Şeful Administraţiei Judeţene a Finanţelor Publice (AJFP) Bihor, Ioan Mihaiu, a declarat în şedinţa Colegiului Prefectural, că 2023 este al doilea an consecutiv când încasările au depăşit un miliard de euro, într-un trend ascendent al ultimilor 14 ani, cu o creştere medie anuală a încasărilor de 9,03%.

Potrivit acestuia, în 2023 s-a încasat cu 13,63% peste nivelul din 2022, adică mai mult cu aproximativ 690 milioane lei, în total 5,7 miliarde de lei.

Încasările AJFP Bihor au crescut în ultimii 10 ani cu 144,87%, ajungând de la puţin peste 500 milioane euro în 2013, la peste 1 miliard de euro, în 2023.

"O creştere constantă de 9% în fiecare an demonstrează faptul că economia judeţului Bihor merge bine şi constant bine de la un an la altul. Creşterea se datorează şi investiţiilor făcute. Judeţul Bihor este un judeţ aparte vizavi de rambursările de TVA” a declarat Ioan Mihaiu.

Conform oficialului AJFP, în judeţul Bihor, în anul 2023 existau 45.000 de firme, din care 17.000 active şi circa 33.000 de persoane fizice autorizate, din care 12.000 active.

La nivel naţional, judeţul Bihor ocupă locul zece, pe primele locuri fiind Bucureşti şi Ilfov, cu Direcţia de Mari Contribuabili care încasează aproape 60% din toate taxele colectate în ţară. Din 2013, finanţele judeţene sunt organizate pe regiuni, şi exceptând capitalele de regiuni fiscale, primul judeţ care urmează, în topul încasărilor, este Bihorul.

Instituţia Prefectului Harghita a informat că a avut loc şedinţa de lucru a comisiei mixte de verificare a aspectelor care au stat la baza producerii incidentului de la internatul Liceului Teoretic "Tamási Aron" din Odorheiu Secuiesc, instituţiile componente oferind date suplimentare despre activităţile desfăşurate în ultima perioadă.

"Inspectoratul de Stat în Construcţii Harghita a informat comisia asupra faptului că în această săptămână se finalizează degajarea incintei de moloz, până la cota 0, în zona în care s-a produs prăbuşirea. Se va continua degajarea molozului, sub cota 0, din zona în care s-a produs prăbuşirea, lucrare care se va efectua sub supravegherea procurorului de caz. S-au finalizat lucrările de dezafectare a acoperişului rămas suspendat şi de consolidare interioară în internat, urmând ca săptămâna viitoare să înceapă lucrările de consolidare exterioară", se precizează în comunicatul transmis vineri de Instituţia Prefectului.

Totodată se precizează că din clădirea internatului au fost recuperate bunurile personale ale elevilor şi au fost restituite acestora.

Potrivit sursei citate, "Consiliul Judeţean Harghita, în limita atribuţiilor legale, prin Direcţia Arhitect Şef, continuă efectuarea controlului cu privire la modul în care au fost eliberate autorizaţiile de construire de către Primăria Odorheiu Secuiesc", urmând ca în decursul săptămânii viitoare să fie emis un raport detaliat.

A anunțat zilele acestea președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

„În urma întâlnirii pe care am avut-o cu ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, și directorul CNAIR, Cristian Pistol, s-a stabilit continuarea investiției la viitoarea Variantă Ocolitoare a municipiului Galați (Centura Mare a Galațiului).

Astfel, în ciuda ultimelor informații apărute în spațiul public, contractul de lucrări nu se reziliază, iar asocierea de firme care a câștigat licitația trebuie să realizeze lucrările la acest proiect extrem de important pentru județul nostru și nu numai”, a declarat președintele CJ Galați.

„Centura Mare” a Galațiului va pleca din zona Vămii Giurgiulești, va trece prin spatele lacului Brateș și se va intersecta cu DN25, în zona satului Traian.

De asemenea, și proiectul drumului de legătură între Variantă Ocolitoare a Galațiului și Drumul Expres Galați-Brăila merge mai departe.

„Avem studiu de fezabilitate, avem avizele de mediu și avem realizate și expertizele, iar investiția va fi finanțată cu fonduri europene, în cadrul Programului Operațional de Transport 2021-2027.

