România va rămâne în continuare cel mai puternic susținător al Republicii Moldova este mesajul transmis de premierul Marcel Ciolacu la întâlnirea cu reprezentanții raioanelor și ai Asociației Euroregiunii Siret-Prut-Nistru. Întâlnirea s-a desfășurat luni, la Palatul Victoria.

”În calitate de prim-ministru vă spun cu toată convingerea că Guvernul României va continua să susțină Republica Moldova pe toate palierele. Vom merge mai departe cu derularea Acordului în valoare de 100 de milioane de euro dintre guvernele statelor noastre, prin care finanțăm proiecte concrete și cu impact pentru cetățeni. Sprijinim obiectivul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, pentru că aceasta este calea sigură să fie îmbunătățită calitatea vieții oamenilor. Lucrăm în continuare la proiectele noastre comune de dezvoltare a infrastructurii de transport, energetice și la susținerea investițiilor, inclusiv prin conectarea mediului de afaceri din România și Republica Moldova, pentru că mobilitatea este un factor determinant de susținere a competitivității economice”, a afirmat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

Reprezentanții raioanelor din Republica Moldova au mulțumim premierului Ciolacu și Guvernului României pentru sprijinul solid și constant. ”Un mare mulțumesc, România”, a spus Iurie Levinschi, prim-vicepreședinte al Asociației Euroregiunii Siret-Prut-Nistru, ce reunește 30 de raioane ale Republicii Moldova.
Reprezentanții Guvernului român și cei ai raioanelor din Republica Moldova au discutat despre portofoliul proiectelor comune. Un exemplu în acest sens este începerea lucrărilor de construcție a Podului de la Ungheni, peste râul Prut, care face parte din Autostrada A8, în data de 26 aprilie. De asemenea, un alt proiect de infrastructură major, care va contribui la creșterea conectivității cu Republica Moldova, este Autostrada A 7. O altă temă de interes discutată a fost extinderea modului de control coordonat care există la punctul de trecere a frontierei de stat Albița-Leușeni și la alte puncte comune de trecere a frontierei de stat. De asemenea, au fost analizate proiectele comune din domeniul social.

La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat, din partea Guvernului, împreună cu prim-ministrul Marcel Ciolacu, vicepremierul Marian Neacșu, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Ștefan-Radu Oprea, precum și reprezentanți ai ministerelor și autorităților guvernamentale.

Curtea de Conturi a transmis Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației recomandări de eficientizare a programelor de investiții. Curtea de Conturi recomandă ministerului introducerea unui sistem unic integrat în managementul programelor de investiții guvernamentale pe care le gestionează. Recomandarea a fost formulată în contextul misiunii de audit financiar la MDLPA, care a verificat situațiile aferente anului 2023.

Potrivit raportului de audit financiar pentru anul 2023, situațiile financiare ale MDLPA au fost în conformitate cu cadrul de raportare aplicabil, însă auditorii au semnalat și o serie de aspecte în derularea programelor de investiții și în activitatea entităților subordonate, care pot fi îmbunătățite.

În anul 2023, cea mai mare parte a bugetului MDLPA, aproximativ 87% din bugetul său consolidat, a fost alocată derulării programelor de dezvoltare locală cu finanțare din bugetul de stat. Au fost efectuate plăți din bugetul de stat pentru programele guvernamentale de dezvoltare derulate de MDLPA în cuantum de 9,56 miliarde lei, din care 8,45 miliarde lei pentru programe suportate integral din bugetul de stat. Dintre acestea, cele mai importante sunt Programul național de investiții ”Anghel Saligny”, Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) și Programul național de construcții de interes public sau social (PNCIPS), derulat prin Compania Națională de Investiții SA (CNI).

