Guvernul României a aprobat un ajutor de stat în valoare de peste 279 de milioane de lei pentru Complexul Energetic Oltenia, proiect inițiat de ministerul energiei. Anunțul a fost făcut de ministrul energiei, Sebastian Burduja. Aceste fonduri vor acoperi parțial costurile certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente anului 2025, conform angajamentelor europene. Este o decizie așteptată, parte a planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, a explicat Burduja.

„Este un nou semnal că România își asumă cu responsabilitate tranziția energetică — dar o face realist, cu cap, fără a periclita securitatea energetică a românilor. Complexul Energetic Oltenia nu este o simplă companie, ci un pilon al sistemului energetic național. Produce energie în bandă, adică energie stabilă, care ține în funcțiune economia și lumina aprinsă în spitalele, școlile și casele românilor. Fără CEO, România nu ar fi trecut cu bine peste crizele ultimilor ani — de la ierni geroase la veri caniculare, la volatilitatea pieței energetice europene”, a transmis ministrul român.

El a mai arătat că „închiderea celor 1.755 MW pe cărbune, prevăzută prin PNRR pentru 1 ianuarie 2026, nu este fezabilă în lipsa unor capacități noi de producție de energie în bandă care să fi fost puse în funcțiune”. „Grupurile pe gaz sunt încă în faza de licitație, turbinele s-au scumpit considerabil, iar termenele de execuție s-au extins. În acest context, deciziile pripite vor genera vulnerabilități reale, pe care România nu și le permite. Securitatea energetică a României nu este negociabilă.

Tranziția către energie curată trebuie să fie sustenabilă și corectă. România și-a redus masiv emisiile de gaze cu efect de seră, cu peste 77% față de 1990. Ne păstrăm ținta de 2032 pentru eliminarea cărbunelui din mixul energetic național. Până atunci, vom avea suficiente capacități alternative, mai ieftine și mai curate, pe gaz, dar și reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, pe care am reușit anul trecut să le contractăm, după 20 de ani. Este important să sprijinim tranziția CEO și să o facem ținând cont de nevoile pe care România le are acum și cu respect pentru oamenii care țin această companie în viață — mineri, energeticieni, comunități întregi care muncesc cu demnitate și profesionalism. Le mulțumesc tuturor. Vom continua să investim în capacități noi, în energie regenerabilă, în gaz, în nuclear, dar îmi exprim în continuare speranța că nu vom fi forțați să luăm decizii care pot periclita interesele consumatorilor sau economia națională”, a precizat ministrul Sebastian Burduja.

Specialiștii analizează varianta formării unui lac artificial cu apa sărată evacuată din Salina Praid. Asta deoarece gestionarea apei reprezintă o mare provocare, așa cum au declarat mai mulți reprezentanți ai Guvernului. În Salina Praid s-au acumulat aproximativ patru milioane de metri cubi de apă.

Șeful DSU și secretarul de stat în cadrul MAI, Raed Arafat, a spus că nu se știe cât va dura operațiunea de evacuare a apei sărate din Salina Praid.

„Va dura mult, nu am făcut calcule”, a declarat Arafat, adăugând că motopompele folosite au capacitatea de 10.000 de litri pe minut. El a mai spus că la solicitarea experților la Praid ar putea fi aduse motopompe mai puternice.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a avertizat că gestionarea apei cu salinitate ridicată reprezintă o mare provocare. Apa sărată reprezintă un pericol pentru pești și poate polua grav solul. De aceea, autoritățile se gândesc să amenajeze un lac artificial cu apa scoasă din salină.

„Se lucrează la trei locații pentru un lac sărat artificial, se verifică forma de proprietate a terenurilor”, a declarat ministrul Economiei, Bogdan Ivan.
Lacul ar putea fi amenajat în aval de salină, dar lucrările se vor întinde pe mai multe luni.

Președintele României, Nicușor Dan, și președintele Consiliului European, António Costa, au discutat despre agenda CE din iunie. Potrivit anunțului oficial, securitatea regională, războiul din Ucraina și competitivitatea UE au fost principalele teme analizate de cei doi.

Discuția a avut loc miercuri.
„Am avut o conversație telefonică cu António Costa. I-am mulțumit președintelui Costa pentru felicitări și cuvintele de susținere și am reafirmat angajamentul României de a coopera strâns cu partenerii europeni, susținând valorile și obiectivele UE”, a scris Nicușor Dan pe rețeaua X.

