Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a transmis un mesaj cu ocazia Anului Nou. 2024 să fie anul în care cultivăm, producem și cumpărăm mai mult românește, a spus Barbu.

Mesajul este adresat românilor, în general, și fermierilor și producătorilor, în particular.
„Dragi români, dragi fermieri și producători, 2024 să fie anul în care cultivăm, producem și cumpărăm mai mult românește! 2024 să fie anul în care suntem uniți, puternici și pregătiți să construim, împreună, România pe care ne-o dorim! 2️024 să ne aducă sănătate, realizări pe toate planurile și cât mai multe momente de bucurie alături de oamenii dragi! La mulți ani”, a declarat Barbu.
Mesajul a fost transmis pe Facebook.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale anunță că plata pensiilor se va face începând de vineri, 5 ianuarie.
Ministerul Muncii a comunicat că a trimis fondurile necesare către Poșta Română. Banii vor ajunge joi în conturile companiei, iar primele plăți se vor face vineri.
„Casa Națională de Pensii informează că în luna ianuarie 2024 plata pensiilor la Poștă se face conform convenției încheiate între cele două instituții. Fondurile necesare s-au transmis astăzi către Poșta Română. Astfel, sumele virate vor ajunge în conturile Poștei Române SA pe data de 4 ianuarie 2024. Iar distribuirea pensiilor pe teren (la domiciliile beneficiarilor) se va efectua începând cu data de 5 ianuarie 2024”, au anunțat autoritățile.
Plata pe card a pensiilor se va face în perioada 11-12 ianuarie.
„Facem precizarea că deschiderea de credite de la Ministerul Finanțelor pentru plata pensiilor în luna ianuarie 2024 s-a făcut din 29.12.2023 cu utilizarea creditelor începând cu data de 03.01.2024 și cu încadrarea in limitele lunii Ianuarie 2024, aprobate de Guvern”, a precizat Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, anunță că România a ajuns la un grad de absorbție 93,2% pe fondurile de coeziune din exercițiul financiar 2014-2020.

Mesajul a fost transmis pe pagina de Facebook. 22,445 miliarde euro au fost rambursate României până la acest moment, iar procesul nu s-a încheiat, a scris Câciu. România are solicitate sume spre rambursare de încă 1,5 miliarde de euro.
„În materie de absorbție pe politica de coeziune, la începutul anului, România se situa la 73% grad de absorbție și îl încheie la peste 93%”, a precizat Câciu.

Ceremonia de semnare a contractului de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență a unei noi construcții a Spitalului de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne Prof. dr. Dimitrie Gerota s-a desfășurat la sediul Guvernului.

La ceremonie a participat și prim-ministrul Marcel Ciolacu.

„Este o investiție de peste 1,4 miliarde de lei, finanțarea este în mare parte din PNRR. Va fi unul dintre cele mai moderne spitale din România (...) acest lucru va porni din februarie, sperăm ca și constructorii să facă față acestei provocări”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Și ministrul Sănătății a fost la ceremonie.

„Cred că acest proiect, cel mai mare finanțat din PNRR în ceea ce privește spitalele, se va termina la timp”, a spus și ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.
MAI anunță că „obiectivul general al proiectului îl constituie construirea sediului nou pentru Spitalul de Urgență al MAI Prof. Dr. Dimitrie Gerota la standardele actuale de calitate și în acord cu cele mai bune practici internaționale, în scopul oferirii de servicii de îngrijiri medicale integrate, având în vedere următoarele premise: asigurarea accesului personalului MAI, a locuitorilor municipiului București, precum și a altor persoane, care se prezintă la sediul acestuia pentru servicii de sănătate de calitate”.

