Igor Moisescu

Noul ministru al Educației, Daniel David, a anunțat că s-a suspendat din poziția de rector al Universității Babeş-Bolyai. El a spus că a acceptat funcția deoarece vrea să ajute România care se confruntă cu un demers bizar, izolaționist, antiștiință și cu elemente de pseudoreligie.

Daniel David a spus că a acceptat poziția de ministru al Educației în noul Guvern pentru a ajuta România euroatlantică.
„Așa cum deja știți, am preluat portofoliul Ministerului Educației și Cercetării. Am făcut asta pentru a ajuta România euroatlantică să facă față unui demers bizar, izolaționist, antiștiință și cu elemente de pseudoreligie. Situația este atât de gravă, încât, dincolo de îndoieli și nemulțumiri, nimeni care poate contribui cu ceva nu poate refuza să ajute. Iar antidotul principal la acest demers împotriva României euroatlantice este reprezentat de educație și știință (cercetare)”, a transmis Daniel David pe pagina de Facebook a universității ardelene.

Daniel David a anunțat că s-a suspendat din poziția de rector și cine îi va fi înlocuitor.
„În conformitate cu cerințele legii, m-am suspendat din poziția de rector al Universității noastre, iar, începând cu data de 30 decembrie 2024, la propunerea Consiliului de Administrație și cu condiția aprobării acesteia de Senatul UBB, interimatul va fi asigurat de prorectorul UBB pentru cercetare-dezvoltare-inovare și relația cu doctoratele, prof. univ. dr. Adrian Petrușel. Am încredere că Universitatea noastră este o instituție deja bine așezată instituțional, care nu va fi afectată major de această situație, iar rectorul interimar este o personalitate academică (între primii 2% cei mai citați oameni de știință ai lumii în domeniul său de specialitate), cu multă experiență administrativă (ca fost decan pentru mai multe mandate și prorector), care va continua implementarea Programului „UBB Q-Optimum” (2024-2029): UBB – Universitate europeană de clasă mondială (world-class), demers început în luna martie 2024 de întreaga echipă a rectoratului și asumat de comunitatea noastră”, a adăugat Daniel David.

La finalul mandatului de ministru, David va reveni în poziția de rector.
„La încheierea mandatului de ministru – mai scurt sau mai lung – voi fi onorat să reiau poziția de rector în funcție al Universității noastre. Vă urez în continuare Sărbători Fericite!”, a spus, în încheiere, Daniel David.

Nati Meir, care a fost condamnat la 11 ani de închisoare pentru înșelăciune, trafic de influență și luare de mită, a fost adus în România. Escorta l-a transportat din Grecia pe fostul parlamentar și pe fostul candidat la alegerile prezidențiale.

Vineri, Poliția Română a anunțat că a adus în țară un bărbat, de 69 de ani, care avea emis pe numele său un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea. El era urmărit internațional pentru înșelăciune, trafic de influenţă şi luare de mită, a mai transmis Poliția Română.

Meir a fost adus din Grecia, având emis de către Judecătoria Brașov, pe numele său, un mandat de executare a pedepsei cu închisoarea de 11 ani.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că 11 oferte au fost depuse pentru realizarea Studiului de Fezabilitate al Drumului de Mare viteză București-Giurgiu.

Contractul, lansat în licitație de CNIR, are o valoare estimată de 44 milioane lei (fără TVA) și o durată de 18 luni (16 luni pentru realizarea Studiului de Fezabilitate și 2 luni pentru asistență tehnică necesară pregătirii contractului pentru proiectare și execuție).
Potrivit lui Grindeanu, în cadrul acestui contract, finanțat prin Fonduri Europene nerambursabile, proiectantul va analiza:
-variantele de traseu;
-profilul (autostradă sau drum expres);
-structura drumului (varianta unui sistem rutier din Beton de Ciment);
-conexiunea cu alte obiective de investiții (viitorul Pod peste Dunăre Giurgiu-Ruse II) ;
-soluții de finanțare și prin parteneriat public-privat (PPP);
Drumul de Mare Viteză București-Giurgiu face parte din Coridorul de Transport Pan-European 9.

