Marius Buse

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, susține că investiţiile în turism şi cultură, că reprezintă o componentă importantă în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

”Investiţiile în turism şi cultură sunt o componentă importantă în PNRR, despre care, personal, cred că sunt cele care în unele zone din ţară vor produce schimbări majore, reuşind să creeze noi surse de venit. Vom reuşi să oferim turiştilor o experienţă frumoasă de călătorie, îmbinând patrimoniul nostru cultural cu tehnologia, iar în zonele respective va creşte calitatea vieţii”, a scris Dan Vîlceanu pe Facebook.
 
Toate investiţiile pe această componentă se ridică la 103,53 milioane de euro.
 
”Vorbim de restaurarea mai multor obiective şi promovarea unor rute turistice. Până la finalul acestui an vom selecta 225 de situri ce urmează să fie restaurate şi vor fi semnate contractele pentru reabilitarea şi promovarea a 12 rute turistice/culturale. De asemenea, vor fi finanţate: crearea de aplicaţii, digitalizarea siturilor, amenajarea unor drumuri de acces, activităţi de cercetare, digitalizare, marketing, formare de personal, etc, toate măsurile de care este nevoie pentru ca la final să avem o ofertă culturală comună şi care să ajute dezvoltarea zonelor respective
 Cele 12 rute sunt:
  • Ruta castelelor - reabilitarea a 5 castele şi a infrastructurii specifice în toate regiunile României;
  • Ruta curiilor din zona Transilvaniei; 
  • Ruta culelor- reabilitarea a 5 cule şi a infrastructurii specifice; 
  • Traseul gastronomiei tradiţionale româneşti;
  • Ruta bisericilor fortificate;
  • Ruta bisericilor de lemn - reabilitarea a 10 biserici de lemn şi a infrastructurii specifice în toate regiunile României;
  • Ruta mănăstirilor din zona Moldovei - reabilitarea a 5 mănăstiri;
  • Ruta Sfântul Ladislau- reabilitarea a 5 biserici/clădiri de patrimoniu:
  • Traseul Castrelor Romane - reabilitarea a 5 castre;
  • Ruta cetăţilor- reabilitarea a 5 cetăţi;
  • Refacerea peisajului cultural din Delta Dunării în vederea creşterii atractivităţii zonei prin reabilitarea a 30 obiective tradiţionale;
  • Finanţarea rutei satelor cu arhitectură tradiţională- reabilitarea a 150 de case tradiţionale din toată România şi a infrastructurii specifice”,  a precizat Vîlceanu.

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților a anunțat că un proiect pentru plafonarea preţurilor alimentelor de bază va fi avansat după o discuţie cu hipermarketurile şi cu producătorii şi va presupune o compensare şi nu obligarea producătorilor să vândă sub preţul de producţie.

„Din cauza scumpirilor în energie, repet, nu s-a scumpit producerea energiei, ci s-a scumpit prețul energiei, ceea ce e total incorect, efectele le-am văzut cu toții atât în inflație, cât și în scumpirile la carburanți și alimente. Când vorbim de plafonare, automat înseamnă că există și o compensare. De aceea, când am vorbit de plafonarea la prețurile de bază la alimente, asta nu înseamnă că obligăm producătorii să vândă la un anumit preț sau sub prețul de producție. Asta înseamnă că statul român, ca și în aceste două luni, cum am făcut plafonarea la prețul energiei, intervine și subvenționează o parte din acest preț, că am văzut anumiți oameni politici, „aoleu, ce nenorocire s-a întâmplat, îi omorâm pe producători!” Mai mult, am zis că vom veni cu un astfel de proiect după ce vom avea discuții atât cu hypermarket-urile, cât și cu producătorii.

Cu prim-ministrul am avut discuția ca în jurul Guvernului, cum este și normal, fiindcă noi suntem legislativ, Guvernul este executiv, să se creeze aceste echipe, grupuri de lucru, și pe urmă ministrul de resort să vină în cadrul coaliției să prezinte propunerile și să le decidem politic. Eu cred că acesta este un mers constituțional și normal, cum ne dorim cu toții. În acest moment, am avut o discuție cu prim-ministrul, continuă grupul de lucru și cu ministrul Finanțelor, și cu ministrul Energiei”, a afirmat președintele PSD.

