicule în care se află 439 de persoane. Au fost operaţionalizate două puncte de lucru, la Băneasa şi Topraisar, cu sprijinul Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri, constând în două şenilate, încadrate cu doi paramedici din cadrul ISU”, a precizat sursa citată.

"Administratorii drumurilor naţionale şi judeţene ne-au asigurat că au în bazele de deszăpezire toate utilajele prevăzute în planuri, atât cele proprii, cât şi cele prevăzute prin contract şi stocurile de material antiderapant şi solutii chimice. Încă de ieri au fost identificate femeile gravide aflate la termen şi s-a luat legătura cu medicii care le au în evidenţă şi au fost aduse la spital persoanele dializate”, a mai precizat ISU Dobrogea.

Drumuri închise din cauza condițiilor meteo nefavorabile:

DN 22, km 233+300 – km 239+100, între Baia – limită județ CT;
DN 22A, km 45+750 – km 64+700, localitatea Topolog – limită județ CT;
DN 38, km 0+000 – km 53+800, Agigea – Negru Vodă;
DN22C, km 0+000 – km 42+740, Cernavodă - Murfatlar;
DN2A, km 126+000 – km 183+000, Hârșova – Mihail Kogălniceanu;
DN3, km 129+000 – km 271+429, Ostrov – Murfatlar;
DN22A, km 0+000 – km 12+000, Cataloi – Nalbant;
DN22F, km 8+000 – km 13+900, Izvoarele – Nalbant;
DN22, km 101+800 – km 231+190, Măcin - Baia;
DN22D, km 2+000 – km 52+862, Măcin – Ciucurova;
DN22E, km 0+000 – km 144+200, Gârvan – I.C.Brătianu.
De asemenea, pe următoarele sectoare de drum național a fost instituită restricție de tonaj, pentru vehicule cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5:
DN 22, km 86+600 – km 287+456, Smârdan – Lumina;
DN 22A, km 0+0000 – km 85+925, Cataloi – Hârșova;

Pe toate drumurile judeţene se acţionează pentru deszăpezire, însă din cauza viscolului zăpada revine pe carosabil, informeaza g4media.ro.

„Facem apel către toţi cetăţenii pentru a nu pleca la drum. Traficul este închis pe toate drumurile. Dacă ne ajută natura, la noapte vom intra cu toate utilajele să deszăpezim. Acum se intervine pe situaţii punctuale”, a precizat prefectul Alexandru Iordan.

Potrivit prefectului, numai miercuri autorităţile au intervenit în zeci de cazuri pentru deblocarea autovehiculelor.„Nouă localităţi, printre care Lunca, Plopu, Valea Nucarilor şi Iazurile, nu au curent electric. Intervenţiile pentru remedierea avariilor sunt îngreunate de viscol”, a mai afirmat prefectul.