Președintele a spus ce a discutat cu Costa.
„Am abordat subiecte-cheie, înaintea viitoarei reuniuni EUCO din iunie, inclusiv securitatea regională și apărarea, sprijinul nostru pentru Ucraina și R. Moldova și consolidarea competitivității UE. Aștept cu nerăbdare să lucrez cu președintele Costa și cu colegii mei din Consiliul European pentru a avansa Agenda UE și prioritățile noastre comune”, a mai scris președintele României.

Europarlamentarul român Victor Negrescu a anunțat că viitorul guvern trebuie să gestioneze urgent provocările cu care se confruntă. Negrescu s-a referit la reducerea deficitului și la implementarea PNRR.
Comisia Europeană a prezentat miercuri o serie de comunicări și recomandări privind deficitul bugetar și implementarea PNRR-urilor.

„Avem și vești bune, dar și provocări serioase pe care viitorul guvern trebuie să le gestioneze urgent: Propunerea mea privind transferul proiectelor din PNRR către alte programe europene a fost preluată oficial. Există soluții concrete atât pentru a finaliza proiectele, cât și pentru a salva miliarde de euro. Simplificarea și prelungirea procedurii de modificare a PNRR-urilor pentru o implementare mai rapidă a fost una dintre solicitările noastre”, a transmis europarlamentarul pe Facebook.

El a mai spus că nu a fost propusă suspendarea fondurilor europene în cazul României.

„Țara noastră a primit un răgaz de câteva luni pentru a prezenta un plan credibil de reducere a deficitului excesiv. Exact cum s-a întâmplat și anul trecut, când, în ciuda scepticismului, am reușit renegocierea traiectoriei bugetare. În urma demersurilor susținute inclusiv în Parlamentul European, Comisia a adoptat reglementări simplificate pentru politica de coeziune. Acestea permit o absorbție mai eficientă a fondurilor europene, inclusiv în cazurile de urgență precum Salina Praid sau pentru investiții în apărare și opțiunea folosirii lor pentru finalizarea PNRR-urilor”, a mai arătat Victor Negrescu.

Solicitarea de prelungire a termenului de implementare pentru PNRR, formulată și susținută în raportul pe care l-a coordonat în Parlamentul European, a fost acceptată parțial. Comisia Europeană propune o primă prelungire tehnică, permițând depunerea cererilor de plată până la finalul lunii septembrie 2026 și decontarea facturilor până la finalul anului.
„Este o măsură esențială pentru toată Europa mai ales că până la sfârșitul lunii mai 2025, plățile ajunseseră doar la 49% din total. Doar 31% din totalul țintelor și jaloanelor au fost evaluate de Comisie ca fiind îndeplinite. La sesiunea plenară din iunie urmează votul din plen privind raportul Parlamentului European și o conferință de presă cu conducerea legislativului european. Punem presiune. 16 state membre vor putea crește temporar deficitul pentru a investi în apărare. Așa cum am anunțat și am fost chiar citat la conferința de presă de la Cotroceni, România nu se numără printre ele. Din nou, am informat corect. Toate aceste evoluții confirmă nevoia unei abordări profesioniste și strategice în relația cu instituțiile europene. România nu-și poate permite amatorism și întârziere. Este momentul unei resetări rapide și lucide a felului în care ne raportăm la Europa”, a precizat europarlamentarul român.

O pistă de bob unică se construiște în parcul de aventură Escapeland din Pădurea Gârboavele. Pista cu două trasee va avea peste 1,5 kilometri și va putea fi utilizată în toate anotimpurile. În cadrul investiției de trei milioane de euro vor mai fi realizate un zid de cățărare, un amfiteatru și piste de biciclete montane.

„Vești bune pentru iubitorii de adrenalină. Au sosit primele sănii pentru pista de bob din Pădurea Gârboavele”, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.
Traseele pistei de bob se vor întinde pe mai bine de 1,5 kilometri, având o altitudine maximă de 42 de metri. Traseele vor fi amenajate printre copaci, vor avea curbe strânse și chiar tuneluri. Una dintre instalațiile de alpine coaster va fi unică în România. În interior, vor mai fi construite piste de biciclete montane, inclusiv un traseu de XCO (Cross Country Olimpic), cu o lungime totală de aproape 7 kilometri;

De asemenea, vor fi construite un zid de cățărare cu o înălțime de 10 metri, locuri de joacă, foișoare și un amfiteatru exterior.

