Grupul parlamentar PACE Întâi România anunță că va depune o moțiune simplă împotriva ministrului Apărării Naționale, Radu Miruță, pe care îl acuză că, prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică, compromite credibilitatea politicii de apărare a României.

Inițiatorii susțin că moțiunea a fost redactată în conformitate cu prevederile articolului 170 din Regulamentul Senatului și este semnată de mai mult de o pătrime din numărul total al senatorilor.

„În temeiul prevederilor Art. 170 din Regulamentul Senatului, republicat, vă înaintăm moțiunea simplă intitulată -Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică- inițiată de mai mult de o pătrime din numărul total al senatorilor, conform listelor cu semnături anexate”, scrie în documentul semnat de Dorin-Silviu Petrea, senator și membru al Grupului PACE - Întâi România.

Partidul Social Democrat anunță că îl susține fără rezerve pe ministrul Justiției, Radu Marinescu, și condamnă ceea ce numește o tentativă de subminare a procedurilor legale privind numirea șefilor parchetelor de rang înalt.

Potrivit PSD, acuzațiile de plagiat apărute recent la adresa ministrului reprezintă un atac politic, lansat imediat după ce acesta a anunțat că procesul de numire a conducerii parchetelor nu va avea caracter politic. Social-democrații susțin că, dacă demersul ar fi fost unul de bună credință, acuzațiile ar fi fost formulate la momentul numirii lui Radu Marinescu în funcție, nu în contextul declanșării procedurilor de selecție.

În ceea ce privește acuzația de plagiat, PSD afirmă că lucrarea de doctorat a ministrului Justiției a fost validată de Comisia de doctorat și de CNATDCU, care au constatat respectarea normelor academice și a legislației în vigoare la momentul elaborării acesteia. Formațiunea subliniază că nu poate fi imputată încălcarea unor reglementări apărute ulterior și că verdictul aparține exclusiv instituțiilor abilitate ale statului.
PSD mai afirmă că va susține în continuare independența Justiției și se va opune oricăror tentative de influență politică asupra procedurilor legale de numire a șefilor parchetelor.

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că țara noastră a votat în favoarea Acordului comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay – după obținerea unor garanții suplimentare pentru protejarea producătorilor români și europeni, în special din sectorul agricol.

Potrivit șefului statului, Acordul va duce la crearea uneia dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume și va consolida prezența economică a Uniunii Europene într-o regiune comercială strategică. Pentru România, beneficiile vizează în principal creșterea exporturilor, prin eliminarea taxelor vamale ridicate care se aplicau până acum.

„Am fost implicat activ în ultimele săptămâni în negocieri cu ceilalți lideri europeni, astfel încât România și UE să aibă beneficii comerciale în sectoare economice importante, dar în același timp să fie susținuți fermierii români”, a transmis președintele.

Conform datelor prezentate, Acordul prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% din produsele importate din UE pe piețele Mercosur. România ar urma să exporte mai avantajos echipamente de transport – în special componente auto –, aparate și dispozitive mecanice și electrice, produse metalice și textile. De asemenea, este așteptată o creștere a exporturilor de servicii, precum și un acces mai bun la materii prime critice, cu impact strategic asupra reducerii dependențelor externe.

În ceea ce privește agricultura, Nicușor Dan a subliniat că au fost introduse mecanisme clare de protecție pentru sectoarele sensibile. Importurile de carne de vită vor fi limitate la maximum 1,5% din producția anuală a UE, iar cele de carne de pasăre la 1,3%, cantitățile care depășesc aceste praguri urmând să fie taxate la nivelurile actuale. În plus, a fost inclusă o clauză bilaterală de salvgardare, care permite reintroducerea rapidă a taxelor vamale dacă importurile pun în pericol producătorii locali.

Totodată, produsele agroalimentare importate vor trebui să respecte integral standardele Uniunii Europene, inclusiv în privința pesticidelor și a altor substanțe utilizate în producție. Din totalul indicațiilor geografice europene protejate pe piețele Mercosur, 15 aparțin României.