Auditorii au recomandat evaluarea corespunzătoare a rezultatelor și a performanței acestor programe, evitarea paralelismelor în finanțare și remedierea problemelor întâmpinate în derularea și finalizarea programelor existente înainte de demararea unora noi. Astfel, Curtea de Conturi consideră necesar un mecanism de analiză a eficienței și eficacității programelor de investiții publice finanțate din bugetul de stat, stabilirea unui set de indicatori la nivel de program și publicarea periodică a rezultatelor, respectiv stabilirea unui set de indicatori pentru analiza la nivel de proiecte finanțate.
În vederea evitării riscului de decontare eronată a unor sume în cadrul programelor finanțate din fonduri naționale, Curtea de Conturi a recomandat MDLPA operaționalizarea unui instrument de control faptic și de verificare a corectitudinii sumelor solicitate la decontare de UAT-uri, inclusiv de verificare și validare a corectitudinii sumelor decontate cu titlu de ajustare a valorii contractelor.

La nivelul Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC), Curtea de Conturi a recomandat identificarea unor soluții, inclusiv prin modificări legislative, pentru creșterea capacității administrative instituționale și a numărului de controale efectuate de ISC pe linia disciplinei în construcții la obiectivele finanțate din fonduri publice.
În ceea ce privește Programul național de construcții de interes public sau social (PNCIPS), derulat prin CNI SA, auditorii au apreciat că poziționarea acestui program ca principal instrument de finanțare a investițiilor în anul 2023 ar trebui însoțită de proceduri riguroase de includere la finanțare. De asemenea, sunt necesare instrumente corespunzătoare de monitorizare și evaluare a performanței programului. A fost formulată o recomandare pentru îmbunătățirea instrumentelor de coordonare și monitorizare a PNCIPS, respectiv organizarea unei evidențe detaliate privind derularea investițiilor.

Referitor la derularea Programului de construcții de locuințe pentru tineri destinate închirierii de către Agenția Națională pentru Locuințe (ANL), Curtea a recomandat organizarea unei evidențe analitice a locuințelor construite/închiriate/vândute și a veniturilor din chirii/vânzări, respectiv finanțarea programului cu precădere din sursele proprii ale ANL.
În ceea ce privește Programul național de cadastru și carte funciară (PNCCF), derulat de Agenția Națională pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), auditorii au observat că acesta întâmpină dificultăți în implementare și se înregistrează întârzieri semnificative față de calendarul inițial, lucrările de înregistrare sistematică fiind finalizate la mai puțin de 10% din unitățile administrativ-teritoriale (UAT) din România. În urma consultării cu reprezentanții ANCPI au fost identificate o serie de recomandări ce ar putea conduce la cointeresarea factorilor implicați și îmbunătățirea derulării programului. Una dintre recomandări vizează impulsionarea instituțiilor publice deținătoare de suprafețe mari de teren, precum Romsilva, Agenția Domeniilor Statului, Administrația Națională Apele Române, pentru a accesa facilitățile oferite de ANCPI prin PNCCF pentru efectuarea măsurătorilor cadastrale și înscrierea gratuită a imobilelor în cartea funciară. O altă propunere se referă la includerea în legislația aplicabilă finanțării proiectelor de dezvoltare locală sau județeană a unei condiții privind necesitatea prezentării documentelor aferente înscrierii imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară.

Referitor la Institutul Național de Administrație (INA), entitate care ar trebui să aibă un rol determinant în formarea și perfecționarea profesională a personalului din administrația publică, auditorii au remarcat rolul marginal pe care Institutul îl are în prezent pe piața formării profesionale și au recomandat MDLPA să reevalueze întreaga activitate de formare profesională în administrația publică.

Alocațiile pentru copii, indemnizațiile, pensiile și toate celelalte drepturi sociale vor fi plătite înainte de Paște. Ministerul Muncii a făcut anunțul care reprezintă o veste bună pentru numeroși români.

În luna aprilie 2025, toate plățile sociale vor fi făcute mai devreme, astfel încât românii să poată folosi acești bani pentru Sărbătorile Pascale.