Miercuri, 9 febriarie, în prezența ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, a fost semnat la București un protocol de colaborare între CNAIR și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară înființată de către consiliile județene din Galați, Brăila, Ialomița și Călărași, pentru realizarea unui drum expres pe ruta  Galați – Brăila – Slobozia (Ialomița) – Drajna – Autostrada A2 - Chiciu (Călărași).  

“A fost înființață o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară pentru a realiza o conexiune rapidă a regiunii cu Autostrada Soarelui, dar și cu Republica Moldova, prin intermediul viitoarei Centuri Mari a Galațiului. Mai mult, prin acest proiect traficul se va desfășura, acolo unde este posibil, în exteriorul localităților.

Facem deja pași importanți pentru a demara în cel mai scurt timp procedurile de achiziție publică pentru realizarea studiului de fezabilitate și a documentației tehnice pentru drumul expres, astfel încât, în partea a doua a anului viitor, toate studiile să fie finalizate.  

Aceste studii vor fi realizate inițial cu bani din bugetul celor patru consilii județene, urmând ca sumele să fie recuperate ulterior din fonduri europene, prin intermediul CNAIR.

Drumul expres va avea o lungime de aproximativ 150 de kilometri, iar pentru construirea lui vor fi atrase fonduri europene pe noul buget al Uniunii Europene. Valoarea investiției, estimată în acest moment la aproximativ 400 de milioane de euro, va fi stabilită de către specialiști după realizarea studiului de fezabilitate.  

Doar cu implicarea autorităților locale și colaborând administrativ, atât la nivel regional, cât și la nivel central, putem dezvolta în mod viabil această regiune”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

De asemenea, tot astăzi, președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a semnat și protocoale de colaborare pentru realizarea studiilor de fezabilitate și a documentației tehnice în vederea construirii unui drum de legătură între viitoarea Centură Mare a Galațiului și Drumul Expres Galați – Brăila, aflat deja în implementare, precum și pentru modernizarea DN25, pe o lungime de peste 40 de kilometri, între Galați și Tudor Vladimirescu. 

Primăria municipiului Galați și operatorul Apă Canal informează că Stația de repompare Filești, care asigură alimentarea cu apă pentru jumătate din oraș de aproximativ 50 de ani, se află pentru prima dată în plină modernizare, grație uneia dintre cele mai mari investiții cu fonduri europene ce vizează înlocuirea și reabilitarea rețelelor de apă și canalizare, incluzând atât instalații, cât și rezervoare.

Stația de repompare Filești a fost pusă în funcțiune în anul 1968, fiind dotată cu 2 rezervoare a câte 15.000 mc, o staţie de clorinare și 6 electropompe. De la data punerii în funcțiune, aceasta nu a beneficiat de lucrări de modernizare. Stația de repompare Filești alimentează cu apă aproape jumătate din oraș: cartierele Aurel Vlaicu, Siderurgiștilor Vest, Micro 14 (inclusiv Viaduct), I.C. Frimu, Filești, Micro 38, Micro 39A, Micro 39 B Micro39C, Micro 40, Micro 13 B, precum și Cartierul Traian Nord.

Stația de repompare Filești este supusă acum reabilitării integrale. Astfel, sunt reabilitate cele două rezervoare existente de mari dimensiuni (2 x 15.000 mc) din Stația Filești, fiind în derulare atât lucrări de construcții, cât și lucrări de instalații hidraulice. Rezervorul nr. 2 a fost deja finalizat și pus în funcțiune. Lucrările vizează în acest moment rezervorul nr.1.

Întrucât investiția de la Stația de repompare Filești este de mare anvergură și presupune lucrări foarte complexe, acestea au fost etapizate. A fost demarată deja  cea mai importantă etapă, programată pentru anul 2022: înlocuirea conductelor de aspirație Dn1000mm si Dn800mm, a celor 6 noduri hidraulice și a armăturilor de mari dimensiuni, inclusiv a camerelor de vane aferente rezervoarelor de apă.

Această etapă este o adevărată provocare, atât pentru constructor, cât mai ales pentru APĂ CANAL Galați, operatorul reușind să asigure continuitatea alimentării cu apă a consumatorilor din zonele arondate pe tot parcusul derulării investiției, concomitent cu asigurarea frontului de lucru pentru constructor.

Pentru anul 2023, anul finalizării reabilitării Stației de repompare Filești, vor mai rămâne de executat lucrări la conductele de refulare si armăturile aferente.