Bugetul proiectului va fi de aproximativ 1,4 miliarde lei și va fi asigurat prin PNRR.
Noul sediul al Spitalului de Urgență al Ministerului Afacerilor Interne Prof. dr. Dimitrie Gerota se va încadra în performanțele energetice menționate pentru clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero.
Sediul Spitalului de Urgență Prof. dr. Dimitrie Gerota va fi dotat cu 400 de paturi în secțiile medicale pentru spitalizare continuă, 40 de paturi pentru spitalizare de zi, 50 de paturi pentru anestezie și terapie intensivă. Totodată, spitalul va fi prevăzut cu 15 cabinete și 5 săli de tratament.
Noul sediu al spitalului va fi dotat cu un sistem integrat de management al clădirii, care va permite controlul și monitorizarea tuturor subsistemelor din componența clădirii, inclusiv subsistemul electric, subsistemul de gaze medicale, subsistemul voce-date, subsistemul de securitate și control acces, subsistemul de detecție, alarmare și stingere incendii, etc.
De asemenea, sistemul informatic medical din noul spital este un sistem ce asigură trasabilitatea actului medical, a resurselor spitalului și a pacientului. Informațiile sunt actualizate continuu și devin disponibile la toate nivelurile imediat ce sunt introduse în sistem. Sistemul asigură monitorizarea în timp real a factorilor determinanți ai siguranței actului medical, cu generarea de rapoarte de trasabilitate a actului medical și a materialelor sanitare folosite.
Totodată, în vederea respectării NZEB (nearly Zero-Energy Building – Clădire cu consum de Energie aproape Zero) pentru clădiri cu consum de energie aproape de zero, pentru încălzire, clădirea va utiliza apa termală ce va fi extrasă din două puțuri executate la aproximativ 3000 m, construcția fiind amplasată pe unul dintre cele mai mari bazine de apă termală din România, iar structura funcțională propusă, realizată pe centre medicale, permite o flexibilitate mare, asigurând utilizarea la maximum a capacităților tehnice și a resurselor umane, precum și circuite corecte din punct de vedere epidemiologic.
Amplasarea geografică a sediului noului spital este strategică, în zona de Nord a capitalei, în apropierea celor două aeroporturi internaționale, Henry Coandă Otopeni și Aurel Vlaicu Băneasa, asigurând servicii medicale de urgență într-una din cele mai aglomerate zone de intrare/ieșire din București, unde nu există la acest moment un spital de urgență.

Ministerul Afacerilor Interne anunță că s-a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omologe din Austria și Bulgaria privind extinderea Spațiului Schengen.

Este vorba despre extinderea care vizează frontierele aeriene și maritime din România și Bulgaria.

„În data de 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele omologe din Austria și Bulgaria privind extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria și aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România și Bulgaria la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie 2024”, a transmis MAI.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunțat că din martie românii vor beneficia de avantajele spațiului Schengen pe cale aeriană și maritimă. Anul viitor ar putea fi încheiate și negocierile privind frontierele terestre.

Premierul Marcel Ciolacu a comentat ultimele scandaluri din Parlament provocate de opoziție. Dacă scandalul este prețul pe care a trebuit să-l plătesc eu, ca premier, îmi asum, sarcina mea este să mă asigur că banii din buget ajung acolo unde e nevoie, a explicat Ciolacu.

Declarația a fost făcută după aprobarea bugetului pentru anul viitor.

„Mă bucur că avem bugetul pe 2024 votat de Parlament cu aproape 300 de voturi, deoarece de acest buget depind veniturile a peste 12 milioane de români, venituri care cresc anul viitor. Dacă scandalul din Parlament este prețul pe care a trebuit să-l plătesc eu, ca premier, pentru ca pensionarii să-și primească la timp pensiile indexate, îmi asum această problemă fără nicio ezitare”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul a susținut că obiectivul său este să se asigure că „în 2024 banii din buget ajung acolo unde este nevoie”.
„Acest buget oferă garanția că vom continua în același timp șantierele de autostrăzi, că putem pălăti mai bine dascălii, că vom avea medicamente și servicii medicale mai bune”, a precizat Ciolacu.
Reprezentanții AUR au făcut scandal în Parlament și, printre altele, l-au împiedicat pe premier să vorbească în plen.

Premierul Marcel Ciolacu i-a cerut președintelui interimar al Camerei Deputaților, Alfred Simonis, „să ia măsuri rapide” pentru respingerea inițiativelor UDMR care vizează autonomia Ținutului Secuiesc.

„Am propus președintelui Camerei Deputaților să ia măsuri rapide astfel încât inițiativele toxice ale unor afiliați ai grupului UDMR să fie respinse de urgență la nivel legislativ. Astfel de propuneri legislative izolate care vizează autonomia Ținutului Secuiesc sau autonomia culturală pe criterii etnice nu au ce căuta într-un stat democratic. Această discuție care apare odată la ceva timp nu își are rostul”, a scris Marcel Ciolacu, pe Facebook.

Reacția premierului Marcel Ciolacu vine în contextul în care în Parlament a fost depus recent un nou proiect pentru autonomia Ținutului Secuiesc.

De asemenea, liderul UDMR Kelemen Hunor nu înţelege de ce românii din Harghita şi Covasna trebuie să finanţeze metroul de la Bucureşti, pentru că oricum nu beneficiază de acestea.

