Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a anunțat că în țară au fost aduși alți șase fugari. Potrivit lui Gorghiu, fugarii ar putea fi opriți prin înăsprirea legilor. Ea susține că se impune monitorizarea persoanelor aflate sub control judiciar prin utilizarea de dispozitive electronice de supraveghere.

„La nivel național, sunt dispuse 10.457 de măsuri de control judiciar, dintre care 5.871 sunt interdicții de părăsire a teritoriul național. Scopul măsurilor preventive este tocmai acela de a împiedica sustragerea persoanei de la judecată. Dar realitatea ne arată că, uneori, aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a împiedica fenomenul fugarilor. Este nevoie de mai mult. Se impune monitorizarea persoanelor aflate sub control judiciar. Obligația acestora de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere. Și am încredere că acest mecanism va deveni operațional. Însă, până atunci, luptăm constant să îi aducem acasă pe fugari”, a transmis, pe Facebook Alina Gorghiu.

Potrivit ministrului Justiției, în ultimele 24 de ore au fost aduși în țară șase fugari. Pe listă sunt Berki Ioan, adus din Marea Britanie, condamnat la 5 ani de închisoare, pentru evaziune fiscală, Anton Fernando, adus din Italia, condamnat la 4 ani și 10 luni, pentru furt calificat și infracțiuni rutiere, Neaga Constantin-Robert, adus din Italia, condamnat la 3 ani și 6 luni, pentru loviri sau alte violențe, Sava Traian, adus din Irlanda, condamnat la 2 ani si 10 luni, pentru înșelăciune, Petre Viorel Alexandru, adus din Marea Britanie, condamnat la un an, pentru furt calificat, precum și Stanciu Valentin Ionuț, adus din Marea Britanie, condamnat la un an, pentru infracțiuni rutiere.

Premierul Marcel Ciolacu promite noi autostrăzi și drumuri expres în 2024. Vor fi cu mult peste 100 de noi kilometri de autostrăzi şi drumuri expres inaugurate, a spus șeful Executivului.

Anunțul a fost făcut în ședința de Guvern, ultima înainte de Crăciun.
„Am certitudinea că la anul vor fi cu mult peste 100 de noi kilometri de autostrăzi şi drumuri expres inaugurate. De aceea Transporturile au în 2024 un buget cu aproape 30% mai mare, ca să livreze conform aşteptărilor românilor”, spune Marcel Ciolacu.

Potrivit premierului, pe ordinea de zi a ședinței Guvernului sunt „opt sau nouă proiecte legate de infrastructură, autostrăzi, centuri ocolitoare şi electrificare de căi ferate”.

Guvernul aprobă în ședința din această săptămână proiectul de lege privind energia eoliană offshore. Astfel, vom produce energie verde și ieftină în folosul românilor, a explicat premierul Marcel Ciolacu.

Este un proiect esențial în domeniul energiei, a adăugat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

„Aprobăm un proiect esențial în domeniul energiei. Legea privind energia eoliană offshore ne va ajuta să folosim pe lângă gazul din Marea Neagră o altă resursă majoră a țării în zona litoralului, respectiv vântul. Există investiții de miliarde de euro pregătite care așteptau acest nou cadru legislativ. Acum putem folosi acest potențial pentru a produce energie verde și ieftină în folosul românilor”, a precizat Ciolacu.

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, a comentat ultimele scandaluri din Parlament provocate de reprezentanții AUR și de Șoșoacă. Niște scandalagii şi clovni vor să preia conducerea în România, a spus Stroe.

Comentariile au fost făcute după scandalul din Parlament de la dezbaterea bugetului pentru 2024.
„Ați văzut în Parlament, în ultimele 24 de ore, cine vrea să preia conducerea în România și mai ales în ce fel. Niște scandalagii şi clovni. S-au băgat toți în acest cor de strigături, ură și violență, de la un capăt la altul al opoziției de la AUR, până la USR. Alternativa pe care o promit aceste partide mărunte este doar un imens scandal, țipete și atât. Singurul lucru pe care l-au deprins este să se hrănească din ură și să compromită orice dezbatere serioasă. Să se remarce prin mizerii și discurs instigator de la tribuna parlamentului. Este o întrecere între ei: cine poate mai puțin”, a scris Ionuț Stroe pe Facebook.

