Secretarul general al NATO, Mark Rutte, va efectua miercuri o vizită la București, cu prilejul Forumului NATO-Industrie, care va avea loc în capitala României în perioada 5-6 noiembrie 2025.

Evenimentul este organizat de Comandamentul Aliat pentru Transformare și de Divizia Industrie de Apărare, Inovare și Armament din cadrul Statului Major Internațional al NATO, sub auspiciile secretarului general al Alianței Nord-Atlantice, potrivit unui comunicat al NATO.

Președintele României, Nicușor Dan, a confirmat încă de duminică vizita lui Mark Rutte. „Știți că domnul Rutte vine miercuri la București. (...) În aceste zile are loc și un exercițiu NATO important pe teritoriul României, cu peste 5.000 de soldați. Forumul Industrial NATO are loc o dată la doi ani, iar acum se desfășoară la București”, a declarat șeful statului.

Forumul NATO-Industrie este un eveniment strategic care facilitează cooperarea directă între NATO și industrie. Tema ediției din 2025 este „Reînarmarea NATO – Inovare, accelerare, susținere”, în concordanță cu decizia adoptată la summitul NATO de la Haga, din iunie, privind creșterea semnificativă a investițiilor în apărare. Evenimentul va contribui la definirea modalităților de investiție pentru dezvoltarea capacităților necesare apărării colective a Alianței.

Statul român intenționează să sprijine șantierul naval Damen Mangalia, aflat în insolvență, cu bani proveniți dintr-un împrumut avantajos de 16,6 miliarde euro destinat înarmării, acordat prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE), a declarat ministrul Economiei, Radu Miruță.

„Ne dorim ca, prin intermediul SAFE, să oferim sprijin sectorului naval și să salvăm șantierul de la Mangalia. Discutăm detalii comerciale pentru a ne asigura că finanțarea nu doar că beneficiază de o dobândă redusă de 3%, dar și că produsele obținute sunt la un preț corect”, a explicat ministrul. Totodată, acesta a menționat că România poartă discuții cu alte armate europene pentru a compara costurile produselor.

Damen Shipyards Mangalia, operatorul șantierului, este deținut în proporție de 51% de statul român prin Șantierul Naval 2 Mai SA, iar grupul olandez Damen Holding BV deține restul de 49%. Contractul de asociere cu olandezii este însă considerat reziliat. Administratorul judiciar a anunțat că au fost identificați investitori privați dispuși să finanțeze capitalul de lucru și garanțiile necesare contractelor.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a avut astăzi, la Palatul Victoria, o întrevedere cu ministrul de stat pentru Europa din cadrul Ministerului Federal al Afacerilor Externe din Republica Federală Germania, Gunther Krichbaum, aflat în vizită în România.

Cei doi oficiali au discutat despre relațiile excelente dintre România și Germania, atât în plan bilateral, cât și în cadrul Uniunii Europene și Alianței Nord-Atlantice. 

”Germania este principalul partener comercial al României. Mulțumesc oamenilor de afaceri germani pentru că investesc în țara noastră, creează locuri de muncă și contribuie la susținerea exporturilor românești și a economiei naționale”, a afirmat premierul Ilie Bolojan. Șeful Executivului a menționat că această colaborare economică poate fi extinsă în perioada următoare, îndeosebi în domenii precum securitate și apărare, având în vedere oportunitățile României de a accesa aproximativ 16,68 miliarde de euro prin Programul european Security Action for Europe (SAFE). "Până la finalul lunii noiembrie, vom definitiva lista proiectelor naționale care vor fi finanțate prin acest program de împrumuturi pentru că beneficiul României va consta în dotarea armatei, dezvoltarea industriei naționale de apărare și transferul de tehnologii în economia românească", a afirmat șeful Executivului.

