Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a anunțat că salariile angajaților de la Salina Praid sunt asigurate până la 31 decembrie 2025. Anunțul a fost făcut luni, 2 iunie.

Decizia a fost luată în cadrul ședinței de Guvern.

„Acest mecanism adoptat astăzi în ședința de guvern cuprinde inclusiv acoperirea salariilor integral pentru cei 140 de oameni care lucrează în subsolul Salinei din Praid până la 31 decembrie 2025”, a spus Bogdan Ivan.

Activitățile din cadrul Salinei Praid au fost oprite complet după inundarea obiectivului. Operațiunile nu pot fi reluate deoarece există riscul de prăbușire a plafonului salinei din cauza infiltrațiilor de apă.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, anunță că în 18 ani, România a primit peste 100 de miliarde de euro de la UE și a contribuit cu doar 30 de miliarde de euro. 9 din 10 investiții publice din România au fost făcute cu bani europeni, a subliniat Negrescu.

Informațiile sunt prezentate în mediul online. Victor Negrescu a anunțat că lansat o serie de prezentări video despre Uniunea Europeană și impactul ei asupra României.
„Am lansat primul episod din seria EUStory. Are ca temă „Bugetul UE. Ce legătură are cu tine?” iar răspunsul e simplu: este despre fiecare dintre noi.
În 18 ani, România a primit peste 100 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană. Am contribuit cu doar 30. Diferența, de peste 70 de miliarde, a mers în spitale, școli, autostrăzi, burse Erasmus, digitalizare, energie. 9 din 10 investiții publice din România au fost făcute cu bani europeni. Asta nu e propagandă. E realitatea”, a explicat europarlamentarul român.

Victor Negrescu a mai spus cum sunt împărțiți banii.
„Ca negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE 2025, am luptat pentru un buget mai bun, cu 10 miliarde de euro în plus față de anul trecut. Și am reușit să direcționăm acești bani către oameni, nu către birocrație: pentru educație, tineri, IMM-uri, digitalizare, aderarea la Schengen. Pentru mine, munca mea din Comisia pentru Bugete nu e doar despre cifre, ci despre oameni. Despre o Românie care primește ce merită. Despre o Europă care funcționează pentru toți”, a precizat Victor Negrescu.

Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj românilor afectați de inundații: „Împărtășesc îngrijorarea celor care trec prin momente grele”, a spus Dan adăugând că este în permanență informat despre evoluția de pe teren.
Mesajul a fost trimis pe Facebook.

„Gândurile mele se îndreaptă către familiile lovite de inundațiile puternice care afectează localități din mai multe județe. Împărtășesc îngrijorarea celor care trec prin momente grele, sunt informat în timp real despre evoluția situației și am cerut autorităților să intervină rapid, să mobilizeze toate resursele necesare și să ia măsuri urgente pentru salvarea vieților oamenilor și protejarea bunurilor”, a scris Nicușor Dan.

Președintele a analizat impactul schimbărilor climatice.
„România trebuie să fie pregătită. Este vital să investim în sisteme de avertizare timpurie, în infrastructură rezilientă și adaptată noilor riscuri climatice, precum și în pregătirea autorităților locale pentru a putea reacționa eficient în fața urgențelor. Solidaritatea, prevenția și acțiunea rapidă sunt esențiale în astfel de momente”, a precizat Nicușor Dan.

MApN anunță că Forțele Federației Ruse au executat vineri, 30 mai, o nouă serie de atacuri cu drone asupra infrastructurii portuare civile a Ucrainei de la Dunăre, în apropierea frontierelor țării noastre.

Sistemul de supraveghere radar al Armatei României, care a monitorizat permanent situația aeriană, a detectat, în jurul orei ora 00.30, în spațiul aerian ucrainean, un grup de ținte care se îndreptau către portul Ismail din Ucraina, în proximitatea frontierei naționale a României.
Ca urmare, au fost puse în aplicare măsurile cerute de procedurile în vigoare, fiind transmis, la ora 1.24, un semnal de alertare a populației din zona de nord a județului Tulcea, prin intermediul aplicației RO-Alert a Inspectoratului pentru Situații de Urgență.

Din datele radar, țintele monitorizate nu au intersectat, în niciun moment, spațiul aerian al României. De asemenea, situația nu a impus decolarea aeronavelor din Serviciul de Luptă Poliție Aeriană, care erau pregătite să intervină, în cel mai scurt timp. Semnalul de încetare a alertei aeriene a fost transmis la ora 01.42 a adăugat MApN.