„Noi, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale și instituțiile subordonate ne-am organizat pentru ca banii să ajungă la beneficiari cu câteva zile mai devreme, astfel încât românii să aibă timpul și resursele necesare pentru a-și pregăti în liniște sărbătorile”, a declarat Simona Bucura-Oprescu, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Concret, vor fi plătite anticipat alocația de stat pentru copii, indemnizația de creștere a copilului, stimulentul de inserție, drepturile persoanelor cu dizabilități, alocația lunară de hrană pentru persoane cu HIV/SIDA, alocația de plasament, indemnizația lunară de hrană pentru bolnavii de TBC, ajutorul pentru susținerea familiei (VMI), ajutorul de incluziune (VMI), precum și alte drepturi.

Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare și relații internaționale, Simona Cojocaru, a condus delegația Ministerului Apărării Naționale care a participat joi, 10 aprilie, la Ziua Distinșilor Vizitatori (DVDay) din cadrul exercițiului „Seven Stars 25”, organizat de Brigada din Europa de Sud-Est (SEEBRIG), în perioada 2-11 aprilie, în Republica Macedonia de Nord. La eveniment a participat și ministrul apărării din Macedonia de Nord, Vlado Misajlovski.

Potrivit MApN, România, care deține în prezent președinția rotațională a Procesului reuniunilor miniștrilor apărării din Europa de Sud-Est (SEDM), inițiativă sprijinită pe palier militar de SEEBRIG, a avut o contribuție națională activă în cadrul exercițiului, prin Brigada 9 Mecanizată „Mărășești” din Constanța, demonstrând angajamentul ferm față de cooperarea regională și față de asigurarea stabilității și securității în Europa de Sud-Est.

Exercițiul „Seven Stars 25”, desfășurat cu participarea reprezentanților din statele membre SEEBRIG, dar și a unor structuri NATO precum comandamentele Corpurilor de Reacție Rapidă din Grecia (NRDC-GR) și Turcia (NRDC-TU), a oferit o imagine consolidată asupra capabilităților operaționale ale brigăzii și a nivelului ridicat de interoperabilitate între comandamentul SEEBRIG și unitățile subordonate.

Procesul SEDM, creat inițial pentru sprijinirea integrării euro-atlantice a statelor din regiune, a evoluat într-o platformă esențială de dialog și cooperare regională în domeniul apărării. În cadrul actualei președinții exercitate de România, au fost înregistrate progrese semnificative, printre care se remarcă includerea Republicii Moldova ca membru cu drepturi depline al SEDM, organizarea unor reuniuni de nivel înalt dedicate consolidării coeziunii regionale și rezilienței statelor membre și a depus eforturi constante pentru dezvoltarea profilului operațional al SEEBRIG.

CFR Călători a decis să suplimenteze numărul de trenuri care vor circula spre și dinspre litoral în minivacanța de 1 Mai. Zona este căutată de amatorii de distracție care vor să marcheze deschiderea sezonului pe litoralul românesc.
Anunțul a fost făcut cu ajutorul unui comunicat al companiei.

„Cu prilejul minivacanței de 1 Mai, care prin tradiție este petrecută pe litoralul românesc, CFR Călători va asigura, în perioada 25/26 aprilie - 4/5 mai 2025, în plus față de trenurile existente în programul obișnuit de circulație, mai multe legături spre Constanța și stațiunile de pe litoral, inclusiv Mangalia, cu trenuri directe din București Nord, Suceava, Iași, Buzău, Oradea”, scrie în comunicatul CFR.
Călătorii din alte regiuni ale țării au la dispoziție o serie de conexiuni rapide din Capitală, pe fondul existenței mersului de tren cadențat (la 1-2 ore) pe ruta București Nord - Constanța și retur.

În zilele cu trafic crescut din această minivacanță, CFR Călători pune la dispoziția publicului călător capacitatea maximă de transport, tehnic disponibilă pentru asigurarea deplasării către zonele de interes aflate pe teritoriul țării.

