Greenpeace România cere Tribunalului București suspendarea acordului de mediu pentru Neptun Deep. Cererea a fost depusă luni.
Greenpeace România acuză Agenția de Protecție a Mediului Constanța că a eliberat acordul de mediu nr. 14/28.06.2024, încălcând grav dispozițiile legale și tratând superficial procedurile asociate.

Astfel, Greenpeace România solicită Tribunalului București suspendarea acordului de mediu pentru proiectul Neptun Deep.
„Dintre aceste încălcări menționăm: evaluările referitoare la impactul asupra schimbărilor climatice și contribuția la emisiile de gaze cu efect de seră a proiectului Neptun Deep sunt insuficiente și bazate pe date învechite; procedura transfrontalieră viciată - lipsa parcurgerii procedurii dintr-o dublă perspectivă: impactul asupra biodiversității și corpurilor de apă; lipsa unei consultări publice efective și privarea publicului de studii/informații relevante (testele de ecotoxicitate și rapoartele de diagnostic arheologic); lipsa oricărei evaluări a riscurilor de deteriorare imediată din cauza conflictelor militare; Impactul asupra biodiversității marine nu a fost evaluat corespunzător”, scrie în solicitarea Greenpeace România.

Potrivit Greenpeace, proiectul Neptun Deep ridică preocupări serioase legate de protecția mediului, schimbările climatice și respectarea legislației.
„Afirmația falsă că „amprenta de carbon a proiectului este zero” a indus în eroare autoritățile și publicul, influențând negativ modul în care reprezentanții APM au deliberat avizarea proiectului. În realitate, proiectul contribuie semnificativ la emisiile de gaze cu efect de seră, fiind responsabil de emiterea a 209 milioane de tone de CO₂e pe durata sa, adică o medie anuală de 10,4 milioane de tone de CO2”, a mai arătat Greenpeace.

„În timp ce OMV Petrom și Romgaz pretind că amprenta de carbon a proiectului Neptun Deep este zero, că aceste emisii nu există, cu siguranță le vom simți impactul. Chiar în ultimele săptămâni România s-a confruntat consecutiv cu valuri de căldură, secetă severă și precipitații însemnate cantitativ. Acest proiect nu va face decât să alimenteze și mai mult criza climatică cu care ne confruntăm, să amenințe biodiversitatea marină și să pună în pericol sănătatea publică. Vom continua seria de dezbateri și evenimente publice de informare a comunității locale, proteste și acțiuni în instanță și vom trage la răspundere toate autoritățile și companiile care au bătut palma să distrugă Marea Neagră”, a declarat Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.
Greenpeace România a acționat în instanță companiile OMV Petrom și Romgaz, Primăria și Consiliul Local Tuzla, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral și Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” pentru nereguli în procesele de aprobare și lipsă de transparență în legătură cu date cruciale ce vizează substanțele toxice ce vor fi deversate în Marea Neagră. De asemenea, organizația de mediu a lansat o petiție pentru protejarea Mării Negre și oprirea proiectului Neptun Deep.

Eduárd Novák anunță că nu se retrage din activitatea sportivă. Drumul meu în sport nu s-a încheiat, știu că încă mai am multe de făcut și de arătat, a anunțat fostul ministru al Sportului.

Decizia a fost anunțată după incidentul în care a fost implicat ciclistul la Jocurile Paralimpice de la Paris.

„După retragerea mea de la ultima probă de la Jocurile Paralimpice, mi-am luat câteva zile să mă gândesc la tot ce s-a întâmplat acolo și la ce îmi doresc să fac în continuare. Chiar dacă nu mă întorc acasă cu o medalie, mă întorc cu o experiență pe care cred că era esențial să o trăiesc. Am învățat că îți poți depăși limitele oricând, indiferent de vârstă, atâta vreme cât muncești pentru îndeplinirea obiectivului tău. Am aflat că încă mai pot stabili recorduri: chiar dacă nu am câștigat cursele, am stabilit noi recorduri personale de timp și mi-am depășit limitele. Am câștigat respectul unor oameni la care nu credeam vreodată că voi ajunge. Am primit aprecieri și felicitări de la persoane de la care nu mă așteptam. Și, bineînțeles, am încercat să atrag atenția asupra situației comasării categoriilor C4-C5 și să lupt până în ultima clipă împotriva acestei nedreptăți”, a explicat Eduárd Novák pe Facebook.