Până la acest moment, nu există informații sau date privind un posibil impact accidental pe teritoriul României al unor resturi din dronele folosite în atac. Conform procedurilor-standard stabilite pentru aceste situații, forțele și mijloacele MApN vor executa cercetări, în cursul acestei dimineți, în zonele adiacente frontierei de stat, aflate în proximitatea obiectivelor ucrainene atacate, unde s-ar putea manifesta riscuri de acest tip.
Forțele și mijloacele MApN continuă monitorizarea permanentă a spațiul aerian al României și a celui din proximitatea acestuia, fiind pregătite să acționeze în orice moment, în funcție de situațiile care ar putea să apară.
Ministerul Apărării Naționale reiterează poziția fermă de condamnare a atacurilor executate de Federația Rusă asupra unor obiective și elemente de infrastructură civilă ucrainene, care sunt nejustificate și intră în gravă contradicție cu normele de drept internațional.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că lotul 2 al autostrăzii A7 Ploiești–Buzău ar putea fi deschis în iunie. La sfârșitul săptămânii trecute, ministrul a vizitat șantierul porțiunii Mizil–Pietroasele din Autostrada A7. Tronsonul are 28,35 km.

„Dacă antreprenorul bulgar își rezolvă problemele tehnice, circulația poate fi deschisă în iunie. Până la finalizarea lucrărilor pe lotul 3, traficul va fi descărcat în DN2”, a declarat Sorin Grindeanu.
El a mai spus că până la finalul anului 2025 vor fi dați în folosință 168 km noi din autostrada A7, care se vor adăuga celor 100 km deschiși anul trecut, ajungându-se astfel la 268 km din totalul de 319 km între Ploiești și Pașcani, construiți cu finanțare prin PNRR.

Ceilalți aproape 70 de kilometri rămași vor fi finalizați până în august 2026, a mai precizat Grindeanu.

Autostrada A7 reprezintă un coridor esențial pentru conectivitatea rutieră între regiunile Moldovei și Munteniei.

După ce, în 2024, am redeschis Muzeul ”Casa Cuza Vodă” - în urma unui amplu proces de consolidare, restaurare și amenajare, ne propunem acum să redăm strălucirea de altădată și parcului în mijlocul căruia se află acest edificiu, atât de important pentru istoria Galațiului.

Împreună cu partenerii din Raionul Hâncești, Republica Moldova, am reușit să obținem o finanțare europeană de peste 450.000 euro pentru sistematizarea și amenajarea peisagistică a parcului Muzeului ”Casa Cuza Vodă”.
Vizitatorii vor avea astfel ocazia de a pătrunde și mai mult în atmosfera vremurilor în care familia domnitorului locuia la Galați.

De asemenea, soclul și statuia care îl reprezintă pe Alexandru Ioan Cuza vor fi expertizate și restaurate. Această statuie este ea însăși un monument istoric și un important motiv de mândrie pentru moștenirea noastră culturală.
Sculptura, realizată de artistul parizian Pierre Granet, a fost dăruită Galațiului, în 1888, chiar de doamna Elena Cuza, soția domnitorului!

Nu în ultimul rând, vestigiile arheologice ale unuia dintre pavilioanele pentagonale care împodobeau cândva imobilul, descoperite în 2020, vor fi expuse în vitrine securizate, iar într-un nou spațiu expozițional se va prezenta istoria acestui muzeu, primul din Galați, astăzi secție a Muzeului de Istorie „Paul Păltănea”.

Ministerul Culturii anunță finalizarea lucrărilor de consolidare și reabilitare a Bibliotecii Franceze „Omnia” – Casa Pleșia din Craiova. Este un proiect de investiții cu impact major asupra patrimoniului cultural național și a identității europene a municipiului, transmite sursa menționată.

„Marcăm readucerea la viață a unei bijuterii arhitectonice, un monument care face cinste ctitorului său și centrului istoric al Craiovei. Prin această investiție, nu doar conservăm trecutul, ci construim o bază solidă pentru educație și cultură – componente esențiale ale unei societăți moderne și echilibrate”, a declarat Natalia-Elena Intotero, ministrul Culturii.
Valoarea totală a investiției este de 5.593.000 euro, finanțată printr-un Acord-cadru de împrumut între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Deși proiectul a fost demarat în urmă cu mai bine de un deceniu, lucrările au fost accelerate în ultimii ani, fiind derulate de Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii. Lucrările propriu-zise au început în 2023 și s-au încheiat conform termenului contractual, în decurs de doi ani.

Monumentul a fost reabilitat la cele mai înalte standarde, cu respect pentru istorie și pentru detaliile artistice care îl individualizează: vitralii, decorațiuni murale, tâmplărie, feronerie, plafoane ornamentale și elemente sculptate. Pe lângă aceste componente vizibile, s-au efectuat intervenții tehnice esențiale – structurale, termice, electrice și sanitare – folosindu-se materiale compatibile cu statutul de monument istoric al imobilului.
„Inaugurarea Bibliotecii Omnia marchează începutul unei noi etape pentru Craiova. Intrăm într-o perioadă în care vor urma multe astfel de inaugurări, pentru că ne-am asumat misiunea de a reda orașului tot ce are mai valoros. Conservăm și punem în valoare toate bijuteriile Craiovei, clădiri emblematice care revin acum în circuitul public, pregătite să își recâștige rolul în viața culturală a comunității. Biblioteca Omnia este doar începutul”, a transmis Lia Olguța Vasilescu, primarul municipiului Craiova.