Șeful statului a mai precizat că, la solicitarea mai multor state membre, inclusiv a României, Comisia Europeană va aloca anticipat până la 45 de miliarde de euro suplimentare pentru Politica Agricolă Comună, din marja de flexibilitate bugetară.

„Prin scăderea taxelor vamale, România va câștiga noi piețe pentru exporturi, iar agricultura noastră este protejată. Acordul negociat de UE este o oportunitate pentru România”, a concluzionat președintele Nicușor Dan.

Comisia Europeană susține crearea unui Hub European de Securitate Maritimă la Marea Neagră, care ar putea fi găzduit de România, a anunțat vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, după primirea unui răspuns oficial din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Potrivit lui Negrescu, mesajul transmis de Comisia Europeană confirmă că proiectul este fezabil și se înscrie în noile priorități ale Uniunii Europene privind securitatea, apărarea, reziliența și protejarea infrastructurii strategice. Decizia finală privind înființarea hubului depinde de statele membre riverane Mării Negre, România fiind considerată un candidat solid pentru găzduirea acestui centru strategic.

Inițiativa vine în contextul în care regiunea Mării Negre a devenit una dintre cele mai sensibile zone geopolitice ale Europei, pe fondul războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Hubul ar avea rolul de a consolida securitatea rutelor maritime, de a proteja infrastructura critică – inclusiv porturi, cabluri și rețele energetice – și de a contribui la combaterea amenințărilor hibride, precum și la creșterea capacității de reacție a Uniunii Europene.

„Comisia Europeană confirmă că acest proiect se aliniază obiectivelor strategice ale UE și poate deveni un instrument concret pentru o prezență europeană reală la Marea Neagră”, a declarat Victor Negrescu.
Pentru România, găzduirea Hubului European de Securitate Maritimă ar reprezenta o oportunitate strategică majoră, prin consolidarea rolului său regional, atragerea de expertiză și investiții europene și întărirea poziției sale în arhitectura de securitate a Uniunii Europene.
Victor Negrescu a subliniat că următorul pas revine autorităților de la București, care trebuie să elaboreze și să prezinte un proiect concret pentru materializarea acestei inițiative. „Este un demers important atât pentru securitatea Europei, cât și pentru România”, a mai afirmat vicepreședintele Parlamentului European.

Președintele României, Nicușor Dan, va participa marți la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai Coaliției de Voință, care va avea loc la Palatul Élysée din Paris, a anunțat duminică Administrația Prezidențială.

Reuniunea se desfășoară în contextul unei serii de întâlniri diplomatice inițiate de Ucraina și partenerii săi la începutul lunii ianuarie, menite să consolideze coordonarea politică și de securitate. Sâmbătă, consilierii europeni pentru securitate națională s-au reunit la Kiev pentru discuții la nivel înalt, potrivit The Kyiv Independent.

Secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Rustem Umerov, a declarat că agenda discuțiilor include teme de securitate și economice, elaborarea documentelor-cadru și coordonarea pașilor următori cu partenerii internaționali.
La reuniuni participă reprezentanți din Germania, Regatul Unit, Franța, Italia, Spania, Letonia, Estonia, Lituania, Polonia, Finlanda, Canada, Țările de Jos, Suedia și Norvegia, precum și oficiali ai NATO, Consiliului European și Comisiei Europene.
Întâlnirile au loc pe fondul eforturilor continue ale Ucrainei și ale aliaților săi de a elabora un plan de pace pentru încheierea războiului declanșat de Rusia.