Europarlamentarul Victor Negrescu a anunțat că anul viitor UE va avea un buget record. Am securizat un buget record, cu 6% mai mare decât anul acesta, a spus Negrescu. Social democratul român este negociator-șef al Parlamentului European.

„Am securizat pentru anul viitor, în calitate de negociator-șef al Parlamentului European, un buget UE record de 200 de miliarde de euro, cu 6% mai mare decât anul acesta, semnificând o creștere de 10 miliarde de euro. O reușită majoră a fost faptul că am obținut această creștere blocând tăierile importante propuse la bugetul UE de către statele membre de peste 1,52 de miliarde de euro. Fonduri importante vor merge în 2025 către educație și tineret prin programul Erasmus+ (422 de milioane de euro), cercetare prin Orizont Europa (25 de milioane de euro), agricultură (39,9 miliarde de euro pentru Fondul European de Garantare Agricolă) sau sprijinirea regiunilor și fermierilor afectați de dezastre naturale din Centrul și Estul Europei cu circa 3 miliarde de euro”, a transmis europarlamentarul Victor Negrescu pe Facebook.

El a arătat ce sume vor fi alocate României.

„În ceea ce privește România, am reușit să obțin peste 10 milioane de euro, alocări suplimentare, pentru aderarea țării noastre la spațiul Schengen și securizarea frontierelor, ceea ce a reprezentat un argument decisiv în negocierile cu Austria, fonduri suplimentare pentru repatrierea drepturilor sociale pentru românii din diaspora, o creștere a alocărilor financiare pentru Republica Moldova precum și o creștere de aproximativ 30 de milioane de euro care vor fi alocate pentru agricultură, în mod special pentru programul european dedicat tinerilor fermieri”, a adăugat Victor Negrescu.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că au fost depuse 11 oferte pentru construcția Alternativei Techirghiol (30,59 km).

Contractul, în valoare de 4,36 miliarde lei (fără TVA), prevede proiectarea și execuția acestui nou drum de mare viteză în termen de 48 de luni (12 luni proiectare și 36 de luni execuție).
Alternativa Techirghiol pornește din nodul Cumpăna (Autostrada de Centură a Municipiului Constanța) și continuă până în zona localității 23 August.
Noul drum de mare viteză, construit la profil de autostradă, va permite evitarea în totalitate a traversării localităților Agigea,Techirghiol, Eforie, Tuzla și 23 August.

Pe traseu vor fi construite inclusiv un pod peste Canalul Dunăre – Marea Neagră (330 m), un pod peste DJ 391 și Valea Cârlighioi ( 253,20 m), un pod pe DN38 (253,90 m) și noduri rutiere la Cumpăna, între Alternativa Techirghiol și Drumul de legatură cu DN 39A, la DN38, în zona localității 23 August la DN 39. De asemenea, vor fi patru spații de servicii și două parcări de scurtă durată, dotate cu infrastructura necesară amplasării a minimum opt stații de încărcare rapidă pentru autoturismele electrice.
Finanțarea contractului este asigurată prin Programul Operațional Transport (PT) 2021-2027.

Președinții de la Camera Deputaților și la Senat au fost aprobați prin vot de noii parlamentari. Conform înțelegerii inițiale a coaliției PSD-PNL-UDMR-Grupul minorităților, este vorba despre Ciprian Șerban și de Ilie Bolojan.

Ciprian Șerban, de la PSD, este noul președinte al Camerei Deputaților. La Senat, șefia a fost preluată de Ilie Bolojan, liderul PNL.

După votul din Parlament, președintele Klaus Iohannis a anunțat numele noului premier în persoana lui Marcel Ciolacu.