 Valoarea investiției la acest obiectiv strategic în alimentarea cu apă a municipiului Galați este de aproximativ 15.000.000 lei, fără TVA. Obiectivul investiției este îmbunătățirea și siguranța serviciului de alimentare cu apă a populației din zona deservită de Stația Filești.

Toate aceste lucrări fac parte din contractul „GL-CL-01 – Alimentare cu apă și canalizare în Aglomerările Galați și Smârdan” semnat de operatorul Apă Canal cu S.C. TANCRAD S.R.L., în calitate de lider al Asocierii S.C. TANCRAD S.R.L. – S.C. CITADINA 98 S.A. Contractul are o valoare de 139.761.252,19 lei fără TVA, iar lucrările trebuie să se încheie până la sfârșitul anului 2023.    Contractul face parte din „Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată din Județul Galați în perioada 2014-2020”, în valoare de 180 de milioane de euro, derulat la nivelul județului Galați de către SC APĂ CANAL SA, având ca beneficiari 22 de unități administrativ-teritoriale.

Municipiul Galați este alimentat din două surse de apă: sursa de suprafață (Dunărea) şi sursa subterană (cele două fronturi de captare: Salcia-Liești și Vadu-Roșca). Cele două captări se află la aproximativ 70 km depărtare, una în vestul orașului Galați (front Salcia–Liești), iar celălaltă în județul Vrancea (frontul Vadu-Roșca). De la cele două captări, apa brută este transportată la Stația de pompare Şerbeşti, iar  de aici către Stația de repompare Filești prin două conducte de aducțiune: Dn 1000 mm, respectiv Dn 800 mm.

 

Comisia de Agricultură a aprobat cu majoritate de voturi Proiectul de Lege privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, anunță deputatul PSD Viorica Sandu.

„Prin acesta relațiile comerciale în lanțul de aprovizionare, dintre furnizorii- producatori agricoli sau procesatori și cumpărători sunt clar reglementate în privința: plății corespunzătoare și la timp a producției agricole și produselor alimentare; instituționalizării sistemelor de contracte și respectarea lor; eliminării practicilor comerciale și a produselor falsificate și substituite”, explică deputatul Viorica Sandu.

Proiectul de Lege privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar va ajunge la vot, în Camera Deputaților.

„PSD este în actuala coaliție dintr-un motiv simplu: pentru a ajuta românii. Susținem și facem ce e mai bine pentru industria alimentară românească”,  a transmis deputatul de Galați, Viorica Sandu.



Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a afirmat că ministrul Muncii, Marius Budăi, trebuie să meargă la Bruxelles și să discute despre o optimizare a PNRR pentru a nu fi menținută limita de 9,4% din PIB pentru pensii.

„PSD nu a intrat la guvernare şi nu a constituit aceasta coaliție pentru a ne certa. Departe de noi acest gând. Domnul Budăi a susţinut şi făcut ceea ce face orice ministru care ţine în primul rând cu românii. Noi avem o negociere la PNRR, la reforma pensiilor cuprinsă o anvelopă de 9,4%. În această anvelopă în acest moment din sistemul românesc nu sunt prinse pensiile de serviciu, respectiv pensiile militarilor, pensiile poliţiştilor, pensiilor speciale.

Ne încadrăm fără aceste pensii de serviciu la o anvelopă de 8.2%. Dacă le adăugăm la întreaga anvelopă cum ne şi cere comisia prin jalonul cu reforma pensiilor ne vom trezi că pensiile în România pe următorii zeci de ani nu vor mai putea fi modificate şi este o aberație totală. Guvernezi ca să faci un trai mai bun oamenilor, nu un trai mai rău sau să faci economii la buget.Nu mergem cu renegocieri mergem cu o optimizare. Am pierdut 2 miliarde de euro din granturi. Ministrul Budăi va trebui să meargă la Comisie să vadă cum poate optimiza şi de unde pierdem aceşti bani”, a spus Marcel Ciolacu, la Antena 3.

Cătălin Drulă, fostul ministru al Transporturilor, va asigura conducerea interimară a USR, după ce Dacian Cioloş şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte. Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al USR, Ionuț Moșteanu.

„Cătălin Drulă preia interimar conducerea, vicepeședintele cu cel mai mare număr de voturi la congres. E un moment greu pentru partid. Am încredere în înțelepciunea colegilor mei”, a declarat Ionuț Moșteanu.