Astfel că, după ce va trece și de Comisia Tehnică a Ministerului Transporturilor, vom da drumul la licitația pentru desemnarea unui constructor”, a mai precizat Costel Fotea

Este vorba de DJ 202D, cu o lungime de 7,4 km, care face legătura între localitatile Scortaru Nou, Pitulați și DJ 202A. De asemenea, a fost reabilitat podul peste râul Buzău. Lucrările au fost recepționate în urmă cu o zi, după cum a anunțat pe pagina sa de Facebook Ionel Epureanu, vicepreședinte al Consiliului Județean Brăila.

Investiția, în valoare de 25.921.086,80 lei, a fost realizată prin Programul Național „Anghel Saligny”. Scopul acesteia a fost mărirea vitezei de deplasare pe sistemul rutier proiectat, creșterea portanței acestuia și îndeplinirea condițiilor de siguranță și confort ale traficului rutier.

Pe teritoriul județului au mai rămas astfel doar trei drumuri județene pietruite: 255A, 212B, în comuna Frecăței și 203R, Ulmu – Cireșu – Batogu – Lișcoteanca – Drogu. Toate sunt în faze avansate de proiectare sau de contractare a finanțării, după cum a declarat oficialul brăilean.

Dotări moderne pentru Școala Profesională Specială „Ion Pillat” Dorohoi și Centrul Județean de Resurse și de Asistență Educațională au fost scoase la licitație de către Consiliul Județean Botoșani, în cadrul unui proiect finanțat prin PNRR, în valoare de 1,5 milioane de lei cu TVA.

Consiliul Județean Botoșani a obținut finanțarea din PNRR pentru proiectul „Îmbunătățirea infrastructurii educaționale a unităților de învățământ special și conexe”. În cadrul proiectului, în funcție de nevoile identificate la Școala Profesională Specială „Sfântul Stelian”, Școala Profesională Specială „Ion Pillat” și Centrul Județean de Resurse și de Asistență Educațională, se vor achiziționa materiale didactice, echipamente pentru laboratoarele de informatică (inclusiv echipamente TIC), echipament digital pentru dotare laborator, mobilier pentru dotarea sălilor de clasă, materiale specifice și materiale didactice.

„Acordăm o importanță maximă învățământului special din județ. Gândim proiecte, fie ele cu finanțare europeană, fie guvernamentală sau din bugetul propriu, pentru a asigura un cadru optim de dezvoltare a copiilor din sistem. Prin acest proiect finanțat prin PNRR vizăm o îmbunătățire a serviciilor educaționale și asigurarea unor condiții optime, adaptate nevoilor copiilor și tinerilor cu dizabilități și alte cerințe educaționale speciale din cele două școli profesionale speciale și CJRAE, instituții aflate în subordinea Consiliului Județean. Suntem lângă copiii cu nevoi speciale și lângă familiile lor și îi ajutăm cu ceea ce putem, astfel încât să dobândească un minim de competențe profesionale care să-i ajute să se integreze mai bine în societate”, a declarat Doina Federovici, președintele Consiliului Județean Botoșani.

În cadrul proiectului a fost scoasă la licitație achiziția de mobilier în valoare de 300.000 de lei cu TVA. Ofertele pot fi depuse pe platforma de achiziții publice până pe data de 12 februarie.

Tot în cadrul acestui proiect cu finanțare prin PNRR au fost achiziționate deja dotări pentru atelierele de croitorie și echipamente de sport pentru recuperare fizică, în valoare de peste 316.000 lei cu TVA și urmează a fi lansate în achiziție publică în această lună alte loturi de materiale didactice și electronice în valoare de 855.000 de lei cu TVA.

Unul dintre cele mai ample proiecte investiționale ale Consiliului Județean Argeș, cu finanțare europeană nerambursabilă, s-a încheiat cu recepția finală a lucrărilor de reabilitare.