„Această investiție reprezintă un pas important în modernizarea infrastructurii de agrement din județul Galați. Îmi doresc enorm ca Pădurea Gârboavele să devină una dintre cele mai atractive destinații de agrement din regiune, un loc unde atât gălățenii, cât și turiștii să aibă parte de distracție și relaxare în natură. Bobul suspendat și pistele de biciclete vor aduce un plus unic de adrenalină și distracție, iar faptul că una dintre dintre instalațiile de alpine coaster este unică în România ne entuziasmează și mai mult”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.
Valoarea investiției este de peste 15 milioane de lei.

Patru trenuri modernizate prin PNRR au fost puse în circulație pe ruta Brașov – București Nord – Constanța. Anunțul a fost făcut de CFR care promite îmbunătățirea mobilității și calității serviciilor feroviare între centrele socio-economice importante.

Începând de marți, CFR Călători a pus în circulație patru trenuri noi pe ruta Brașov – București Nord – Constanța și retur, operate cu material rulant modernizat prin fonduri PNRR. Trenurile IR 1883 și IC 536 au început să circule de marți, iar IC 538 și IR 1682 intră pe trasee de miercuri.

Modernizarea face parte dintr-un proiect finanțat prin PNRR care vizează reabilitarea a 55 locomotive electrice, conversia a 20 locomotive diesel în electrice și modernizarea a 139 vagoane de călători.

Uniunea Salvați România (USR) anunță validarea a 9 candidați în cursa pentru funcția de președinte al partidului. Conform statutului USR, președintele este ales prin vot direct și secret, pe o platformă electronică securizată, de către toți membrii de partid.

În total, 12 membri și-au depus candidatura. Comisia Electorală a USR a validat 9 dintre aceștia, în baza documentelor solicitate prin procedura internă. Candidații validați, în ordine alfabetică, sunt:
1. Violeta Alexandru – USR Sector 5
2. Vasile-Gabriel Filip – USR Constanța
3. Dominic-Samuel Fritz – USR Timiș
4. Constantin Gheorghiță – USR Italia
5. Mihai Mihăilă – USR Bacău
6. Luiza Elena Oancea – USR UK
7. Eduard Răducan – USR Argeș
8. George Ungureanu – USR Tulcea
9. Horea Zaha – USR Bihor

Calendarul electoral intern este următorul:
11–13 iunie 2025 – Turul 1 (vot electronic)
14–15 iunie 2025 – Centralizare rezultate Turul 1 și setare Tur 2
16 – 18 iunie 2025 — Desfășurare Tur 2 (în funcție de rezultatul turului 1)
Pe 21 iunie 2025 alegerea noului președinte va fi validată la Congresul USR. În prezent, conducerea interimară a partidului este asigurată de Dominic Fritz, prim-vicepreședinte USR.

Conducerea Romsilva a fost amenințată de ministrul Mediului, Mircea Fechet. Voi demite întreaga conducere a Regiei Naționale a Pădurilor, împreună cu conducerea Direcției Silvice Ilfov, dacă se deschide drumul forestier prin pădurea Băneasa, a declarat ministrul Mediului.

Mircea Fechet susține că nu a fost informat sau consultat în această problemă.

„Voi demite întreaga conducere a Regiei Naționale a Pădurilor, împreună cu conducerea Direcției Silvice Ilfov, dacă se deschide drumul forestier prin pădurea Băneasa. Sunt total împotriva accesului cu autoturisme în pădure, m-am opus de la început - deși nu am fost informat sau consultat în legătură cu o astfel de decizie - pentru că vorbim despre mii de mașini care ar transforma un drum forestier într-o autostradă. Cine interpretează greșit Codul Silvic nu face decât să încalce legea. E halucinant modul în care, într-un moment când atenția publică este îndreptată pe subiectul inundațiilor și al dezastrului de la Salina Praid, singura urgență a unora este cum să ocolească legea și să răspundă unor interese care sfidează bucureștenii”, a scris, pe Facebook, Mircea Fechet.

Ministrul Mediului se declară revoltat de situație.
„Pentru că, da, privații care și-au făcut un obiectiv din drumul forestier din Băneasa sunt de acord cu accesul auto, dar doar dacă și Direcția Silvică primește permisiunea să folosească barierele (!). Nu voi accepta ca o instituție publică, Romsilva, să devină prizoniera unor interese private, în loc să apere interesul românilor și patrimoniul natural al României. Pădurea Băneasa nu este o autostradă și nu va deveni niciodată un spațiu de tranzit auto doar pentru confortul unor dezvoltatori sau al unor șoferi grăbiți! Acest drum forestier a fost creat pentru gestionarea durabilă a pădurii, nu pentru a satisface ambițiile unor grupuri de interese care văd în pădure un simplu culoar de trafic. Vreau să protejăm, prin toate mijloacele legale, ultima pădure urbană a Capitalei, locul în care oamenii își găsesc liniștea, relaxarea și oxigenul. Nu sunt de acord să cedăm niciun metru pătrat din Pădurea Băneasa traficului auto și voi face tot ce ține de mine, ca ministru al Mediului, pentru a opri orice tentativă de abuz. Pădurea este a tuturor, nu a unora care o privesc doar ca pe o oportunitate imobiliară sau ca pe un drum de scurtătură. Cei care au semnat documente fără bază legală sau au inițiat astfel de demersuri care transformă pădurile în autostrăzi vor răspunde”, a precizat Mircea Fechet.