Plățile efectuate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în domeniul Sănătății au crescut cu aproximativ 240% în semestrul al doilea din 2025, față de prima jumătate a anului, a anunțat luni ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Potrivit acestuia, în semestrul II din 2025 au fost realizate plăți în valoare de 2,5 miliarde de lei, iar luni au fost finalizate ultimele plăți aferente acestui an prin PNRR.
„Am accelerat plățile, am redus blocajele și am lucrat pentru ca investițiile să fie implementate corect, în termene și cu riscuri cât mai mici”, a declarat ministrul Sănătății.
Datele prezentate arată o creștere constantă a absorbției fondurilor:
– 2023: 108 milioane de lei
– 2024: 1,1 miliarde de lei
– Semestrul I 2025: 735 milioane de lei
– Semestrul II 2025: 2,5 miliarde de lei

În total, Ministerul Sănătății a efectuat plăți de 4,45 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 68,7% din bugetul total alocat sectorului sanitar prin PNRR.

Conform ministrului, fondurile au fost utilizate pentru dotarea a 2.500 de cabinete de medicină de familie cu echipamente de screening și diagnostic, reabilitarea și dotarea secțiilor de terapie intensivă, precum și pentru achiziția de echipamente destinate reducerii infecțiilor nosocomiale în 119 spitale.
De asemenea, finanțarea a vizat înființarea, extinderea și modernizarea ambulatoriilor de specialitate în 69 de spitale, modernizarea și extinderea secțiilor ATI pentru nou-născuți în 37 de unități medicale, digitalizarea spitalelor și a instituțiilor din sănătate, dezvoltarea noii platforme informatice a asigurărilor de sănătate – PIAS, precum și construcția celor opt spitale noi finanțate prin PNRR.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că în 2026 vor avea loc reduceri de personal în anumite locuri, ca parte a măsurilor de eficientizare a administrației publice.

Șeful Guvernului a declarat, într-un interviu la Antena 3 CNN, că anul viitor toate autoritățile vor fi obligate să efectueze un audit de personal, pentru a identifica structurile unde sunt necesare ajustări.

Bolojan a precizat că în 2026 nu vor mai fi luate măsuri dure de austeritate, precum cele aplicate în 2025, estimând o scădere a inflației și condiții pentru relansarea economică în a doua parte a anului viitor.
Prim-ministrul a adăugat că taxele nu vor crește dacă Guvernul și Parlamentul vor menține prevederile actuale, subliniind că prioritățile executive pentru anul viitor rămân reducerea cheltuielilor, atragerea fondurilor europene, colectarea impozitelor și dezvoltarea economică.

O nedreptate reclamată de mii de angajați care lucrează în condiții grele sau speciale a fost corectată printr-o modificare adusă Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii. Inițiativa, depusă de parlamentarii gălățeni Viorica Sandu, Marius Humelnicu, Bogdan Ciucă și Marius Mărgărit, a fost adoptată de Parlament și vizează eliminarea unor interpretări considerate „absurde” ale legislației actuale.

Potrivit senatorului PSD Marius Humelnicu, schimbarea legislativă vine în sprijinul muncitorilor care, deși își desfășurau activitatea aproape integral în condiții grele, riscau să piardă recunoașterea acestui fapt la calculul pensiei din cauza unor situații punctuale.

„Am reușit să corectăm o nedreptate din legea pensiilor. Mii de oameni care muncesc în condiții grele – inclusiv muncitorii din combinatul siderurgic din Galați – erau nedreptățiți de actuala lege”, a transmis senatorul într-o postare publică.

Acesta a explicat că, în forma anterioară a legii, chiar și o singură zi de instructaj, mentenanță sau activitate auxiliară putea anula o lună întreagă de muncă în condiții speciale. „Deși oamenii munceau aproape toată luna în medii grele, iar contribuțiile erau plătite integral, drepturile lor la pensie erau afectate”, a subliniat Humelnicu.

Modificarea legislativă adoptată clarifică modul de recunoaștere a perioadelor lucrate în condiții grele sau speciale, astfel încât acestea să nu mai fie invalidate automat de activități ocazionale care nu reflectă realitatea muncii prestate.