"Iată că am ajuns la momentul în care o lucrare importantă a fost finalizată - reabilitarea Palatului Administrativ în care își desfășoară activitatea Consiliul Județean, Instituția Prefectului și alte instituții publice din județ. Este o lucrare foarte importantă pentru că această clădire este una reprezentativă pentru ceea ce înseamnă administrația județului Argeș. Lucrarea a fost realizată cu fonduri europene, în cadrul unei axe accesată de noi. Sunt puține județe în România care au accesat o asemenea investiție. Sunt foarte mulțumit de modul în care constructorul și întregul aparat al Consiliului Județean au contribuit la reabilitatarea acestei clădiri. Sperăm ca în exercițiul financiar 2021-2027 să găsim posibilitatea reabilitării și a altor clădiri administrative ale județului Argeș. Lucrurile stau foarte bine dacă ne gândim că niciunul din cele 10 proiecte importante pe care Consiliul Județean Argeș și le-a propus în exercițiul financiar 2014-2020 nu a rămas nefinalizat. Anul acesta este anul în care toate aceste clădiri vor fi redate publicului și lucrul acesta îl facem din dorința de a îmbunătăți viața administrativă a județului Argeș, viața culturală și tot ceea ce înseamnă dezvoltarea județului Argeș.", a declarat președintele Consiliului Județean Argeș, Ion Mînzînă.

Procedurile de recepție au fost efectuate de o comisie tehnică mixtă, formată din reprezentanți de la Inspectoratul de Stat în Construcţii, Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Direcția Județeană pentru Cultură, Primăria Pitești, reprezentanți ai constructorului și ai Consiliului Județean Argeș.

Palatul Administrativ a fost construit în perioada 1969-1970, iar de atunci nu au mai fost efectuate intervenții majore asupra imobilului. Astfel, după 50 de ani, Palatul Administrativ a fost reabilitat în totalitate în cadrul unui proiect european destinat exclusiv clădirilor administrative publice. Investiţia a constat în lucrări de modernizare și reabilitare din punct de vedere termic a corpului de clădire existent.

Proiectul a fost accesat de Consiliul Județean Argeș prin Programul Operaţional 2014-2020. Valoarea totală a contractului de finanțare a fost de 41.528.905,03 lei, din care 24.140.102,74 lei reprezintă valoarea totală nerambursabilă.

Clădirea are o suprafață de 10.510 mp, cu o lungime totală de 80,68 m şi o lăţime de 16,38 m. Dispunând de o arhitectură modernă care foloseşte o serie de elemente tradiţionale, compusă liniar, clădirea are subsol, parter, mezanin şi cinci etaje.

În clădirea Palatului Administrativ își au sediul Consiliul Judetean Argeș, Instituția Prefectului, precum și alte instituții din județ.

Palatul Administrativ este un edificiu reprezentativ al județului Argeș, cu o poziţie dominantă în zona centrală a Municipiului Pitești. A fost construit între anii 1969-1970, după un proiect aparținând arhitecților Cezar Lăzărescu şi Mircea Ochinciuc. De-a lungul existenței sale, edificiul a fost gazda a numeroase vizite externe, fiind, totodată, locul în care au fost adoptate importante decizii politice, economice, culturale de către personalităţi marcante ale timpului.

Gabriela Firea susține că în perioada în care a fost primarul general al Capitalei, au fost atrase fonduri europene în valoare de 1 miliard de euro. E bine ca bucureștenii să știe ce am făcut noi și ce au reușit alții, spune reprezentanta PSD, care mai anunță că partidul a început pregătirile pentru alegeri.

Gabriela Firea anunță că împreună cu colegii de partid a început să pregătească alegerile din acest an. Ea a dezvăluit că a avut o întâlnire de lucru cu liderii organizațiilor de sectoare, cu parlamentarii de București, consilieri generali, reprezentanții organizațiilor de tineret, femei și pensionari.
„1 MILIARD DE EURO fonduri europene atrase în București, în cei patru ani cât am fost primar general, împreună cu echipa social-democrată. Capitala trebuie să profite la maximum de fondurile nerambursabile puse la dispoziție de Uniunea Europeană. Echipa social-democrată este pregătită să aducă și mai mulți bani pentru un oraș modern. Am început deja pregătirea campaniei pentru alegerile europarlamentare”, a comunicat Gabriela Firea pe rețelele de socializare.