Biblioteca Franceză „Omnia” va fi redeschisă publicului după preluarea, amenajarea și dotarea spațiului de către Biblioteca Națională a României, instituția în subordinea căreia funcționează.
Clădirea Bibliotecii Franceze „Omnia”, cunoscută în Craiova sub denumirea Casa „Ionel Pleșia”, a fost construită în perioada 1890–1905, în stil eclectic, cu influențe neoclasice în arhitectura exterioară și neobaroce la interior și este un monument istoric înscris în Lista Monumentelor Istorice.
După naționalizarea de după cel de-al Doilea Război Mondial, clădirea a avut diverse destinații, inclusiv cea de sediu pentru ședințele Partidului Comunist. Imediat după Revoluția din 1989, la inițiativa unui grup de intelectuali români și cu sprijinul Institutului pentru Dezvoltarea Relațiilor Culturale cu România din Lyon și al Primăriei din Lyon, a fost înființată o bibliotecă de carte franceză. La 25 mai 1990, prin Ordin al Ministrului Culturii, Biblioteca Franceză „Omnia” a devenit filială a Bibliotecii Naționale a României.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a anunțat că România va încasa 2,6 miliarde de euro în perioada următoare din Politica de Coeziune. În acest an am redus la 0 riscul de a pierde bani europeni, a spus Boloș.
România a solicitat în acest an, Comisiei Europene, spre rambursare, aproximativ 1,5 miliarde de euro, iar până în iunie suma va ajunge la 2,6 miliarde de euro.

„În primele cinci luni ale anului, am reușit să anulăm complet riscul de pierdere a fondurilor europene pentru 2025. Nu pierdem niciun euro. Datorită efortului comun cu Autoritățile de Management, România va primi în perioada următoare 2,6 miliarde euro de la Comisia Europeană, iar cererile de rambursare din acest an vor ajunge la peste 4,4 miliarde euro. Sunt bani care merg direct către beneficiari: primării, școli, spitale, întreprinderi sociale și companii românești. Finanțăm proiecte pentru drumuri, rețele de apă și canalizare, dotarea școlilor, modernizarea spitalelor, sprijin pentru persoanele vulnerabile și investiții în economie. În paralel, am lucrat la măsuri pentru a diminua riscul de a pierde bani și în anii următori: am urgentat evaluarea proiectelor depuse și am asigurat lansarea de noi apeluri de proiecte în valoare de peste 3,3 miliarde euro”, a declarat ministrul Marcel Boloș.
Rezultate înregistrate în primele luni din 2025 în atragerea fondurilor alocate Politicii de Coeziune 2021-2027:
-9,4 miliarde euro, valoare totală a contractelor de finanțare semnate cu beneficiarii, din care din care 4,9 miliarde euro fonduri UE;
-3,3 miliarde euro, valoarea totală a apelurilor de proiecte deschise, din care aprox. 2,7 miliarde euro finanțare UE;
-2,5 miliarde euro, valoarea totală a sumelor plătite beneficiarilor de proiecte, din care aprox. 2,2 miliarde euro valoare UE.
La nivelul întregii perioade de programare, au fost deschise până în prezent apeluri de proiecte în valoare totală de aprox. 35,5 miliarde euro, din care aprox. 24 miliarde euro contribuție UE, echivalentul a aprox. 77% din alocarea UE la nivelul tuturor programelor.

În cadrul acestora, au fost semnate 4.852 de contracte de finanțare, în valoare de aproximativ 44,7 miliarde euro, respectiv 23,4 miliarde euro fonduri UE, ceea ce reprezintă 76% din alocarea UE.
În întreaga perioadă de programare, plățile efectuate către beneficiari au totalizat 4,7 miliarde euro, din care 4,3 miliarde euro sunt contribuții UE, echivalente cu 13,8% din alocarea europeană. Din aceste sume, aproximativ jumătate reprezintă plățile făcute către beneficiari în 2025.