De asemenea, prim-ministrul a subliniat că în paralel cu dezvoltarea colaborării privind tehnica militară, România este interesată de consolidarea angajamentului european privind securitatea și apărarea. În acest context, ministrul de stat pentru Europa din cadrul Ministerului Federal al Afacerilor Externe din Republica Federală Germania, Gunther Krichbaum, a afirmat că Germania va susține în continuare apărarea militară pe Flancul de Est, continuarea participării cu trupe militare în România și colaborarea bilaterială în domeniul capabilităților militare.

Un alt subiect aflat pe agenda discuțiilor s-a referit la susținerea Republicii Moldova. Prim-ministrul Ilie Bolojan a subliniat că România va continua să susțină cu fermitate parcursul european al Republicii Moldova și deschiderea negocierilor de aderare cât mai curând posibil.

La întrevederea de la Palatul Victoria au mai participat, din partea Guvernului, alături de prim-ministrul Ilie Bolojan, ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, și secretarul de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, Dragoș Hotea.

Complexul Muzeal de Științe ale Naturii „Răsvan Angheluță” din Galați, redeschis în septembrie în urma unei ample investiții a Consiliului Județean, a fost complet modernizat și transformat într-o clădire inteligentă, eficientă energetic și prietenoasă cu mediul.

Proiectul, derulat de Consiliul Județean Galați și finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a avut o valoare totală de 15,1 milioane de lei (3 milioane de euro).
Modernizarea clădirii cu o suprafață de 5.688 mp a inclus reabilitarea termică integrală, modernizarea sistemelor de încălzire, climatizare și iluminat, precum și implementarea unor soluții de energie regenerabilă: panouri fotovoltaice, pompe de căldură, captatoare solare și un sistem de stocare a energiei electrice. În plus, au fost instalate trei stații de încărcare pentru vehicule electrice.

„Prin această investiție verde, una dintre cele mai mari de acest fel din țară, adăugăm muzeului o nouă dimensiune: aceea a unei clădiri inteligente, la cele mai înalte standarde de mediu, unde am reușit să reducem cu peste 90% consumul de energie și cu aproape 97% emisiile de carbon comparativ cu perioada de dinainte de modernizare”, a declarat, la inaugurare, Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Liderul administrației județene a subliniat și transformarea estetică a clădirii:
„Noua fațadă plină de culoare, reconfigurarea spațiilor interioare și elementele arhitecturale personalizate transformă muzeul într-un loc care te invită să intri cu bucurie și optimism. Am gândit această investiție pentru toate categoriile de vârstă, dar în primul rând pentru copii și tineri.”
Complexul Muzeal, care include Acvariul, Observatorul Astronomic și Planetariul, primește anual peste 100.000 de vizitatori.
Noua infrastructură „verde” este completată de sisteme inteligente de umbrire, monitorizare și gestionare eficientă a consumului energetic, menite să optimizeze constant utilizarea resurselor.

Comisia Europeană a anunțat luni actualizarea cerințelor în materie de proiectare ecologică pentru sursele externe de alimentare (EPS), ca parte a eforturilor de a introduce un încărcător comun pentru dispozitivele electronice.

Noile norme prevăd standarde mai ridicate de eficiență energetică și interoperabilitate, inclusiv porturi USB-C obligatorii pentru telefoane, laptopuri, routere și monitoare. Modificările ar urma să genereze economii de aproximativ 3% din consumul de energie al EPS-urilor până în 2035, reducând emisiile de gaze cu efect de seră cu 9% și emisiile de poluanți cu 13%, și să aducă consumatorilor economii de circa 100 de milioane de euro pe an.

În plus, un nou logo UE pentru încărcătorul comun va ajuta consumatorii să identifice dispozitivele compatibile și să ia decizii informate.

Normele vor intra în vigoare până la sfârșitul anului 2028, oferind producătorilor trei ani pentru implementare.

„Existența unor încărcătoare comune pentru telefoane, laptopuri și alte dispozitive este o mișcare inteligentă care pune consumatorii pe primul loc, reducând în același timp deșeurile energetice și emisiile”, a declarat comisarul european pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen.
Această inițiativă se bazează pe eforturile anterioare de standardizare a porturilor și a tehnologiilor de încărcare realizate în cadrul Directivei revizuite privind echipamentele radio.