De asemenea, pasagerii se pot bucura de reduceri de până la 10% la cumpărarea legitimațiilor de călătorie cu anticipație sau de 10% reducere dacă optează pentru oferta dus-întors, a precizat CFR

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, anunță o investiție importantă la Hidroelectrica. Este vorba despre semnarea contractului pentru primul proiect de stocare a energiei în baterii din portofoliul companiei. Peste 40% din energia României este din hidrocentrale, a explicat ministrul român.

„La această oră, peste 40% din energia României este din hidrocentrale. De aceea este vital că am reușit să asigurăm funcționarea tuturor celor șase grupuri de la Porțile de Fier I, după lucrări integral românești, derulate de Hidroelectrica-Hidroserv-UCMH (UCM Reșița). Mai mult, începe să se vadă tot mai des stocarea, în tabloul de producție, unde aveam acum un an abia 8MWh și astăzi aproape 400MWh disponibili în baterii”, a transmis ministrul Sebastian Burduja.

Ministrul Energiei a anunțat semnarea contractului pentru primul proiect de stocare a energiei în baterii din portofoliul companiei.
„Hidroelectrica a anunțat semnarea contractului pentru primul proiect de stocare a energiei în baterii din portofoliul companiei. Hidroelectrica se dezvoltă prin astfel de investiții cu caracter strategic, care răspund uneia dintre marile provocări actuale ale sistemului energetic: stocarea. Mai exact, cum facem ca energia produsă din surse regenerabile să nu se piardă și să poată fi utilizată chiar și în zilele în care condițiile meteorologice nu ne sunt favorabile”, a adăugat Burduja.

El a oferit detalii despre contract.

„Contractul a fost semnat cu asocierea formată din Prime Batteries Technology și Enevo Group, câștigătoarea licitației lansate la finalul anului trecut. La fel de important este faptul că acest contract a fost semnat cu două companii românești, care merită din plin felicitate. Prime este una dintre companiile pe care ne bazăm, ca țară, pentru dezvoltarea capacităților de stocare chiar aici, acasă. Asta va însemna costuri mai mici, posibilități de export de tehnologie și mai mult know-how autohton. Enevo este, la rândul său, deja un actor recunoscut și pe piețele externe în domeniul sistemelor de automatizare pentru sectorul energetic. Instalația de stocare cu baterii Li-ion va fi amplasată în cadrul Substației Crucea, parte a Parcului Eolian Crucea Nord – operat de Hidroelectrica, cu o putere instalată de 108 MW. După punerea în funcțiune, instalația va avea o capacitate de stocare de 72 MWh. Valoarea totală a contractului este de aproape 80 de milioane de lei fără TVA, iar termenul de implementare este de 12 luni. Investiția va contribui direct la reducerea dezechilibrelor interne din parcul eolian, la îmbunătățirea performanțelor turbinelor și la oferirea de servicii de echilibrare pentru întregul sistem energetic național. Cu alte cuvinte: mai multă stabilitate, eficiență și fiabilitate pentru rețeaua de electricitate a României”, a mai spus ministrul Energiei.

Sebastian Burduja a vorbit despre următoarele investiții din sectorul energetic.

„România are nevoie de un sistem energetic modern și îi felicit, încă o dată, pe toți cei care au viziunea – din companiile de stat și din cele private – de a acționa pentru atingerea acestui obiectiv. Vor avea mereu un sprijin la Ministerul Energiei. De altfel, punem la bătaie o sumă record de 380 de milioane EUR, finanțări nerambursabile din PNRR și Fondul pentru Modernizare, pentru sprijinirea proiectelor de investiții în capacități de stocare în baterii. Vom depăși astfel 3000MWh în următorii ani, iar bateriile vor deveni un pilon important al sistemului energetic național. Așa, și? Și asta ne va aduce mai multă producție, mai mult echilibru, deci o energie mai sigură și mai ieftină. Și da, asta înseamnă pe viitor facturi mai mici pentru români și companiile românești. Înainte, împreună”, a precizat ministrul Sebastian Burduja.