Stroe și-a imaginat un guvern format din AUR, USR și SOS.
„Imaginea pe care o arată este de neputință. Imaginați-vă doar: Cum ar arăta un Guvern cu miniștri din scandalagii de ieri și azi? Cum ar arăta Apărarea condusă de Șoșoacă? Sau Finanțele țării sub Simion? Sau Sănătatea cu cineva de la USR - asta am văzut deja și e trist. Nici nu știi dacă să râzi sau să te sperii. Vine un an electoral în care va fi mult zgomot și vor fi multe petarde. Vă îndemn doar să rămâneți calmi și să lăsați zgomotul în urmă”, a adăugat Ionuț Stroe.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, anunță că încă trei români condamnați au fost aduși în țară. Aceștia au fost condamnați în România și au fost prinși în Germania și Spania.

Bărbații au fost aduși marți în țară. Potrivit ministrului, este vorba de Grigore Nicolae-Răzvan, adus din Spania, condamnat la 9 ani pentru tentativă la omor calificat, de Roman Paul, adus din Germania, condamnat la 5 ani pentru furt calificat, infracțiuni informatice și economice și de Udilă Adrian, adus din Germania, condamnat la 3 ani și 2 luni, pentru act sexual cu un minor.

„Avem nevoie de legea împotriva fugarilor, de acea pedeapsă suplimentară asimilată evadării pentru cei care sunt infractori periculoși și decid să fugă din țară după condamnare. Avem nevoie și de dispozitive electronice de supraveghere în cazul persoanelor aflate în așteptarea sentinței. Și le vom achiziționa. Până atunci, continuăm aducerea în țară a fugarilor! Efortul statului este zilnic, indiferent de numele persoanei condamnate”, a precizat Alina Gorghiu.

Liderul deputaților UDMR Csoma Botond este revoltat de scandalurile provocate de Simion și Șoșoacă. Este inimaginabil ce s-a întâmplat în Parlament, era ca într-o crâșmă de mahala, a spus reprezentantul UDMR la RFI.

Ultimul scandal a avut loc în timpul ședinței din Parlament pentru adoptarea bugetului pe anul 2024. Csoma Botond a povestit că ședința a fost dominată de violență verbală, de jigniri și de amenințări între liderii George Simion și Diana Șoșoacă. De asemenea, au fost îmbrânceli între parlamentarii USR și cei ai Puterii și între un parlamentar AUR și reprezentanții UDMR.

„Este inimaginabil ce s-a întâmplat ieri în Parlamentul României. Sigur, nu este primul incident. Vedeți și dvs. că de când extremiștii au ajuns în Parlament, e un scandal permanent, aproape în fiecare săptămână avem un scandal, poate că nu la această dimensiune la care a fost scandalul ieri. A început între Simion și Șoșoacă într-un mod grosolan, grobian, am văzut cum se comportă extremiștii între ei, după aceea ne-au atacat cei de la AUR și un deputat de la PSD, au venit spre noi, către grupul UDMR”, a relatat deputatul UDMR Csoma Botond.

Deputatul UDMR a descris atmosfera drept una de crâșmă.
„Erau urlete în sală, era ca la circ. Era ca într-o crâșmă de mahala. Cred că în anul electoral 2024, aceste atitudini se vor amplifica, din păcate”, a adăugat Csoma Botond.

Toți beneficiarii de venit minim garantat (VMG) și de alocații pentru sprijinirea familiei (ASF), dar și alte persoane/familii fără venituri sau cu venituri reduse, vor beneficia, de anul viitor, de venit minim de incluziune (VMI).

Potrivit Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, acest beneficiu include două componente: sprijinul pentru incluziune și sprijinul pentru familia cu copii și va înlocui actualele forme de sprijin (VMG și ASF).
Pentru accesarea VMI, solicitanții depun o singură cerere pentru ambele componente, urmând ca în funcție de veniturile și structura familiei să se stabilească dreptul fie la ambele componente, fie la o singură componentă a venitului minim de incluziune.

Beneficiarilor de ajutor social și/sau de alocatie pentru susținerea familiei li se recomandă ca pentru continuitatea acordării acestui tip de drepturi sociale să depună cererea până la 31 decembrie 2023, indiferent dacă familia/persoana singură va beneficia ulterior de una sau de ambele componente ale acestui beneficiu de asistență socială.

Cererea și documentele suport se înregistrează fizic sau electronic la Serviciul Public de Asistență Socială de la nivelul primăriei comunei, orașului, municipiului sau a sectorului Municipiului București, în a cărui rază teritorială beneficiarii au domiciliul sau reședința, ca și în cazul beneficiilor anterior acordate.
Accesați secțiunea VMI din pagina web a Ministerului Muncii și Solidarității Sociale pentru a descărca cererea de solicitare sau pentru mai multe informații privind accesarea acestui sprijin financiar acordat de stat în scopul asigurării nivelului de trai minimal pentru familiile şi persoanele singure aflate în situaţie de dificultate, au precizat reprezentanții ministerului.