 Dacian Cioloș și-a anunțat luni demisia din funcția de președinte al USR în cadrul ședinței Biroului Național al partidului.

„Am decis să demisionez din poziția de președinte, rămân în continuare în partid, un membru de partid și voi căuta în continuare cu ceilalți colegi care cred că acest partid, pentru a avea un viitor și eu cred că trebuie să aibă un viitor, are nevoie de împrospătare, are nevoie de reconectare la societate, are nevoie de curajul de a-și recunoaște limitele pe care trebuie să le depășească în perioada următoare. Va rămâne președinte interimar Cătălin Drulă, care este vicepreședintele cu cele mai multe voturi din Biroul Național, până când conducerea partidului va decide să organizeze alegeri pentru un nou președinte”, a afirmat Cioloș.

Primele elemente metalice ale podului, comandate în Italia, au ajuns la Galați, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean. 
 
"În această dimineață, au ajuns la Galați, pe șantierul podului hobanat, primele piese metalice. Este vorba de construcții metalice de peste 45 de tone și lungimi de aproximativ 15 metri, care vor fi montate la pilonul central. În afara acestora, la finalul acestei saptămâni mai sunt așteptate și alte componente metalice, astfel încât, după montarea lor, să se continue înălțarea pilonului central până la 62 de metri.De altfel, pilonul central este singurul element al podului la care mai trebuie turnat beton. Rând pe rând, la Galați vor ajunge și celelalte părți metalice, inclusiv elementele de tablier", a transmis președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.
 
Podul hobanat este o construcţie unică în regiunea sud-est a României şi va avea 62 de metri înălţime. 
 
Podul hobanat face parte din Drumul de Centură. Modernizarea și extinderea Șoselei de Centură (DJ 251 M) se realizează printr-o investiție derulată de Consiliul Județean Galați, cu fonduri europene nerambursabile de circa 30 milioane euro.

Fostul premier ​​Ludovic Orban cere ca Guvernul să renunțe la prelungirea stării de alertă și să ridice toate restricțiile impuse. „E timpul să revenim la o viață normală”, spune liderul Forței Dreptei.

„Au trecut 2 ani. Ani de criză, cu consecințe mai profunde decât cele măsurabile. Ani cu măsuri de restricție, cu campanii de informare sau de dezinformare, cu încercări mai mult sau mai puțin reușite de oprire a transmiterii virusului, cu încercări de găsire de vaccinuri, de tratamente. 2 ani de temeri, de îngrijorări, de renunțări, de suferințe, de presiune psihologică, de pesimism. 2 ani sunt deja prea mult. E timpul să revenim la o viață normală. Să tratăm virusul ca pe orice alt virus. 

Deja cunoaștem aproape tot ce este de cunoscut despre COVID 19. Știm cum se transmite. Știm cum să ne protejăm. Știm ce riscuri prezintă. Putem să ne vaccinăm gratuit. Putem să ne întărim sistemul imunitar dacă nu vrem să ne vaccinăm. Deja este o problemă a fiecăruia dintre noi cum ne raportăm la virus. Deja, tot mai multe țări decid sau sunt pe cale să decidă anularea măsurilor de protecție sanitară care restrâng drepturile și libertățile cetățenilor lor. E momentul ca și România să facă același lucru. Libertatea presupune și responsabilitate individuală. E momentul ca guvernul să își arate încrederea în cetățenii noștri, în responsabilitatea lor și să anuleze restricțiile impuse prin starea de alertă, odată cu depășirea valului 5”, a scris Orban, pe pagina sa de Facebook.

 

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, afirmă că nu există motive de îngrijorare în privinţa unui război la graniţa României, iar cetăţenii români nu trebuie să fie îngrijorați în această privinţă.

 

”Noi nu am cerut cerut trimiterea de trupe aliate pe teritoriul Ucrainei, nu avem nevoie de aceste trupe, în acest moment, pe noi ne interesează alt tip de sprijin, sprijin politico-diplomatic, pentru consolidarea capacităţilor de apărare ale Ucrainei, deci nu va exista un astfel de conflict între NATO şi Rusia.

Toată lumea trebuie să fie conştientă de acest lucru şi nu e cazul să existe cetăţeni români care să fie alarmaţi că vom fi târâţi într-un război, în vecinătatea ţării”, a declarat Bogdan Aurescu, ministrul de Externe.