Premierul Marcel Ciolacu a participat la semnarea contractului pentru componenta de Cloud Dedicat a Cloud-ului Privat Guvernamental. Digitalizarea administrației este printre cele mai importante lucruri, atunci când spunem că vrem o țară ca afară, a spus Ciolacu.

Premierul a anunțat dispariția birocrației, a cozilor de la ghișee și a inutilului pus pe drumuri deoarece românii vor putea accesa toate serviciile publice digitale printr-un click pe telefon sau pe calculator.

„De 30 de ani, birocrația ne impune să stăm la cozi, să depunem o cerere on-line la ghișeul de la etajul 2 sau, mai rău, să ne luăm concediu pentru a obține o hârtie pe care statul este obligat să ne-o dea. Din punctul meu de vedere, nu doar ca prim-ministru, ci ca simplu cetățean, digitalizarea administrației este printre cele mai importante lucruri, atunci când spunem că vrem o țară ca afară. O țară în care statul este în slujba cetățeanului, nu invers. Pentru că digitalizarea va interzice instituțiilor să pună românii pe drumuri sau să-i transforme în curieri. Prin semnarea acestui contract astăzi, toate serviciile publice oferite de instituții vor fi într-un singur loc, iar românii vor putea accesa toate serviciile publice digitale printr-un click pe telefon sau pe calculator. Și, cel mai important, toate instituțiile vor vorbi aceeași limbă și vor funcționa în același sistem informatic, într-un mod securizat, la cele mai înalte standarde globale”, a declarat Marcel Ciolacu.

Potrivit premierului, prin implementarea unui sistem informatic unic, se vor face economii importante.

„Astăzi, fiecare dintre noi își gestionează aproape toate aspectele vieții moderne prin intermediul telefonului. În 2025, odată cu finalizarea celor două contracte – cel semnat astăzi și cel semnat în martie, vom putea interacționa digital cu instituțiile publice, fiecare român putând solicita și primi documentele necesare, de oriunde, oricând, în deplină siguranță. Asta înseamnă dispariția birocrației, a cozilor de la ghișee, a inutilului pus pe drumuri cu care suntem obișnuiți. Asta însemnă o reformă autentică a administrației statului, transformarea digitală a României. Doar prin digitalizarea reală a statului putem construi un sector public modern, sigur și eficient, care lucrează pentru români și firmele românești”, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a fost chemat în Parlament pentru explicații despre dronele care trec granița. Solicitarea a fost făcută de USR.

Potrivit opoziției „românii merită explicații cu privire la dronele rusești care se plimbă nestingherite în spațiul aerian românesc”. USR îl cheamă pe ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, la Ora Guvernului, pe data de 8 octombrie, pentru a răspunde la mai multe întrebări cu privire la „lipsa unor măsuri concrete pentru apărarea spațiului aerian al României în fața incursiunilor rusești”.
La 210 zile de la solicitarea publică a șefului Statului Major al Apărării de a modifica legislația pentru ca militarii români să poată doborî dronele care intră în spațiul aerian al României, Ministerul Apărării nu a venit cu nicio propunere de modificare legislativă, mai susține USR.

„Au trecut aproape șapte luni de la momentul în care șeful Armatei Române a cerut modificarea legislației și, totuși, nici până acum nu avem legile pe masa Parlamentului. Ministrul Apărării din partea PSD și liderii PNL și PSD au majoritatea pentru a schimba legi, dar preferă să lase dronele rusești să violeze teritoriul României, în timp ce oamenii din Tulcea și alte zone de graniță sunt bombardați de mesaje RO-Alert”, a declarat liderul deputaților USR, Ionuț Moșteanu.

În acest context, Ionuț Moșteanu a adresat mai multe întrebări concrete ministrului Apărării, solicitând clarificări urgente:
1. Stadiul actual al legislației necesare: Ce s-a întâmplat cu promisiunile făcute pentru modificarea legii care ar permite Armatei Române să intervină și să doboare dronele rusești?
2. Măsuri alternative în absența legii: În lipsa unui cadru legislativ, ce soluții provizorii sunt disponibile pentru protejarea cetățenilor români? Care sunt planurile Ministerului Apărării pentru a preveni și reacționa rapid la incursiunile viitoare?

Spitalul din Târgu Bujor este cel mai bun spital orășenesc din țară, conform rezultatelor de la acreditare. Astfel, dintre cele peste 50 de spitale orășenești acreditate în România, unitatea medicală din Târgu Bujor se află pe primul loc, cu aproape 94% indicatori îndepliniți. În urma unei evaluări riguroase, acest spital a obținut gradul II de acreditare. Un rol esențial în această reușită l-au avut investițiile Consiliului Județean. 

