Marius Buse

 RoVaccinare a postat pe o rețea socială o fotografie cu tratamentul pentru o singură zi administrat unui bolnav de COVID internat la terapie intensivă.

 ”O imagine cât o mie de cuvinte: tratamentul pentru o singură zi la terapie intensivă a unui bolnav de Covid-19!

Acesta este tratamentul pentru o singură zi la terapie intensivă a unui bolnav de COVID-19. Alternativa este simplă și sigură: vaccinarea.

Prin vaccinarea cu schemă completă se reduce considerabil riscul de infectare, de transmitere, de spitalizare și deces”, a transmis RoVaccinare.

 

Comisia Europeană a anunțat joi plata primei tranșe din PNRR, în cuantum de 1,85 miliarde euro, parte din prefinațarea de 3,79 miliarde euro acordată României pentru acest an.

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.

 „Avem astăzi prima confirmare că România a negociat bine programul de reziliență și s-a angajat fără posibilitate de întoarcere să facă reformele cerute atât de către Comisia Europeană, cât și de milioane de români. Această primă tranșă, care va fi urmată până la finalul anului și de tranșa de prefinanțare de 1,9 miliarde euro din împrumuturile alocate prin program, ne obligă să depunem toate eforturile pentru îndeplinirea următoarelor ținte, care nu sunt nici puține și nici ușoare. Fac deci un apel la toți colegii din ministere și instituțiile publice implicate să considere aceste ținte ca primă prioritate în activitatea lor”, a declarat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu.

 România are pentru anul viitor o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro, a căror accesare depinde de îndeplinirea condiționalităților din program. Pentru anul 2021 și primul trimestru 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane din care 5 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare.

 Banii din PNRR se acordă în tranșe bianuale, în funcție de îndeplinirea obiectivelor (jaloane și ținte). În total, sunt 507 de jaloane și ținte care trebuie realizate până la 31 august 2026.

În total, România va beneficia de o finanțare în sumă de 29,2 miliarde de euro din Mecanismului de Redresare și Reziliență pentru finanțarea reformelor și investițiilor incluse în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.  Mai exact, este vorba de un grant în valoare de 14,24 miliarde de euro si de o finanțare în valoare de 14,942 miliarde de euro, acordată în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.

 

Asigurarea tranziției verzi

PNRR prevede 3,9 miliarde euro pentru investiții în modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv a căilor ferate electrificate sau cu zero-emisii. În plus, 2,7 miliarde euro vor fi investite pentru eficiența energetică și renovarea seismică a clădirilor multifamiliale și a clădirilor publice, în beneficiul mediului, concomitent cu asigurarea unor facturi scăzute la energie. Valul renovării va spori rezistența clădirilor la cutremure și va îmbunătăți accesibilitatea acestora pentru persoanele cu dizabilități și pentru vârstnici. Reformele și investițiile în valoare de 855 milioane euro vor sprijini producția de energie curată, prin eliminarea treptată a producției de energie pe cărbune și lignit, utilizarea surselor regenerabile și a hidrogenului. Mai mult, PNRR include măsuri de biodiversitate și pentru protecția mediului, care înseamnă concret împăduriri și reîmpăduriri, asigurarea de pepiniere forestiere, precum și alte măsuri de biodiversitate pentru reconstrucția ecologică și protecția speciilor, cu investiții în valoare de 1,1 miliarde euro.

 Sprijinirea tranziției digitale

PNRR oferă 1,5 miliarde euro pentru digitalizarea administrației publice în domenii-cheie, precum justiția, ocuparea forței de muncă și protecția socială, mediul, managementul serviciului public și dezvoltarea competențelor, achizițiile publice, securitatea cibernetică, impozite și vămi, cloud guvernamental și asigurarea de cărți de identitate electronice pentru 8,5 milioane cetățeni.

 PNRR înseamnă, totodată, investiții de 470 milioane euro pentru dezvoltarea unui sistem electronic integrat de sănătate, conectarea a peste 25.000 furnizori de servicii medicale și dezvoltarea sistemelor de telemedicină. În plus, 881 milioane euro vor fi alocați digitalizării educației, pentru îmbunătățirea competențelor pedagogice digitale, al conținutului și echipamentelor educaționale.

 Consolidarea rezilienței economice și sociale

PNRR va sprijini o mai bună luare a deciziilor și sustenabilitatea fiscală, printr-un cadru bugetar consolidat, reforme ale administrației fiscale și ale cadrului fiscal, reforma sistemului de pensii și un control mai bun al cheltuielilor. Acesta va sprijini îmbunătățirea mediului de afaceri, prin măsuri de consolidare a independenței sistemului judiciar și de îmbunătățire a calității și eficienței acestuia, intensificând lupta împotriva corupției și susținând un sistem decizional previzibil, informat și participativ.