Miniștrii propuși pentru cabinetul Ciolacu 2 sunt audiați luni în Parlament. PSD, PNL și UDMR au stabilit lista persoanelor care vor fi propuse pentru a ocupa poziții de ministru în viitorul Guvern. Conform înțelegerii, PSD va avea 8 ministere, PNL șase și UDMR două.

PSD îi propune pe Alexandru Rafila la Ministerul Sănătății, pe Angel Tîlvăr la Ministerul Apărării Naționale, pe Bogdan Ivan la Ministerul Economiei și Digitalizării și pe Simona Bucura Oprescu la Ministerul Muncii. De asemenea, vor fi propuși Sorin Grindeanu de la Ministerul Transporturilor, Natalia Intotero la Ministerul Culturii, Florin Barbu la Ministerul Agriculturii și Radu Marinescu la Ministerul Justiției. Vicepremier fără portofoliu ar putea fi Marian Neacșu.

Propunerile PNL sunt Cătălin Predoiu pentru Ministerul de Interne, Sebastian Burduja la Ministerul Energiei, Marcel Boloș la Ministerul Proiectelor Europene, Mircea Fechet la Ministerul Mediului, Daniel David la Ministerul Educației și Emil Hurezeanu la Ministerul de Externe. Ministrul Cătălin Predoiu va fi și vicepremier.

UDMR va primi Ministerul Dezvoltării pentru Cseke Attila și Ministerul de Finanțe pentru Tanczos Barna.
Candidații sunt audiați în Parlament. Reprezentanții alianței vor ca audierile să se termine rapid astfel încât noul Guvern să depună jurământul tot luni, cel târziu marți.

USR nu va vota guvernul Ciolacu 2. Anunțul a fost făcut luni de reprezentantul USR, Ionuț Moșteanu.

Parlamentarii USR nu vor vota pentru Guvernul care va fi condus de Marcel Ciolacu. De asemenea, USR nu îl susține pe Crin Antonescu la alegerile prezidențiale.

„În momentul acesta, nu”, a spus Ionuț Moșteanu atunci când a fost întrebat despre posibila susținere a candidaturii lui Antonescu.

Marcel Ciolacu a fost desemnat oficial de președintele României, Klaus Iohannis, pentru a forma viitorul Guvern. Cabinetul Ciolacu 2 va fi format din miniștri de la PSD, PNL și UDMR. De asemenea, Guvernul este susținut de Grupul minorităților. Coaliția de guvernare va avea un candidat comun la alegerile prezidențiale în persoana lui Crin Antonescu.

Desemnarea lui Marcel Ciiolacu a fost făcută luni de președintele Klaus Iohannis.

„Coaliția pro-eruopeană, formată din PSD, PNL, UDMR și minorități s-a hotărât să formeze o majoritate și un guvern. Mi-a propus un candidat pe care l-am acceptat. Îl desemnez pentru funcția de prim-ministru al Guvernului României pe Marcel Ciolacu”, a declarat Klaus Iohannis.

Viitorul cabinet va avea 16 ministere. Opt vor fi ocupate de PSD, șase de PNL și două de UDMR.
Coaliția de guvernare va avea un candidat comun. Propunerea Crin Antonescu a fost acceptată de liderii partidelor din coaliție, dar candidatura comună trebuie să fie votată în forurile de conducere ale fiecărui partid.

Guvernul a aprobat o investiție importantă în industria de apărare din România. Este vorba despre modernizarea Uzinei Mecanice Cugir. Finanțarea investiției a fost aprobată în ședința cabinetului de miercuri.

Este o investiție importantă care va duce la creșterea eficienței activității și asigurarea producției la standarde NATO.

„Aprobăm azi și o investiție majoră în industria de apărare, modernizarea Uzinei Mecanice Cugir, proiect de circa 410 milioane de lei. Efectul va fi creșterea eficienței activității și asigurarea producției la standarde NATO”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

Ședința de miercuri a fost ultima a Guvernului condus de Marcel Ciolacu.