Administrația Fondului pentru Mediu a anunțat că înscrierile în Programul Rabla Auto 2025 pentru persoane fizice, unități administrativ-teritoriale și instituții publice vor începe în luna iunie.

Concret, sesiunea dedicată unităților administrativ-teritoriale și instituțiilor publice începe în 4 iunie, la ora 10.00, iar sesiunea Rabla pentru persoanele fizice va începe în 19 iunie tot la ora 10.00. Ambele sesiuni vor rămâne deschise până la data de 27 noiembrie sau până la epuizarea bugetului alocat.

Programul Rabla Auto 2025 le oferă persoanelor fizice posibilitatea de a accesa finanțare nerambursabilă pentru casarea autovehiculelor vechi, poluante, și achiziționarea de autovehicule noi, mai puțin poluante și mai eficiente energetic.
„Rabla Auto rămâne una dintre cele mai eficiente căi prin care sprijinim direct populația să renunțe la mașinile vechi și să opteze pentru vehicule moderne, mai prietenoase cu mediul. Anul acesta am simplificat procedurile și am alocat un buget semnificativ, astfel încât cât mai mulți cetățeni să poată beneficia de acest sprijin”, a declarat Florin Bănică, președintele Administrației Fondului pentru Mediu.
În cadrul acestui program, nu este permisă finanțarea achiziției autovehiculelor alimentate cu motorină, pentru a încuraja utilizarea tehnologiilor mai prietenoase cu mediul.
Programul oferă o procedură simplificată și acces rapid la finanțare, solicitanții înscriindu-se direct în aplicația informatică disponibilă pe site-ul AFM, www.afm.ro.
Valoarea eco-tichetelor acordate în cadrul programului Rabla Auto este următoarea:
-37.000 de lei pentru achiziția unui autovehicul nou pur electric sau cu pilă de combustie cu hidrogen;
-15.000 de lei pentru un autovehicul plug-in hibrid sau o motocicletă electrică;
-12.000 de lei pentru un autovehicul nou cu sistem de propulsie hibrid;
-10.000 de lei pentru un autovehicul nou cu motor termic (benzină, GPL/GNC) sau o motocicletă;
-120.000 de lei pentru achiziția unui autovehicul nou plug-in hibrid sau pur electric de către instituțiile publice și UAT-uri.
Potrivit statisticii, de la debutul Programelor Rabla în România, peste 1 milion de autovehicule vechi au fost scoase din circulație.

Nicușor Dan și Ilie Bolojan sunt cei mai de încredere politicieni români, conform unui sondaj realizat de Avangarde. Pe primul loc este președintele României care are o cotă de încredere de 44$, urmat de președintele Senatului cu o cotă de 40%. La partide, AUR este pe primul loc la intenția de vot.

În ceea ce privește capitolul încredere în politicieni, Nicușor Dan și Ilie Bolojan sunt pe primele două locuri. Cei doi sunt urmați, la distanță, de Călin Georgescu (22%), Sorin Grindeanu (20%), George Simion (19%), Cătălin Predoiu (15%), Dominic Fritz (14%) și Diana Șoșoacă (7%).
La partide politice, AUR se află pe primul loc în intențiile de vot pentru alegerile parlamentare, cu 32% din preferințele celor intervievați. Urmează PSD (20%), PNL (16%), USR (15%) și UDMR (5%). Restul formațiunilor se află sub pragul de 5%.

Sondajul Avangarde a fost realizat în mai 2025. Rezultatele mai arată că 53% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, în timp ce doar 38% sunt de părere că țara merge într-o direcție bună. 9% nu au o opinie sau nu au dorit să răspundă.
Sondajul a fost realizat telefonic, între 23 și 28 mai 2025, pe un eșantion de 1300 de persoane adulte din România, acesta având o marjă de eroare de ±2,3%.