El a spus că va continua să participe la competițiile sportive.
„La finalul acestei curse numite Jocurile Paralimpice, vreau să le mulțumesc încă o dată familiei, echipei mele și partenerilor (Allianz-Tiriac, MOL Romania, Clinicile Affidea, Auchan Romania, Heineken, Arcada Galati, Nike Romania, Comitetul National Paralimpic, Federatia Romana de Ciclism, CSN Arcul de Triumf) care m-au susținut necondiționat. Și vreau să vă mulțumesc și vouă, pentru că sprijinul vostru a contat enorm! Am reprezentat România cu onoare și sunt mândru de ce am realizat la ultima mea ediție. Însă drumul meu în sport nu s-a încheiat: știu că încă mai am multe de făcut și de arătat. Ne reauzim curând!”, a conchis sportivul paralimpic.

Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a atacat-o pe Elena Lasconi ca urmare a reacției liderei USR în subiectul amenințărilor de la frontieră. Este crucial să înțeleagă cum funcționează domeniul apărării, pașii greșiți pot provoca mai mult decât o simplă situație penibilă, a spus Ciucă.

Nicolae Ciucă a spus că Elena Lasconi a produs panică.
„Cel mai important lucru este să rămânem calmi! Doamna Lasconi și-a exprimat dorința de a vedea politicieni serioși care iau decizii complicate. Reacția ei la amenințările de la granițele noastre arată clar că nu face parte dintre aceștia. Crearea de panică fără o evaluare detaliată a situației este un semn de populism superficial, nu de leadership adevărat. Mai ales în contextul funcției pe care vrea să o obțină, e crucial să înțeleagă cum funcționează domeniul apărării, deoarece pașii greșiți pot provoca mai mult decât o simplă situație penibilă, pot afecta grav securitatea noastră”, a declarat Nicolae Ciucă.

Liderul PNL, Nicolae Ciucă, a arătat care sunt pașii de urmat și s-a arătat dispus să discute cu Elena Lasconi despre aceste măsuri.
Președitele PNL a solicitat realizarea în regim de urgență a unei analize.
„Trebuie să înceapă de urgență audieri și analiză în comisiile de specialitate din Parlament, iar la audieri să fie invitat inclusiv Șeful Apărării. De asemenea este nevoie de revederea procedurilor la nivel Aliat pentru misiunile de Poliție Aeriană Întărită. Toate acestea trebuie să se desfășoare înainte să se întâmple o situație similară sau chiar mai gravă. Dacă Elena Lasconi vrea să vină cu ceva constructiv în loc să creeze panică în mass-media, o invit să discutăm aceste măsuri”, a mai spus președintele PNL.

Ministrul Educației, Ligia Deca, a anunțat recent că în anul școlar 2024-2025 sunt 70 de unități de învățământ cu grup sanitar neconform. Este vorba despre unitățile care nu sunt prinse în programe de finanțare pentru rezolvarea problemei.

Declarația a fost făcută la finalul ședinței de Guvern de săptămâna trecută.
„Ultima actualizare arată că am scăzut la 70 de unități de învățământ cu grup sanitar neconform care nu sunt cuprinse în momentul de față la finanțare pentru a rezolva această problemă”, a explicat Ligia Deca.

Potrivit lui Deca, ministerul va avea în continuare proiecte pentru rezolvarea problemei.

„Dintre cele 70 de grupuri sanitare neconforme, 50 vor fi cuprinse într-o hotărâre Guvern pentru finanțare, pe care ministerul o va inițiat chiar de anul acesta, cele 20 rămase prezintă caracteristici care nu permit finanțarea actuală, fie sunt pe terenuri private, fie deja sunt prinse în alte programe de finanțare”, a precizat ministrul Educației.

Premierul Marcel Ciolacu a transmis un mesaj înainte de startul noului an școlar. Părinții și copiii nu cred că așteaptă de la politicieni discursuri sforăitoare în prima zi de școală, ci să își facă treaba și să asigure condiții bune de studiu, a fost mesajul șefului Guvernului.

Duminică, premierul a vizitat două școli din Sectoarele 4 și 6 ale Capitalei.

„Primarul Daniel Băluță mi-a spus că aici – la Colegiul “Mihai Eminescu”, un liceu de elită al Capitalei, înainte era o clădire care risca să se prăbușească la primul cutremur. Astăzi s-au investit 35 de milioane de lei prin CNI și a fost refăcută din temelii. Peste 1300 de copii au cele mai bune condiții de învățare, mai ales că domnul primar a obținut alți bani prin PNRR pentru dotarea acestei școli cu toate materialele necesare. La fel și în sectorul 6, unde îl felicit pe primarul Ciucu pentru implicare. Și acolo vorbim de o școală modernă, la cele mai înalte standarde educaționale. Sunt exemple de succes care demonstrează că atunci când ai o viziune și un proiect clar în minte obții rezultate”, a transmis Ciolacu la finalul vizitei.