 PNRR va contribui, de asemenea, la consolidarea rezistenței sistemului de sănătate, prin investiții de 2 miliarde euro pentru o infrastructură spitalicească modernă.

 Sistemul educațional va fi și acesta susținut, prin măsuri dedicate tuturor nivelurilor de educație. În plus, reforma venitului minim de incluziune va simplifica și îmbunătăți sprijinul social pentru cei vulnerabili, creând, în același timp, stimulente pentru angajare și formare.

 PNRR-ul României va sprijini coeziunea teritorială și socială, prin dezvoltarea, modernizarea și decarbonizarea transportului rutier și prin îmbunătățirea siguranței rutiere, cu reforme și investiții în valoare de 3,9 miliarde euro.

 

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, a anunţat că a fost semnat şi acordul de împrumut pentru România în cadrul PNRR, astfel câ ân câteva zile vor veni şi restul de 1,95 miliarde de euro din partea de împrumut pe acest plan de redresare.

„PNRR este adoptat, este convenit cu Comisia Europeană, toate documentele sunt semnate şi din punctul acesta de vedere nu văd cum ar putea să fie modificat cel puţin până în 2023, când sunt permise anumite ajustări pe partea de investiţii”, a spus Vîlceanu, după şedinţa de Guvern.

Totodată, ministrul Investiţiilor şi a Fondurilor Europene a anunţat că a fost semnat şi acordul de împrumut pentru România.

„Ne mai vin restul de 1,95 de miliarde de euro, din partea de împrumut, PNRR. Deci, aşa cum ştiţi, partea de granturi este deja în contul din Banca Naţională, în curând ne vin cele 1,95 miliarde de euro din împrumut, care reprezintă 13% din cele 14,9 miliarde de euro pe care le avem în componenta de împrumut”, a adăugat Vîlceanu.

 
Anticipând problemele pe care fermierii le vor avea în primăvară, ministrul PSD al Agriculturii, Adrian Ionuţ Chesnoiu, a pregătit un set de actele normative pentru a veni în sprijinul lor. Anunțul a fost făcut de deputatul gălățean Viorica Sandu.
 
Astfel, în Ședința Guvernului din 10 decembrie 2021, a fost adoptată Hotărârea pentru aprobarea plafoanelor alocate schemelor de sprijin cuplat, în sectorul zootehnic, precum și pentru stabilirea cuantumului acestora, pentru anul de cerere 2021. Beneficiarii sunt crescătorii de vaci de lapte, de bivolițe și de taurine pentru carne.
 
„Ministrul PSD Adrian Chesnoiu a obținut bani de la Guvern și pentru majorarea de la 40 de milioane la 70 de milioane de lei a sumelor acordate ca sprijin în anul 2021, fermierilor care se ocupă de îmbunătățirea genetica a efectivelor de vaci, de bivolițe, de taurine, de cabaline, de ovine și de caprine”, anunță Sandu.
 
În afara subvenției pentru animale, alte 40 de milioane de lei, vor ajunge ca ajutor de minimis la apicultorilor afectați de calamitățile naturale din 2021.
 
„Fermierii vor putea accesa și fonduri nerambursabile de peste 1 miliard de euro, în baza unor proiecte de dezvoltare a exploatațiilor agricole. Tot în şedinţa de azi Guvernul aprobă procedura prin care statul va achita 50% din cheltuielile cu energia electrică, consumată pentru irigații. Prin acest demers se înlătură efectul negativ al creșterii prețurilor la energie asupra culturilor de anul viitor. De asemenea, măsura combate creșterea inflației pe alimente din cauza prețurilor la energie. Pentru fermierii gălăţeni această măsură este deosebit de importantă, dacă amintesc că în judeţul Galaţi avem unul dintre cele mai mari bazine legumicole şi tot în județul Galaţi avem un număr considerabil de sere legumicole”, susține Viorica Sandu.

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, afirmă că are o relaţie instituţională foarte bună cu premierul Nicolae Ciucă și susține că nu va interveni în actul de guvernare și nu va impune numiri în Guvern în calitatea sa de lider de partid. 