Compania Națională Aeroporturi București a anunțat că lansează cel mai mare și complex proiect de infrastructură aeroportuară din România. Este vorba despre procedura de atribuire a contractului de servicii de proiectare pentru realizarea studiilor, conceptului, proiectului tehnic de execuție și asistență tehnică pe perioada execuției lucrărilor pentru infrastructura necesară acomodării traficului prognozat pentru anul 2040 - Etapa I pentru realizarea obiectivului de investiții „Programul Strategic de Dezvoltare a Infrastructurii Aeroportuare la Aeroportul Henri Coandă - București”. Valoarea estimată a serviciilor de proiectare și asistență tehnică se ridică la aproximativ 40 milioane euro. Termenul de depunere a ofertelor este 16 iunie 2025.

Principalul obiectiv al acestui proiect este realizarea unui nou Terminal de pasageri cu toate facilitățile necesare, cu o suprafață de aproximativ 176.000 mp, care să acomodeze un trafic prognozat pentru anul 2040 de 30 milioane pasageri/an (traficul de pasageri la orele de vârf în noul terminal va putea ajunge la 6.500 de pasageri/oră).

Potrivit companiei viziunea pentru noua infrastructură este: aeroport individualizat la nivel internațional; aeroport smart prin utilizarea tehnologiilor moderne AI, IoT, BMS etc; aeroport eficient – fluxuri optime pentru pasageri, bagaje, aeronave, autovehicule, echipamente; siguranță și securitate prin utilizarea tehnologiilor avansate; experiența pasagerilor – spații confortabile, fluxuri intuitive, spații diverse pentru food & beverages, shopping, lounges; sustenabilitate și reziliență - soluții eficiente energetic, utilizarea de tehnologii verzi cu impact minim asupra mediului (de exemplu: reutilizarea apei de ploaie); soluții care să conducă la conceptul de „healthy building” (fluxuri pasageri, calitatea aerului, materialele utilizate, soluții HVAC, fără zgomot interior, cu lumină naturală, tehnologie digitală etc).

Terminalul va fi proiectat la nivelul celor mai înalte standarde aeroportuare pentru trafic Schengen - Non Schengen, cu zone generoase de Sosiri, Plecări și de tranzit sau transfer al pasagerilor.

Terminalul va fi realizat modular, ceea ce va permite punerea etapizată în exploatare.

Facilitățile noului terminal vor fi comparabile cu marile aeroporturi europene: minimum 48 de standuri noi de parcare aeronave; minimum 20 de punți de îmbarcare; spații generoase pentru pasageri, sisteme moderne de benzi de bagaje (sosiri și plecări), echipamente de control de securitate, fluxuri separate pentru aprovizionare, sisteme pentru informarea pasagerilor, iluminare ambientală, acustică optimă, climatizare eficientă și semnalizare intuitivă, saloane de protocol pentru clienții companiilor aeriene, saloane VIP, zone diverse de comerț, toate dimensionate pentru a realiza ”IATA Optimum Level of Service”.
Aeronavele vor dispune de noi căi de rulare moderne, pe o nouă infrastructură aeroportuară.

Alte facilități care vor fi realizate: turn de control, remiză PSI, zone pentru handling, clădiri administrative, stații de transformare, stații de epurare a apelor, parcări auto pentru autovehiculele pasagerilor.
Se va realiza inclusiv o rețea complexă de drumuri de acces în zonele de landside și airside, pentru asigurarea conexiunilor rutiere, cu drumuri și pasaje subterane, între Terminalul actual și viitorul Terminal.
Terminalul va dispune de stații moderne de taxi și de transport public de călători, dar și de zone speciale pentru autocare, create pentru a evita congestiile de trafic.
Noul Terminal va fi conectat la infrastructura rutieră și la cea feroviară.
Având în vedere complexitatea proiectului, proiectantul trebuie să utilizeze Building Information Modeling în procesul de proiectare.

Compania va avea o comunicare permanentă cu stakeholder-ii pentru a asigura succesul proiectului.
Programul strategic are în vedere, într-o etapă ulterioară, dezvoltarea infrastructurii aeroportuare necesare prelucrării traficului de mărfuri şi poştă, prin realizarea unei platforme multimodale cargo, precum și prin crearea unui parc tehnologic high tech pentru dezvoltarea activităţilor conexe transportului aerian.