„Evoluția este una spectaculoasă. De la spitalul pe care guvernarea PD-L a vrut să-l închidă în urmă cu aproape 15 ani, astăzi, grație investițiilor majore realizate de Consiliul Județean Galați, Spitalul Orășenesc din Târgu Bujor este cel mai modern spital orășenesc din țară.  Saltul obținut la acreditare este remarcabil: de la gradul 6 și sub 50% indicatori realizați la gradul 2 și aproape 94% parametri îndepliniți”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Mai mult, spitalul se numără acum printre primele la nivel național dintre toate unitățile medicale care au trecut prin acest proces complex de acreditare, dovedind că și un spital orășenesc poate fi un model de succes.

„Investițiile substanțiale în infrastructură, echipamentele medicale de ultimă generație și noile clădiri construite pentru secțiile spitalului au creat un mediu sigur și confortabil pentru cei peste 60.000 de oameni din centrul județului care au nevoie de această unitate medicală.  Asta înseamnă să investești eficient, pentru binele oamenilor, punând sănătatea lor pe primul loc.

Iar investițiile nu se opresc aici. În România, nu există niciun spital cu gradul I de acreditare”, a precizat Fotea.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că va convoca în următoarele zile o întâlnire la Guvern cu primarul Nicușor Dan, primarii de sectoare și cu mai mulți miniștri. Participanții vor discuta despre problemele din traficul bucureștean.

Premierul susține că „începerea anului școlar aduce probleme legate de trafic, în mod special în Capitală”.

„Aici avem simultan lucrări majore de extindere a metroului și de reabilitare a linilor de tramvai și a sistemului de încălzire. Sunt multe zone din oraș unde, din cauza lucrărilor, traficul este blocat. Trebuie mai multă implicare din partea autorităților locale, dar și centrale, astfel ca bucureștenii să se poate deplasa decent prin București în aceste luni dificile. Voi convoca în următoarele zile o întâlnire la Guvern cu primarul general Nicușor Dan, cu primarii de sectoare și miniștrii implicați: Transporturi, Energie, Educație, Dezvoltare și, nu în ultimul rând, Interne. Oamenii s-au săturat de polemici politice sterile, vor cu adevărat soluții! Și după această întâlnire vom veni cu soluții”, a explicat Marcel Ciolacu.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, participă în aceste zile la Reuniunea Informală a miniștrilor agriculturii, desfășurată la Budapesta, unde este lansată dezbaterea privind Politica Agricolă Comună post-2027.
Dezbaterea are scopul de a contura așteptările miniștrilor agriculturii și de a ghida noua Comisie, care urmează să preia mandatul în toamnă, să pregătească propuneri legislative pentru PAC post-2027.

În conformitate cu prioritățile Președinției maghiare a UE, tema reuniunii este „Către o viitoare politică agricolă comună competitivă, rezistentă la criză, durabilă, favorabilă agricultorilor și bazată pe cunoaștere”.

„Schimbul de puncte de vedere ale oficialilor europeni se va concentra pe trei teme cheie. În primul rând, va fi inițiată o dezbatere privind simplificarea schemelor de sprijin pentru agricultură și revizuirea principalelor tipuri de sprijin. În al doilea rând, va fi analizat modul în care poate fi sporită contribuția sectorului agricol la obiectivele Geen Deal fără a pune în pericol competitivitatea fermierilor. În cele din urmă, se va realiza revizuirea instrumentelor sistemului de management al crizelor pentru a asigura un sprijin eficient pentru fermierii aflați în situații de criză din ce în ce mai frecvente”, transmite Ministerul Agriculturii.

Președintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Simion Hancescu, a transmis un mesaj cu ocazia deschiderii noului an şcolar 2024-2025. Școala românească are nevoie de o voce comună, a spus liderul FSLI.

Mesajul a fost trimis luni, în prima zi de școală.
„Ştiu că schimbările pot să creeze nelinişte sau chiar confuzie, la început, dar sunt convins, că orice provocare va putea fi cu bine depăşită dacă personalul din educaţie şi părinţii vor lua cele mai bune decizii, împreună, care să fie în avantajul formării şi pregătirii copiilor. Şcoala este un mediu în care se deprind noţiuni, în care se şlefuiesc talente, în care se nasc genii, în care societatea românească îşi construieşte viitorul. Un viitor solid nu poate fi construit fără un sistem de educaţie modern, centrat pe nevoile şi abilităţile copiilor, dar şi pe realităţile momentului, astfel încât tranziţia către mediul universitar şi către piaţa muncii să fie făcută constructiv”, a spus Simion Hancescu.