Datoria externă totală a României a crescut cu 18 807 milioane euro în perioada ianuarie – august 2025, ajungând la 222 317 milioane euro, arată datele publicate marți de Banca Națională a României (BNR).

În primele opt luni, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 18 789 milioane euro, comparativ cu 18 001 milioane euro în aceeași perioadă a anului precedent. În structura acestuia: balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 960 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 594 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 45 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a avut un excedent mai mic cu 377 milioane euro.

Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 4 685 milioane euro, în creștere față de 4 224 milioane euro în perioada similară din 2024. Din acestea, participațiile la capital, inclusiv profitul reinvestit estimat, au însumat 3 251 milioane euro, iar creditele intragrup au fost de 1 434 milioane euro.

Datoria externă pe termen lung a atins 172 852 milioane euro la 31 august 2025, reprezentând 77,8% din total, în creștere cu 10,5% față de 31 decembrie 2024. Datoria externă pe termen scurt a ajuns la 49 465 milioane euro, respectiv 22,2% din total, în creștere cu 4,9% față de finalul anului precedent.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 14,8% în primele opt luni ale anului, comparativ cu 21,5% în 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii a fost de 5,9 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt cu rezervele valutare la BNR a fost de 102,6%, față de 103,6% la finalul anului trecut.

Pe șantierul noului spital din Tecuci, lucrările avansează într-un ritm alert, apropiindu-se de o nouă etapă importantă de execuție, anunță Costel Fotea, președintele CJ Galați.

După finalizarea elementelor verticale ale structurii de rezistență pentru etajul al treilea, care are o suprafață de 2.000 de metri pătrați, constructorii au început, în această săptămână, lucrările de cofrare a planșeului, pregătind astfel turnarea betonului programată pentru luna noiembrie.

În paralel, se desfășoară lucrări la zidăria etajelor inferioare, turnarea casei liftului, precum și amenajarea rezervorului de incendiu și a stației de gaze medicale.

Noua unitate medicală reprezintă o investiție a Consiliului Județean Galați, în valoare de 40 de milioane de euro, și va avea o suprafață desfășurată de 10.000 de metri pătrați. Finalizarea este programată pentru anul 2026.

Aici vor fi relocate 60% dintre secțiile actualului Spital Municipal „Anton Cincu”, într-un spațiu modern, sigur și adaptat nevoilor pacienților.

„Noua unitate medicală – o investiție a Consiliului Județean Galați în valoare de 40 de milioane de euro – va avea o suprafață desfășurată de 10.000 mp și va fi gata în 2026. Aici vor fi mutate 60% dintre secțiile actualului Spital Municipal „Anton Cincu”, într-un spațiu modern, sigur și adaptat nevoilor pacienților. Ne ținem de cuvânt: reconstruim din temelii sistemul de sănătate din Tecuci!”, a transmis Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat lansarea noii Platforme Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS), proiect evaluat la 100 de milioane de euro și finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Potrivit ministrului, platforma reprezintă cel mai amplu proces de digitalizare din istoria sistemului medical românesc și urmărește eliminarea birocrației, integrarea datelor medicale și accesul rapid al pacienților la propriul dosar electronic.
„Noua platformă elimină hârtiile inutile, digitalizează biletele de trimitere, scrisorile medicale și concediile, iar istoricul medical va fi accesibil oricând, de pe telefon sau calculator”, a precizat Rogobete.

Primele module ale sistemului urmează să fie funcționale până la finalul acestui an, iar platforma completă să devină operațională până în august 2026.
Ministrul a subliniat că procesul de digitalizare „nu mai este o promisiune, ci o realitate care se construiește în timp real” și a adăugat că beneficiile vor fi resimțite direct de pacienți și de medici.
„Nu suntem perfecți. Uneori greșim. Dar muncim onest, ascultăm sistemul și corectăm din mers. Fiecare pas înainte înseamnă mai multă încredere în sistemul public de sănătate”, a transmis Rogobete.