„Bani sunt. Avem și bani de la Guvern, dar și fonduri europene. Este nevoie doar de viziune. Iar în sectoarele 4 și 6, la fel ca în 3 și chiar 5, avem primari implicați care au înțeles nevoile comunităților. Sper ca lucrurile să se schimbe rapid și în sectoarele 1 și 2”, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat, miercuri, că toți copiii vor începe școala luni, în format fizic. Demnitarul a mai spus că în comparație cu anul trecut există alte 400 de școli relocate.

Declarațiile au fost la finalul ședinței de guvern. Ministrul Educației a spus că nu există probleme deosebite și că „toți copiii vor începe luni școala în format fizic”.

Deca a adăugat că există mai multe școli relocate. Este un record, a spus ministrul.

„Există 900 de unități școlare relocate, un număr record. La începutul anului trecut aveam 500 de școli relocate, iar acum avem cu 300 mai multe”, a declarat Ligia Deca.

Aproximativ 3 milioane de elevi vor începe luni cursurile.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat înființarea Green Energy Corridor Power Company, care va construi un cablu submarin între cele patru țări. Anunțul a avut loc în cadrul unei întâlniri cu demnitari și specialiști din Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria.

Cea de-a 8-a Reuniune Ministerială a Proiectului „Coridorul Verde”, între guvernele din Azerbaidjan, Georgia, România și Ungaria, a avut loc marți, la Palatul Victoria și a fost găzduită de Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, și de Secretarul General al Guvernului, Mircea Abrudean.

La întâlnire, au participat ministrul Energiei din Azerbaidjan, Parviz Shahbazov, și ministrul Afacerilor Externe din Ungaria, Péter Szijjártó.

În cadrul reuniunii au fost semnate actelor constitutive pentru înființarea Green Energy Corridor Power Company, pentru „Coridorul Verde”.

Proiectul prevede construcția unui cablu submarin de înaltă tensiune între România și Georgia, extins și în Ungaria și Azerbaidjan.
„Acest proiect de infrastructură energetică are o importanță majoră pentru România, pentru regiune și pentru Uniunea Europeană. Acesta va interconecta piețele de energie din zona Mării Negre, asigurând diversitatea surselor de aprovizionare. Diversitatea surselor de aprovizionare conduce în primul rând la consolidarea securității energetice și la reducerea prețurilor energiei pentru toți consumatorii”, a declarat Sebastian Burduja.

Ministrul român a mai spus că proiectul va „contribui la decarbonizarea sectorului energetic, având în vedere faptul că va transporta în principal energie din surse regenerabile” și la securitatea energetică prin diversificarea surselor de aprovizionare.

Proiectul a fost lansat în decembrie 2022 și este sprijinit de Comisia Europeană.

Un protest al activiștilor pentru protecția animalelor se desfășoară marți în fața sediului Ministerului Mediului. Participanții solicită abrogarea legii care permite vânătoarea masivă a urșilor.

Organizatorii protestului sunt de la Asociația Hăpluț și Prietenii. Ei vorbesc despre „derapajelor guvernamentale” care pun în pericol conservarea ursului brun în România. Protestul a fost programat pentru ziua de marți, la ora 12,00, în fața sediului Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din București.

„Ministerul Mediului acționează ca un instrument al mafiei lemnului și al asociațiilor de vânători, ignorând legislația de protecție a mediului și siguranța populației”, susțin organizatorii.
Potrivit asociației, ministerul a permis uciderea a aproximativ 1.000 de urși bruni până la sfârșitul anului 2025.
Protestatarii cer abrogarea Legii nr. 242/2024, care facilitează vânătoarea masivă a urșilor, și solicită implementarea unor măsuri concrete pentru protejarea speciei.

Proiectul care prevede anularea dobânzilor și penalităților celor cu datorii la stat a fost lansat în consultare publică. Anunțul a fost făcut luni de premierul Marcel Ciolacu.

Proiectul care prevede anularea dobânzilor și penalităților celor cu datorii la stat dacă plătesc aceste restanțe până pe 25 noiembrie va intra în procedura de transparență decizională.
„Azi va fi pusă în transparență publică și actul normativ prin care luăm o serie de măsuri pentru a aduce venituri în plus la buget. Anulăm dobânzile și penalitățile celor cu datorii la stat dacă plătesc aceste restanțe până pe 25 noiembrie”, a anunțat Marcel Ciolacu.

El susține că proiecul conține o măsură „în premieră” după Revoluție.
„Răsplătim și contribuabilii corecți, cu taxele la zi! Astfel, de luna următoare, ei primesc o bonificație de 3%, deci plătesc mai puțin către stat. Consider că este forma cea mai firească prin care arătăm un semn de apreciere pentru toți contribuabilii onești din această țară”, a precizat Marcel Ciolacu.