E bine ca bucureștenii să știe ce am făcut noi și ce au reușit alții, mai spune Firea.
„Trebuie să le reamintim bucureștenilor cât de multe investiții am realizat în Capitală cu ajutorul banilor europeni. Toate tramvaiele noi, autobuzele hibride, autobuzele electrice pe care bucureștenii le folosesc zilnic au fost cumpărate cu bani europeni. În total, aproape 370 de milioane de euro! Pentru atragerea celor 300 de milioane de euro pentru reparațiile atât de necesare la țevile de termoficare, vechi de peste 40 de ani, echipa mea a lucrat aproape trei ani. Pentru banii europeni investiți în proiectul Glina II, la stația de epurare cu care se laudă acum primarul general, a lucrat tot echipa pe care am coordonat-o. Am deblocat aproape 390 de milioane de euro”, a explicat Gabriela Firea.
Concluzia este că „fondurile europene nerambursabile sunt o șansă pentru continuarea dezvoltării României”. Până acum, România are un profit de peste 50 de miliarde de euro din relația cu UE, a concluzionat Gabriela Firea.

Ministerul Sănătății anunță că în România nu este epidemie de gripă. Numărul cazurilor de viroze respiratorii și gripă este cu 25% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut, explică ministerul.

„Datele ne arată că numărul cazurilor de viroze respiratorii și gripă este cu aproximativ 25% mai mic față de aceeași perioadă a anului trecut. Recomandăm prezentarea la camera de gardă sau la unitățile de primiri urgențe doar dacă temperatura depășește 39 de grade și există comorbidități. În cazurile ușoare sau medii, contactați medicul de familie pentru recomandări și izolați-vă la domiciliu”, anunță Ministerul Sănătății.

De asemenea, părinții sunt sfătuiți să evite trimiterea copiilor în colectivități dacă prezintă simptome de viroză (tuse, dureri în gât, mialgii, febră) pentru a preveni răspândirea virusului. Pacienții trebuie să fie bine hidratați, nu folosiți antibiotice, precizează Ministerul Sănătății.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care aduce modificări Codului penal în sensul în care săvârşirea de către persoana care are obligaţia legală de întreţinere, faţă de cel îndreptăţit la întreţinere, a neplăţii, cu rea-credinţă, timp de 3 luni, a pensiei de întreţinere stabilite pe cale judecătorească sau notarială este pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Potrivit proiectului de Lege, săvârşirea de către persoana care are obligaţia legală de întreţinere, faţă de cel îndreptăţit la întreţinere, a „neplăţii, cu rea-credinţă, timp de 3 luni, a pensiei de întreţinere stabilite pe cale judecătorească sau notarială se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

Articolul 378 din Codul penal, în forma în vigoare prevede că: „ (1) Săvârşirea de către persoana care are obligaţia legală de întreţinere, faţă de cel îndreptăţit la întreţinere, a uneia dintre următoarele fapte: a) părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor, expunându-l la suferinţe fizice sau morale; b) neîndeplinirea, cu rea-credinţă, a obligaţiei de întreţinere prevăzute de lege; c) neplata, cu rea-credinţă, timp de 3 luni, a pensiei de întreţinere stabilite pe cale judecătorească, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă”.

Femeile însărcinate şi persoanele însoţite de copii cu vârsta de până la 5 ani au prioritate la casieriile, ghişeele şi casele de marcat de la instituțiile publice și private. Au votat „pentru” acest proiect 259 de deputaţi.

„Femeile gravide, precum şi persoanele însoţite de copii cu vârsta de până la 5 ani au prioritate la casieriile/ghişeele/casele de marcat din cadrul entităţilor publice şi private, precum şi la serviciile oferite de acestea, cu excepţia cazurilor în care acestea deţin casierii/ghişee/case de marcat speciale pentru categoriile de persoane enunţate. Se acordă prioritate la casieriile/ghişeele/casele de marcat ale instituţiilor publice, precum şi la serviciile oferite de acestea, femeilor gravide, precum şi persoanelor însoţite de copii cu vârsta de până la 5 ani, cu excepţia cazurilor în care în instituţiile publice există casierii/ghişee/case de marcat speciale pentru aceste categorii de persoane”, prevede proiectul, potrivit Agerpres.

Conform actului normativ, entităţile publice şi private au obligaţia de a amplasa la vedere, lângă casele de marcat, casierii, ghişee sau acolo unde se prestează serviciul oferit de acestea, afişe care să prevadă acordarea de prioritate femeilor gravide, precum şi persoanelor însoţite de copii cu vârsta de până la 5 ani, cu excepţia cazurilor în care există casierii, ghişee, case de marcat speciale pentru aceste categorii de persoane.