Ministerul Apărării Naționale susține că România nu a primit nicio informare de la SUA privind o eventuală retragere a militarilor americani. Surse americane au sugerat că 10.000 de militari ar putea fi retrași din România și Polonia.

„Cu privire la informațiile apărute recent în spațiul public privind o posibilă retragere a aproximativ 10.000 de militari americani din România și Polonia, Ministerul Apărării Naționale precizează că, până la acest moment, România nu a primit nicio informare oficială în acest sens din partea Statelor Unite. Ca atare, nu putem formula o poziție oficială ca răspuns la informații bazate pe surse de presă”, a transmis MApN.
Potrivit ministerului, relațiile dintre România și Statele Unite ale Americii sunt fundamentate pe un parteneriat strategic solid, bazat pe valori comune, încredere reciprocă și o colaborare consolidată de peste două decenii în domenii-cheie, în special în ceea ce privește securitatea regională și euroatlantică.

Toate acordurile bilaterale semnate în acest cadru – inclusiv cele care reglementează prezența militară a SUA în România – sunt în vigoare, sunt respectate și adaptate permanent la evoluțiile de securitate din mediul regional.
„Parteneriatul nostru cu SUA se bazează pe transparență, consultare și bună credință, iar orice decizie majoră privind postura militară aliată se ia în spiritul cooperării și al atașamentului față de valorile promovate de Tratatul de la Washington. Facilități strategice găzduite în bazele militare de pe teritoriul României, precum forțele americane staționate în sistem rotațional în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu sau sistemul antirachetă Aegis Ashore instalat în Baza 99 Deveselu, care este integrat în sistemul antirachetă al NATO, reprezintă dovezi clare ale angajamentului comun româno-american pentru securitatea colectivă aliată”, a mai comunicat MApN.

Modernizarea și extinderea Bazei 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, cu o investiție a Guvernului României de peste 2,5 miliarde de euro, va transforma această locație într-un hub strategic pentru NATO în regiune, capabil să găzduiască până la 10.000 de militari români și aliați. Investiția României este structurată pe 20 de ani, cu aplicare în patru etape.
Exercițiile militare comune, precum “Sea Shield 25”, aflat în desfășurare în Marea Neagră și pe teritoriul României, exercițiu la care participă și SUA cu echipamente de supraveghere aeriană și ofițeri de stat major, reprezintă un exemplu al cooperării extinse a României cu aliații, mai scrie în comunicatul părții române. De altfel, în acest an sunt planificate mai multe exerciții pe teritoriul României la care participă militari americani, cel mai important fiind SABER GUARDIAN 25 - planificat de USEUCOM.

„Prezența forțelor americane pe teritoriul României, susținută de investițiile semnificative în infrastructura de apărare, întărește securitatea regională și descurajează amenințările externe. În acest moment, în România sunt dislocați, în total, peste 1.700 de militari ai SUA, în principal la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii. La data de 26 martie, în Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, militarii Brigăzii a 2-a a Armatei SUA, Divizia 101 Aeropurtată „Task Force Strike” i-au înlocuit pe cei din Brigada 3, Divizia 10 Munte „Task Force Patriot”. Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu găzduiește, la acest moment, peste 1.400 de militari din SUA. În același timp, planurile regionale de apărare sunt implementate conform planificării NATO, iar România, în calitate de națiune-gazdă, continuă să implementeze obligațiile asumate. România a fost una dintre primele țări aliate care și-au ridicat bugetul pentru apărare peste nivelul de 2% din PIB, depășind constant și angajamentul de a investi minimum 20% din alocări pentru înzestrarea cu tehnologie modernă, ceea ce demonstrează poziția noastră fermă de a ne asuma responsabilități de securitate din ce în ce mai importante”, a adăugat MApN.
Ministerul Apărării Naționale a precizat că „va continua susținerea importanței relației transatlantice și a parteneriatului strategic cu Statele Unite și va rămâne dedicat întăririi cooperării în domeniul apărării și securității, în care cele două părți au înregistrat succese care au contribuit în mod direct la consolidarea apărării colective și la promovarea valorilor democratice în regiune”.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat marți că a înaintat Autorității Electorale Permanente (AEP) lista cu propuneri pentru organizarea secțiilor de votare din străinătate. Pe listă sunt 965 de locuri.