Comisia Europeană a prezentat o nouă „Strategie privind reînnoirea generațiilor în agricultură”, menită să asigure viitorul alimentar, agricol și rural al Europei prin sprijinirea tinerilor fermieri și atragerea de noi generații către acest sector.

Obiectivul Comisiei este ca tinerii fermieri și noii intrați în agricultură să reprezinte 24% din totalul fermierilor europeni până în anul 2040, dublu față de nivelul actual. Pentru atingerea acestui scop, Bruxelles recomandă statelor membre să investească cel puțin 6% din cheltuielile agricole în măsuri care să favorizeze instalarea tinerilor fermieri.

Strategia include un pachet obligatoriu pentru întreprinderile nou-înființate, care va oferi tinerilor fermieri sume forfetare de până la 300.000 de euro pentru instalare, precum și instrumente de garantare și subvenții la dobândă prin colaborarea cu Banca Europeană de Investiții.

Comisia propune, de asemenea, crearea unui Observator funciar european pentru a crește transparența pieței terenurilor și a sprijini succesiunea fermelor.
Potrivit datelor CE, vârsta medie a fermierilor din Uniunea Europeană este de 57 de ani, iar doar 12% dintre aceștia au sub 40 de ani, ceea ce reprezintă o amenințare la adresa sustenabilității pe termen lung a producției agricole europene.
„Tinerii fermieri sunt esențiali pentru securitatea alimentară și pentru viitorul zonelor rurale. Trebuie să le oferim condițiile necesare pentru a rămâne și a construi o viață în agricultură”, a transmis Comisia Europeană.

Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a avut la Palatul Victoria, o întrevedere cu Dan Jørgensen, comisarul european pentru energie și locuințe. Discuțiile au vizat principalele provocări din domeniul energiei și al locuințelor, precum și modalități de consolidare a cooperării României cu Comisia Europeană în aceste sectoare.

Premierul Ilie Bolojan a arătat că, deși România a investit în ultimii ani în energie regenerabilă și în reabilitarea termică a clădirilor, aceste proiecte au fost derulate fragmentat, fără o coordonare la nivel naţional. Un alt subiect abordat s-a referit la investițiile în capacități de stocare a energiei și la extinderea interconectivității regionale, pentru o mai bună stabilitate a sistemului energetic.

„Pentru a echilibra producția și consumul, România trebuie să investească în stocare și în conectarea rețelelor energetice cu Vestul Europei. Aceste proiecte vor reduce costurile și vor crește siguranța energetică”, a declarat premierul Ilie Bolojan. Prim-ministrul a mulțumit Comisiei Europene pentru sprijinul acordat în prelungirea termenului de funcționare a centralelor pe cărbune, măsură care contribuie la menținerea stabilității în perioada de tranziție către surse curate.

Totodată, a arătat interesul României pentru dezvoltarea energiei nucleare, prin retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă și investiții în noile capacități planificate în zona Mării Negre. Având în vedere responsabilitățile comisarului și în domeniul locuințelor, a fost discutată posibilitatea extinderii programelor europene de sprijin pentru reabilitarea blocurilor vechi, în vederea îmbunătățirii eficienței energetice și a confortului locativ.

Comisarul european Dan Jørgensen a salutat inițiativele României, subliniind importanța cooperării regionale și a investițiilor în infrastructura energetică pentru a elimina dependența de gazul rusesc. De asemenea, acesta a reiterat sprijinul Comisiei Europene pentru proiectele care contribuie la creșterea nivelului de trai al cetățenilor europeni: „Indiferent dacă vorbim de energie sau locuințe, obiectivul nostru comun este să oferim soluții reale care ridică standardul de viață al oamenilor.” La întrevederea de la Palatul Victoria, din partea Guvernului, alături de premierul Ilie Bolojan, au mai participat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, și secretarul de stat în Cancelaria Prim-Ministrului, Dragoș Hotea.