Liderul FSLI a enumerat problemele cu care se confruntă sistemul de educație.
„La catedră, avem nevoie de oameni dedicaţi, care ştiu cum să modeleze noile generaţii, oferindu-le un sistem de valori puternic şi nu unul clădit pe tentaţii trecătoare, lipsit de substanţă, de moralitate. Avem nevoie de securitate şi siguranţă în fiecare unitate de învăţământ din ţară, pentru că pericolele care pândesc la poarta şcolilor sunt reale: violenţă, bullying, adicţii. De aceea, școala românească are nevoie de o voce comună a dascălilor, părinților și a elevilor”, a adăugat Hancescu.

Liderul de sindicat a vorbit și despre colaborarea cu politicienii.
„Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ îşi continuă misiunea prin care vom semnala şi vom depune orice efort prin care hibele sistemului de educaţie din România să fie înlăturate, iar calitatea actului educaţional să primeze. Educaţia din România are nevoie de resurse materiale, iar aici ne îndreptăm privirea către viitorul Parlament al României şi către viitorul preşedinte. Implicarea autorităţilor statului este obligatorie, prin urmare facem apel la clasa politică să nu folosească promisiunile false ca lozinci în campania electorală! Dacă nu vom privi sistemul de învăţământ cu atenţia necesară şi dacă nu vom fi responsabili, riscăm să facem greşeli care vor fi decontate de generaţiile noi, punându-le în cârcă o povară nemeritată. Elevii români, copiii acestei ţări, merită şansa unui viitor mai bun, iar el nu poate fi clădit cu minciuni, amânări sau dezinteres. Vom fi alături de fiecare membru de sindicat, dar şi de fiecare elev şi fiecare părinte, pentru că noi înţelegem că avem un numitor comun: dorinţa unei şcoli mai bune în România”, a precizat Simion Hancescu.

FRF le cere suporterilor care vor asista la meciul România-Lituania să vină la stadion cu haine galbene. Hai în galben să susținem echipa și să recreăm împreună atmosfera de la Euro 2024, a transmis FRF.

Partida din Liga Națiunilor se va disputa luni, de la ora 21.45, pe stadionul Steaua din București. Acesta va fi primul meci pe teren propriu al României după participarea la Campionatul European din Germania.

„Suporterii sunt invitați să vină îmbrăcați în galben pentru a susține echipa națională într-un stadion plin. Zidul Galben și Generația de Suflet vor cânta împreună imnul național, arătând încă o dată unitatea care a impresionat pe toată lumea la Campionatul European”, a anunțat federația.
FRF a mai anunțat că suporterii vor avea ocazia să se distreze în Arena Fanilor, amplasată în afara stadionului. Aceasta se va deschide cu 3 ore înainte de fluierul de start și va include jocuri, concursuri și multe surprize pentru toți suporterii.

Vineri, la Priștina, România a învins cu 3-0 selecționata din Kosovo, în primul meci din Liga Națiunilor.

Președintele României, Klaus Iohannis a transmis un mesaj participanților la adunarea de la Țebea 2024: Avram Iancu este cel mai mare erou național al românilor din Transilvania, a spus șeful statului.
Mesajul președintelui a fost citit duminică, la Țebea, de Mihai Şomordolea, Consilier de Stat - Departamentul Securității Naționale - Secretariat CSAT. Avram Iancu este una dintre cele mai proeminente figuri ale spiritului revoluționar pașoptist și un simbol al luptei pentru emanciparea națională și socială, a fost ideea de bază a mesajului.

„Spiritul „Crăișorului Munților” a dăinuit peste timp și continuă să inspire prin forța, tenacitatea și noblețea idealurilor care au făcut din Avram Iancu cel mai mare erou național al românilor din Transilvania. (...) Încărcătura simbolică a sărbătorii de astăzi de la Țebea este una specială în acest an proclamat <Anul Avram Iancu>, la două secole de la nașterea sa. Demn de statura istorică a înaintașului său Horea, Avram Iancu a fost un lider desăvârșit, care a inspirat și a motivat mii de oameni prin devotamentul său pentru o cauză dreaptă, prin perseverența și prin puterea sa de sacrificiu. Avram Iancu a militat întotdeauna pentru solidaritate, dialog și înțelegere reciprocă, văzute nu doar ca mijloace de dobândire a libertății, ci și ca resorturi menite să contribuie la promovarea conștiinței naționale și la dezvoltarea statului român”, a transmis președintele României.

Iohannis s-a referit și la viitor.
„Sunt încrezător că, atât timp cât ne cinstim eroii și continuăm să ducem mai departe moștenirea lor, avem un viitor prosper în față, într-o Românie puternică, modernă și democratică, parte a marii familii europene!”, a precizat Klaus Iohannis.

Parchetul European anchetează firme private din Câmpulung, care ar fi obținut fraudulos bani europeni, într-un proiect mai amplu coordonat de primăria condusă de Elena Lasconi.