Din alocarea totală de aproximativ 31 miliarde euro pentru programele aferente Politicii de Coeziune 2021-2027, România a încasat până acum 3 miliarde euro de la Comisia Europeană, ceea ce reprezintă 9,7% din alocarea totală UE. Această rată de absorbție este în linie cu media înregistrată la nivelul UE și arată o tendință pozitivă a procesului de atragerea fondurilor europene.
În ceea ce privește evoluția la nivelul programele naționale, cele mai bune rezultate sunt înregistrate la nivelul Programului Dezvoltare Durabilă (PDD) și Programului Transport. În cazul PDD suma solicitată Comisiei spre rambursare este de 915,6 milioane euro și reprezintă 22,6% din alocare, iar pentru Programul Transport suma solicitată este de aproximativ 1 miliard euro, echivalentul a 21,7% din alocarea UE. În ceea ce privește programele regionale, cele mai mari sume solicitate spre rambursare s-au înregistrat la nivelul Programului Regional Nord-Vest – peste 146 milioane euro și la nivelul Programului Regional Vest – 88,3 milioane euro.

Secția de Neonatologie a Spitalului de Urgență din Galați a fost dotată cu o nouă serie de aparate moderne. Este vorba despre o investiție în valoare de 4 milioane de lei. Proiectul a fost derulat de Consiliul Județean Galați.
Anunțul privind finalizarea proiectului a fost făcut de Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

„Viața și siguranța copiilor sunt cele mai prețioase lucruri care pot exista pentru un părinte. Înțelegem pe deplin acest lucru și facem totul pentru a oferi, atunci când este nevoie, cele mai bune condiții de tratament și recuperare pentru cei mai mici dintre pacienți. Printr-un proiect în valoare de 4 milioane de lei, derulat de Consiliul Județean Galați, am dotat Secția de Neonatologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Ap. Andrei” cu echipamente de ultimă generație, esențiale pentru îngrijirea nou-născuților cu probleme la naștere”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Prin proiect, au fost aduse aparate performante.

„După ce, recent, am livrat aparatură modernă pentru depistarea, prevenirea și tratarea timpurie a unor afecțiuni grave, continuăm cu un nou set de echipamente esențiale:
Monitor funcții vitale – supraveghează permanent starea de sănătate a bebelușilor
Ecocardiograf – permite diagnosticarea rapidă a problemelor inimii
Ventilator portabil neonatal – susține respirația în situații de urgență sau în timpul investigațiilor RMN
Ventilator nCPAP – ajută nou-născuții prematuri să respire eficient și în siguranță”, a adăugat Costel Fotea.
În prezent, Secția de Neonatologie este complet echipată pentru a le oferi pacienților îngrijirea de care au nevoie, la cele mai înalte standarde.

Ministerul Culturii a anunțat că va digitaliza patrimoniul cultural național prin proiectul ePatrimoniu. Este o inițiativă strategică menită să transforme modul în care patrimoniul cultural este administrat și valorificat în România, a transmis Ministerul Culturii.

„Cu o finanțare de peste 24 milioane euro, proiectul va aduce patrimoniul cultural mai aproape de cetățeni printr-o platformă digitală modernă, ușor de accesat și de utilizat. Cu o valoare eligibilă de 122.807.086,18 lei, proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare 2021-2027, P2. Digitalizare în administrația publică centrală și mediul de afaceri, Acțiunea 2.2 E-guvernarea și digitalizarea în beneficiul cetățenilor, Măsura 2.2.3 Digitalizarea în cultură”, a transmis ministerul.
Proiectul este implementat în parteneriat cu Serviciul de Telecomunicații Speciale și are o durată de 36 de luni.

„ePatrimoniu va dezvolta o platformă digitală națională care va centraliza informațiile despre patrimoniul cultural mobil, imobil și imaterial și va permite furnizarea de servicii publice electronice pentru cetățeni, instituții și specialiști din domeniu”, au mai explicat reprezentanții Ministerului Culturii.
Platforma va înlocui procedurile administrative pe hârtie cu soluții digitale moderne, facilitând online servicii precum: eliberarea avizelor de intervenție asupra monumentelor istorice, autorizarea cercetărilor arheologice sau emiterea certificatelor de acreditare pentru experți.

„Patrimoniul cultural trebuie protejat și pus în valoare cu instrumente moderne, adaptate nevoilor prezentului. Prin proiectul ePatrimoniu, construim un sistem unitar, eficient și deschis, care va face accesul la informație mai rapid, iar deciziile administrative mai bine fundamentate. Este un pas major în direcția digitalizării serviciilor publice din cultură”, a declarat Natalia-Elena Intotero, ministrul Culturii.
La finalul perioadei de implementare, România va beneficia de un sistem digital unic, care va reuni, într-un singur loc, informațiile privind patrimoniului mobil și imobil din România, reducând semnificativ birocrația și îmbunătățind calitatea datelor disponibile. Se estimează că peste 65.000 de utilizatori – specialiști, funcționari, cercetători, organizații și cetățeni – vor folosi noile aplicații și servicii digitale puse la dispoziție prin platforma ePatrimoniu.