Ministrul Educației, Ligia Deca, a mers marți la Odorheiu Secuiesc pentru a analiza la fața locului incidentul de la liceul Tamási Áron. Este în desfășurare o anchetă, așteptăm rezultatele, a spus ministrul Deca.

Prima concluzie este că internatul se afla într-o clădire care nu era expertizată din punct de vedere seismic.

Ministrul Educației a spus că anchetele vor stabili vinovații.
„Este în desfășurare o anchetă, care este desfășurată de cei în drept, poliție, parchet, așteptăm rezultatele acestei anchete, vom demara și noi o acțiune a corpului de control al Ministerului Educației pentru a stabili dacă prevederi ale legislației în educație sau a legislației secundare care nu au fost îndeplinite, este o procedură normală în astfel de cazuri”, a spus Ligia Deca.

Ministrul Educației a mai arătat că atât autoritatea locală, cât și proprietarul clădirii aveau obligația să se asigure că imobilul putea fi folosit fără riscuri.
„Clădirile aparțin Arhiepiscopiei Romano-Catolice Alba Iulia. Ele sunt închiriate de către autoritatea publică locală pentru a se desfășura activități educaționale și pentru internat, așa cum este clădirea care a căzut, asta înseamnă că responsabilitatea pentru punerea în siguranță este partajată între proprietar și cei care o administrează. Riscul seismic nu a fost expertizat, avem acea evidență a tuturor clădirilor cu scop școlar pe care o publicăm pe site-ul Ministerului Educației, unde clădirea cu scop internat nu a fost expertizată, nu era încadrată în risc seismic”, a precizat ministrul.

Ligia Deca a mai spus că au fost găsite soluții pentru mutarea copiilor care locuiau în internat.
Un elev de 17 ani a murit după ce zidul clădirii în care se afla internatul liceului s-a prăbușit. Alte trei eleve au ajuns în stare gravă la spital. Incidentul s-a produs la internatul Liceului Tamási Áron din Odorheiu Secuiesc, județul Harghita.

Premierul Marcel Ciolacu cere măsuri de urgență după tragedia de la liceul din Odorheiu Secuiesc. Categoric, cei vinovați vor plăti fără nicio excepție, a spus șeful Guvernului.

Marcel Ciolacu a dezvăluit că ministrul Educației, Ligia Deca, merge marți în Harghita.
„Doamna ministră a Educației o să se deplaseze acolo ca să vadă locurile pentru ceilalți copii. Așteptăm ancheta”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul a mai spus că toți cei vinovați „vor plăti”.
„Important e să luăm măsuri. Nu știu dacă se confirmă că s-au făcut anumite lucrări de curând în zonă. Categoric, cei vinovați vor plăti fără nicio excepție”, a precizat premierul.
Un elev de 17 ani a murit după ce zidul clădirii în care se afla internatul liceului s-a prăbușit. Alte trei eleve au ajuns în stare gravă la spital. Incidentul s-a produs la internatul Liceului Tamási Áron din Odorheiu Secuiesc, județul Harghita.

Guvernul a aprobat, prin memorandum, creșterea alocării bugetare cu peste 250 de milioane de euro pentru apelul de proiecte privind dezvoltarea consorțiilor regionale și a campusurilor profesionale integrate.

Ca urmare, alocarea bugetară pentru acest sector crește astfel de la 338 de milioane de euro la peste 588 de milioane de euro.

Ministerul Educației anunță că astfel vor fi 29 de campusuri de învățământ dual în toate cele 8 regiuni de dezvoltare ale României.

„Prin dezvoltarea acestor campusuri de învățământ dual vom contribui nu doar la dezvoltarea învățământului dual, atât de necesar în țara noastră, ci vom contribui cu toții la creșterea unor noi generații de absolvenți care vor participa la diversificarea economiei, dată fiind varietatea ridicată de specializări la nivelul proiectelor eligibile pentru finanțare, respectiv: mecanică, electronică, telecomunicații, industrie alimentară, industrie hotelieră, tehnică medicală, informatică sau industria de apărare etc”, a transmis Ministerul Educației.

Ministerul Educației mai arată că alte măsuri conexe pentru dezvoltarea învățământului dual în România vizează dotarea unităților de învățământ tehnologice cu laboratoare de practică moderne, creșterea cuantumului burselor oferite elevilor ce urmează acest tip de învățământ și reforma planurilor-cadru și a programelor șc