Parchetul European face verificări cu privire la unele companii private care ar fi obținut fonduri europene fraudulos, folosind documente false, inexacte sau incomplete. Sesizarea a fost depusă de un cetățean, încă de la începutul acetui an. Însă, în acest moment, cercetările vizează doar fapte, nu și persoane.

„Parchetul European a fost sesizat de o persoană privată în legătură cu suspiciuni legate de companii private, care ar fi obținut fonduri europene, în anul 2023, în baza unor documente sau declarații false, inexacte sau incomplete. În acest moment, investigația vizează fapte, nu persoane (in rem),” a transmis Parchetul European.

„Până acum, nu au fost solicitate informații referitoare la acest proiect și nici nu am fost sesizată cu privire la existența vreunei cercetări.  Întotdeauna am dat dovadă de transparență! Ne-am asigurat că proiectele s-au derulat și implementat conform cererilor de finanțare, iar în calitate de lider de parteneriat ne-am îndeplinit obligațiile care ne reveneau. Cât despre parteneri, prin acordul de parteneriat aceștia și-au asumat propriile activități, de a căror desfășurare ar fi trebuit să se asigure. Suntem gata să prezentăm toate informațiile ce țin de proiect, dacă va fi cazul. Până la acest moment, nu au fost solicitate informații referitoare la acest proiect și nici nu am fost sesizată cu privire la existența vreunei cercetări. Nu am nimic de ascuns! Am avut două-trei controale pe zi de la toate instituțiile din România. Nu s-a găsit nimic în neregulă. Să verifice și cele europene, răspund la orice întrebare! Realitatea este că am adus în Câmpulung fonduri europene cât bugetul orașului pe 40 de ani, comunitatea aceasta se dezvoltă”, a transmis Elena Lasconi, liderul USR.

Ministrul Simona Bucura-Oprescu susține că introducerea salariului minim european reprezintă o garanție că salariile mici din România vor crește odată cu dezvoltarea economică

Ministrul Muncii și Solidarității Sociale, Simona Bucura Oprescu, a participat la finalul săptămânii trecute la dezbaterea cu tema „Transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei UE 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană”, eveniment organizat de Blocul Național Sindical (BNS).

Guvernul României a aprobat deja, pe 21 iunie 2024, proiectul de lege inițiat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) pentru implementarea acestei directive, proiect care a fost trimis spre adoptare în Parlament după ample consultări cu partenerii sociali pentru stabilirea modului în care va fi determinat salariul minim adecvat conform Directivei. Formula de calcul care va fi stabilită va ține cont de puterea de cumpărare, de nivelul câștigului salarial mediu brut și de productivitatea muncii.
Textul proiectului de lege prevede că nu vor exista diminuări salariale și stimulează încheierea de contracte colective de muncă, consolidând în același timp dialogul cu partenerii sociali în stabilirea salariului minim.

„Am făcut pași importanți împreună în elaborarea proiectului de lege care a fost adoptat de Guvern. Suntem deschiși la propunerile dumneavoastră, în măsura în care proiectul de lege poate fi îmbunătățit în parcursul său parlamentar, astfel încât să reușim elaborarea unui act normativ de calitate care să contribuie la o piață a muncii mai puternică și mai bine reglementată. Acest proiect de lege își propune, pe de o parte, adecvarea salariului minim pentru a proteja puterea de cumpărare a lucrătorilor, iar pe de altă parte, să țină cont de productivitatea muncii pentru a îmbunătăți competitivitatea companiilor. Pentru a plăti salarii decente și pentru a putea crește și mai mult pensiile este nevoie de o piață a muncii puternică, iar în acest sens este important ca numărul celor care muncesc legal să fie cât mai mare. Introducerea salariului minim european reprezintă o garanție că salariile mici din România vor crește odată cu dezvoltarea economică, ceea ce va contribui la micșorarea decalajelor. România va putea astfel să manțină lucrătorii calificați care altfel ar fi tentați să plece în alte țări pentru salarii mai mari. Prin implementarea Directivei va putea fi stimulată creșterea economică prin creșterea puterii de cumpărare a lucrătorilor și se vor încuraja investițiile în formarea profesională și în creșterea productivității”, a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu.

În ultimii patru ani, numărul contractelor de muncă plătite la salariul minim în România a înregistrat o scădere semnificativă. În septembrie 2020, 26,31% din totalul contractelor de muncă (1.671.284) erau plătite la salariul minim. Acest procent a scăzut până în august 2024 la 16,62% (respectiv 1.105.977 din totalul de 6.655.266 de contracte înregistrate). Guvernul Marcel Ciolacu a majorat, începând cu 1 iulie, salariul minim brut pe țară garantat în plată de la 3.300 de lei la 3.700 de lei.