Deputatul PSD Viorica Sandu anunță faptul că Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a primit un buget-record în anul 2024. În total este vorba despre suma de 30 de miliarde de lei.
Viorica Sandu mai arată că majoritatea sumei este pentru investiții.

„A fost alocată suma de 30 miliarde de lei din care 20,4 miliarde de lei sunt destinate bugetului de investiții din fonduri europene(aferente PNRR, CEF și Programului Transport 2021-2027, din care cofinanțarea asigurată din bugetul de stat este de 11 miliarde lei).Este o creștere de aproximativ 29% față de bugetul anului 2023”, a transmis, pe Facebook, deputatul social democrat.

Banii alocați de la bugetul de stat vor fi folosiți pentru a remedia decalajele de dezvoltare economică dintre regiuni.
„Pentru investiții, vor fi alocate peste 725 milioane de lei, din care: 345,9 milioane de lei pentru domeniul rutier, 336,37 milioane lei pentru sectorul feroviar, 28,25 milioane lei pentru transportul naval și 15,33 milioane lei pentru transportul aerian. Alte 5,05 miliarde de lei vor fi alocate pentru întreținerea infrastructurii rutiere (un miliard de lei) și feroviare (4,05 miliarde de lei)”, a precizat Viorica Sandu.

Premierul Marcel Ciolacu a vorbit despre proiectul de buget pe anul 2024. El a prezentat principiile în funcție de care a fost realizat proiectul.

Potrivit premierului, în buget sunt prevăzute sumele de bani necesare pentru creșterea pensiilor, a alocațiilor și a ajutoarelor sociale.
„Bugetul pe 2024 prevede banii pentru creșterea pensiilor de la 1 ianuarie cu rata inflației de 13,8%, cât și pentru recalcularea din 1 septembrie. Sunt prevăzute și fonduri pentru a crește alocațiile și ajutoarele sociale”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul a mai spus că bugetul conține sume record pentru investiții.
„Salariul minim anul viitor va ajunge la 3.700 de lei. Și nu vor exista creșteri de taxe în 2024. Vom avea, în schimb, un buget record de investiții, de peste 7% din PIB”, a precizat Marcel Ciolacu.
Miercuri, proiectul de buget este supus aprobării parlamentarilor.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că în 2024 Ministerul Transporturilor va avea un buget record. 30 de miliarde de lei va primi ministerul.

Din această sumă, 20,4 miliarde de lei sunt destinate bugetului de investiții din fonduri europene, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 29% față de bugetul anului 2023.
Sunt fonduri aferente PNRR, CEF și Programului Transport 2021-2027, din care cofinanțarea asigurată de la bugetul de stat este de 11 miliarde lei.
Banii vor fi folosiți anul viitor pentru derularea unor proiecte cu o valoare totală de 81 miliarde de lei:
- Drumuri de mare viteză: 710 km (cu o valoare totală de 55 miliarde lei)
- Cale ferată (modernizare, electrificare): 430 de km (valoare cumulată de 21 miliarde lei)
- Achiziții de material rulant: 131 de trenuri (valoare totală de 5 miliarde lei).

Toate proiectele de infrastructură rutieră mare au finanțare prin bugetul pentru 2024, fie că vorbim de Autostrada A8, Autostrada A7, Autostrada Sibiu-Pitești sau Drumul Expres Craiova- Pitești. Acest lucru este valabil și pentru magistralele de Cale Ferată cu finanțări europene nerambursabile.
Sumele alocate sunt direct corelate cu gradul de execuție al lucrărilor estimat pentru 2024 în cazul acestor proiecte.

Pentru celelalte cheltuieli- efectuate doar din bugetul de stat- suma necesară MTI, în 2024, este de 9,6 miliarde lei (o creștere de aproximativ 10% față de 2023).
Iar pentru investiții, vor fi alocate, din bugetul de stat, peste 725 milioane de lei. Sumele merg pentru domeniul rutier (345,9 milioane de lei), sectorul feroviar (336,37 milioane lei), cel naval (28,25 milioane lei), dar și către transportul aerian (15,33 milioane lei).
Alte 5,05 miliarde de lei sunt necesare pentru întreținerea infrastructurii rutiere (un miliard de lei) și feroviare (4,05 miliarde de lei).
Pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere este nevoie de 113,3 milioane de lei, iar pentru reparații curente ale infrastructurii feroviare publice alocăm 53,03 milioane de lei.
Din întreaga sumă, aproximativ 3 miliarde de lei reprezintă, dobânzi, subvenții, despăgubiri civile, rambursări de credite, cheltuieli materiale, salariale, cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă, a precizat Sorin Grindeanu.