„Avem (n.r. - cu premierul) o relaţie instituţională foarte bună, ne punctăm pe lucrurile esenţiale, eu nu mă bag în actul de guvernare. (...) Eu nu sunt preşedintele PSD care mă duc la Guvern să fac numiri sau să încurc lucrurile. Comunic cu miniştrii PSD, am vorbit cu domnul Stănescu, stăm de două zile la sediu, am vorbit cu fiecare ministru, pentru că trebuie să ne pregătim şedinţa de coaliţie, să ştim cu ce mergem şi abordăm problemele în coaliţie”, a declarat Marcel Ciolacu, la Antena 3.

 

În urma parteneriatului pe care Muzeul de Istorie “Paul Păltănea” din Galați, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Galați, l-a încheiat cu o echipă de tineri specialiști IT, trei muzee din mediul rural pot fi astăzi vizitate pe internet, grație unui tur virtual interactiv.

Astfel, toate cele trei secții rurale ale muzeului de istorie gălățean, Conacul Costache Negri (comuna Costache Negri), Casa Hortensia Papadat Bengescu (comuna Iveşti) şi Casa Rurală Ion Avram Dunăreanu (comuna Suhurlui) pot fi văzute pe platforma muzeedelasat.ro, alături de alte 25 de instituții culturale din 8 județe. 
 
 „De asemenea, muzeele noastre au fost integrate și în rețeaua Google Street View și Google Maps, ceea ce va ușura valorificarea turistică a patrimoniului nostru cultural. Toate costurile acestei inițiative au fost suportate de către compania IT, în cadrul unui proiect editorial dedicat mediului rural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Primăria municipiului Galați și operatorul regional Apă Canal informează că s-au reluat lucrările din cadrul proiectului pentru extinderea rețelei de apă și canalizare în cartierele Barboși și Filești.

Astfel, pentru cartierul Barboși sunt prevăzute lucrări în valoare de 1.675.600 euro ce vizează realizarea a 5,6 km rețele de apă potabilă, 7,6 km de rețele canalizare, dar și pentru 3 noi stații de pompare a apei uzate. În cartierul Filești este vorba despre lucrări în valoare de 1.603.000 euro pentru 4,4 km rețele apă potabilă, 7,6 km rețele canalizare și 3 stații de pompare a apei uzate (două stații noi și în plus va fi reabilitată Stația de Repompare Filești). În prezent se lucrează în cartierul Barboși, iar în perioada următoare se va interveni și la Filești.

În cadrul proiectului sunt prinse și alte zone din oraș cu lucrări de aproximativ 14.467.100 euro (15,7 km rețele apă potabilă, 14,2 km rețele canalizare și 3 stații pompare apă). Toate aceste lucrări fac parte din contractul semnat de operatorul Apă Canal în data de 26 iulie 2021, după ce fostul constructor a renunțat la execuția lucrărilor și a fost reziliat contractul inițial. Noul contract ”GL-CL-01 – Alimentare cu apă și canalizare în Aglomerările Galați și Smârdan” a fost semnat cu S.C. TANCRAD S.R.L., în calitate de lider al Asocierii S.C. TANCRAD S.R.L. – S.C. CITADINA 98 S.A. Contractul are o valoare de 139.761.252,19 lei fără TVA, iar lucrările trebuie să se încheie până la sfârșitul anului 2023.

Contractul face parte din „Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată din Județul Galați în perioada 2014-2020”, în valoare de 180 de milioane de euro, derulat la nivelul județului Galați de către SC APĂ CANAL SA, având ca beneficiari 22 de unități administrativ-teritoriale.

Liderii coaliţiei de guvernare au stabilit că prefecţii care urmează să fie numiţi vor avea aceeaşi culoare politică cu şefii de Consilii Judeţene, existând însă unele excepţii.

La Galați, președintele CJ este de la PSD, asta înseamnă că prefectul va fi dat tot de PSD.

„Unde este preşedinte al Consiliului Judeţean va fi şi un prefect de la acelaşi partid. Poate să existe una sau două excepţii, dar asta este regula de bază. (...) Aceasta a fost regula la care s-a ajuns până la urmă, vom încerca să compensăm în celelalte filiale cu alte funcţii. Există peste 140 de funcţii, numiri politice care vor fi făcute şi atunci cine nu ia prefect va avea o altă funcţie - secretar de stat şi aşa mai departe”, a anunțat Florin Cîţu,  după şedinţa coaliţiei.

 
Deputatul PSD Viorica Sandu a anunțat că este co-inițiator al legii ce va ajuta fermierii să se asocieze într-un sistem cooperatist. Social democrata a precizat că inițiativa legislativă a parlamentarilor PSD, de modificare și completare a Legii cooperației agricole nr.566/2004, prin care fermierii se pot asocia într-un sistem cooperatist a fost adoptată. Scopul vizat de această lege este de a creşte rolul gospodăriei ţărăneşti în agricultura românească.
 