„Împreună cu colegii parlamentari gălățeni Viorica Sandu, Bogdan Ciucă și Marius Mărgărit, am depus această modificare pentru ca munca grea să fie recunoscută corect, fără interpretări absurde. Munca grea trebuie respectată”, a mai transmis senatorul.

Guvernul a aprobat alocarea a peste 2,6 miliarde de lei din Fondul pentru Mediu pentru continuarea proiectelor de apă, canalizare și gestionare a deșeurilor preluate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Decizia a fost adoptată în ședința de joi, la propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, prin aprobarea hotărârii de guvern privind rectificarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2025 al Fondului pentru Mediu și al Administrației Fondului pentru Mediu (AFM).

Potrivit actului normativ, finanțarea este destinată proiectelor care au înregistrat un progres fizic de până la 30% și care nu mai pot fi încadrate integral în alocările și jaloanele aferente Componentelor 1 și 3 din PNRR. Astfel, investițiile vor fi continuate fără întreruperi, finanțarea fiind preluată de AFM.

Ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu, a declarat că bugetul aprobat permite menținerea în derulare a unor investiții esențiale pentru comunitățile locale. „Bugetul aprobat astăzi permite continuarea acestor investiții vitale pentru multe comunități prin Fondul pentru Mediu. Vorbim despre proiecte care vizează dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare, managementul deșeurilor, împădurirea terenurilor degradate și programul de stimulare a înnoirii parcului auto național”, a precizat aceasta.
Din suma totală, aproximativ 2,3 miliarde de lei sunt alocate Componentei 1 – Managementul apei, care vizează sprijinirea conectării populației cu venituri reduse la rețelele de alimentare cu apă și canalizare, precum și extinderea acestor sisteme în aglomerări urbane și rurale cu peste 2.000 de locuitori.

Pentru Componenta 3 – Managementul deșeurilor, destinată dezvoltării și modernizării sistemelor de management integrat al deșeurilor municipale la nivel județean și local, a fost alocată suma de 348 de milioane de lei.
Măsura este susținută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 72/2025, care stabilește cadrul pentru continuarea proiectelor de infrastructură finanțate prin PNRR, în contextul ajustării calendarului și jaloanelor asumate de România la nivel european.

Guvernul a modificat Legea sănătății, în vederea eliminării blocajelor administrative din sistemul medical și asigurării continuității activității medicale, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Potrivit ministrului, modificările creează cadrul necesar pentru ajustări legislative care vizează recunoașterea profesională, eliberarea documentelor de atestare și protejarea resursei umane din sănătate. Una dintre principalele măsuri prevede continuarea, și în anul 2026, a cumulului pensiei cu salariul în sistemul sanitar.

În urma deciziei Guvernului, regulile generale de limitare nu se aplică concursului național de rezidențiat, nici concursurilor sau examenelor pentru ocuparea posturilor prin integrare clinică. De asemenea, printr-un memorandum aprobat la propunerea Ministerului Sănătății, pot fi organizate concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din spitale.

Executivul a clarificat și situația medicilor și farmaciștilor care devin cadre didactice după intrarea în sistem, aceștia putându-și continua activitatea clinică fără proceduri birocratice suplimentare. Integrarea clinică se va realiza prin adaptarea raportului de muncă.
Totodată, Guvernul facilitează accesul în sistem al medicilor români din diaspora, prin accelerarea procedurilor de recunoaștere profesională. Ministrul Sănătății a precizat că vor fi eliminate întârzierile administrative, iar dosarele vor fi soluționate în termene mai scurte, prin proceduri transparente și previzibile.

„Sănătatea trebuie să meargă înainte. Toate aceste măsuri au un scop simplu: un sistem de sănătate care funcționează – deschis, coerent și stabil, construit pentru pacienți”, a declarat Alexandru Rogobete.
Potrivit Guvernului, măsurile sunt necesare pentru menținerea în sistem a personalului medical cu experiență, în special în specialitățile deficitare, și pentru asigurarea continuității serviciilor medicale.