„În conformitate cu prevederile legale în vigoare, în termen de cel mult 3 zile de la data comunicării făcute de Ministerul Afacerilor Externe, Autoritatea Electorală Permanentă aprobă, prin hotărâre, propunerile misiunilor diplomatice și oficiilor consulare privind sediile secțiilor de votare din străinătate și aduce la cunoștință publică lista finală a sediilor secțiilor de votare din străinătate”, scrie într-un comunicat al MAE.

În anul 2025 au fost propuse spre înființare 15 secții de votare în plus față de cele 950 de secții de votare organizate în străinătate la alegerile prezidențiale și parlamentare din anul 2024.
Cele mai multe secții de votare propuse spre a fi organizate sunt în Italia (și Malta) – 161 secții, Spania – 147 secții, Marea Britanie – 108 secții, Franța (și Principatul Monaco) – 69 secții, Republica Moldova – 64 secții, SUA – 50 secții, Belgia – 29 secții, Țările de Jos – 23 secții.

Comparativ cu localitățile în care au fost organizate secții de votare în străinătate la alegerile prezidențiale și parlamentare din anul 2024, pentru alegerile din acest an, 29 de secții au fost relocate în localități sau zone apropiate, fie ca urmare a consultărilor cu reprezentanții comunităților de cetățeni români, fie pentru o mai bună acoperire a comunităților de cetățeni români din diverse zone, în scopul facilitării accesului acestora la secțiile de votare.
Ministerul Afacerilor Externe menționează că, la fel ca în cazul alegerilor organizate în 2024, din motive obiective, nu vor fi organizate secții de votare în următoarele locuri: Afghanistan (militarii români au fost retrași din teatrele de operațiuni), Rostov-pe-Don (oficiu consular închis), Odesa (activitatea oficiului consular este suspendată temporar), Sudan (activitatea misiunii este preluată de AR Addis Abeba), Venezuela (misiune închisă), Libia (misiunea este relocată la Tunis) și Phenian (activitatea misiunii este temporar suspendată).

La alegerile prezidențiale votarea în străinătate se desfășoară pe durata a trei zile la fiecare tur de scrutin (2, 3 și 4 mai 2025, respectiv 16, 17 și 18 mai 2025). Votarea în străinătate începe în toate cele 3 zile (vineri, sâmbătă și duminică) la ora locală 07:00. În zilele de vineri și sâmbătă, votarea se încheie la ora locală 21:00, iar în ziua de duminică, votul se închide la ora 21:00, ora României.

Trei agenții de dezvoltare regională și Banca Europeană de Investiții (BEI) vor colabora pentru implementarea de proiecte. În total sunt avute în vedere investiții de peste 310 milioane de euro.

Trei agenții de dezvoltare regională – Sud Muntenia, Nord-Vest și Nord-Est vor colabora cu Banca Europeană de Investiții pentru implementarea de proiecte. Colaborarea va avea loc în cadrul Programelor Regionale 2021-2027. Decizia a fost luată în cadrul ședinței de Guvern.

„Aprobăm colaborarea a trei agenții de dezvoltare regională – Sud Muntenia, Nord-Vest și Nord-Est cu Banca Europeană de Investiții, în cadrul Programelor Regionale 2021-2027”, a anunțat premierul Marcel Ciolacu.

Cei implicați vor susține, prin investiții de peste 310 milioane de euro, activitatea întreprinderilor, îmbunătățirea eficienței energetice și dezvoltarea infrastructurii turistice și de agrement.