„Ca deputat de Galaţi și co-inițiator al acestei legi, mă bucur că pot da această veste bună fermierilor gălăţeni. În judeţul Galaţi avem foarte mulţi fermieri care au obţinut recolte notabile, dar au întâmpinat greutăţi în valorificarea acestora pe piaţa românească”, a precizat Viorica Sandu.
 
„Astfel, punem în valoare munca gospodarului român, a celui care a ales să ducă mai departe tradiția cultivării pământului sau a creșterii animalelor. El va putea să-și valorifice pe deplin produsele de calitate pe care le produce, prin intermediul cooperativei”, a anunțat și ministrul PSD al Agriculturii, Adrian Ionuț Chesnoiu.
 
 Cooperativele se vor putea organiza sub diferite forme:
 
a) cooperative agricole de servicii;
b) cooperative agricole de achiziții şi vânzări;
c) cooperative agricole de procesare;
d) cooperative agricole de manufacturiere şi mică industrie în agricultură;
e) cooperative agricole de exploatare şi gestionare a terenurilor agricole, silvice, piscicole şi a efectivelor de animale;
f) cooperative agricole, care pot desfăşura, în comun, activităţile prevăzute la punctele a) și e);
g) cooperative agricole pentru asistenţă mutuală şi asigurare agricolă;
h) alte tipuri, formate cu respectarea legii.
 
Aceste cooperative vor fi formate din: membri cooperatori fondatori, membri cooperatori acționari, membri cooperatori asociaţi.
 
Președintele cooperativei agricole va fi ales de membrii cooperatori şi va fi de drept președintele consiliului de administrație.
 
Uniunea de ramură se va putea înfiinţa prin asocierea voluntară a unui număr de cel puțin 5 cooperative agricole, care au același domeniu de activitate.
 
Înființarea cooperativelor agricole va aduce facilităţi care constau în:
A. Scutirea de la plata impozitului pe profit a cooperativelor care procesează și/sau produc/comercializează material genetic și/sau au activitate de creştere și/sau activitate de reproducţie:
- pentru primii 5 ani de la intrarea în producţie, pentru cele nou înfiinţate
-pentru 5 ani de la intrarea în vigoare a legii pentru cele deja înfiinţate
B. Scutirea de la plata impozitului pe profit pentru cooperativele de achiziţii şi vânzări, de procesarea produselor agricole, manufacturare şi mică industrie agricolă şi de exploataţii şi gestionare a terenurilor silvice, piscicole şi a efectivelor de animale pentru:
- primii 5 ani de la intrarea în producţie, pentru cele nou înfiinţate;
- pentru 5 ani de la intrarea în vigoare a legii pentru cele deja înfiinţate, care au realizat în anul precedent o cifră de afaceri anuală de până la 3 milioane de euro;
C. Scutirea membrilor de la plata impozitului pe venituri în cazul persoanelor juridice, microîntreprinderi şi de la plata impozitului pe norma de venit pentru persoanele fizice, PFA, II, IF pentru producția valorificată prin/către întreprindere;
D. Scutirea membrilor cooperatori de la plata impozitului pe arendă, dacă terenul este luat în arendă de către cooperativă;
E. Scutirea membrilor cooperatori de la plata impozitului pe clădiri şi terenuri utilizate pentru obţinerea producţiei agricole valorificate prin/către cooperativă, cu condiţia valorificării a 50% din producţia finală prin/către cooperative.
 
În condiţiile în care cooperativa se lichidează într-o perioadă mai scurtă de 5 ani, pentru sumele respective acordate se recalculează impozitul pe profit şi se percep creanţe fiscale accesorii, conform prevederilor Codului fiscal.
 

Premierul Nicolae Ciucă spune că „anul acesta” nu va fi introdusă taxa de solidaritate de 1% din cifra de afaceri pentru companiile care au o cifră de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro. 

„Exact ceea ce am asumat în programul de guvernare. Anul acesta nu vom avea această taxă”, a declarat Nicolae Ciucă.

De asemenea, Ciucă  spune că o primă formă a bugetului va fi gata luni, iar data stabilită pentru aprobarea acestuia în Parlament este 23 decembrie.

„Trebuie să facem în aşa fel încât să mărim capacitatea de absorbţie ( a fondurilor europene, nr). Nu este vorba doar de PNRR, ci şi de fondurile operaţionale şi cele de coeziune”, a afirmat Ciucă.