Ministrul Economiei, Radu Oprea, anunță că 100 miliarde EURO reprezintă ținta exporturilor României pentru anul acesta. Este o țintă care poate fi atinsă prin dialog și susținere a intereselor industriei românești, dar și prin deschiderea de piețe noi.

Anul trecut, valoarea exporturilor a fost de 93 miliarde de EURO.
„100 miliarde EURO Aceasta este ținta exporturilor României pentru anul acesta.În 2023 am atins valoarea de 93 miliarde de Euro. Industria auto a fost principalul exportator, de aceea am susținut poziția ACAROM ( Asociația constructorilor de automobile din România) la Budapesta la reuniunea miniștrilor economiei din UE. De regula, mă întâlnesc cu reprezentanții industriei înainte de reuniunile interministeriale pentru a defini poziția de țară, dar și după aceea pentru a-i informa despre discuțiile avute și poziționarea celorlalte state membre”, a explicat Radu Oprea.

Ministrul Economiei a arătat cum pot crește exporturile României.
„Prin dialog și susținere a intereselor industriei românești putem crește valoarea exporturilor, dar și prin deschiderea de piețe noi. Iar acest lucru l-am reușit împreună cu Florin Barbu ministrul agriculturii, cu ANSVSA. Am deschis anul acesta piețe noi pentru carnea de pasăre sau cerealele din România, de la țări din zona Golfului până în Vietnam. Iar pentru cei care uită ca marea este făcută din picături le spun că sunt antreprenori care au debutat prin Start Up Nation și care exportă prin intermediul platformelor digitale. E-comerțul este o soluție foarte comodă pentru IMM-urile românești și poate fi o platformă de export a produselor "Fabricate în România", a mai spus Oprea.
Marți, Radu Oprea va avea o discuție cu reprezentanții marilor rețele de magazine
„Ne dorim la nivelul Guvernului Marcel Ciolacu să încurajăm exportul de produse românești prin intermediul acestor rețele. În imagini sunt pepeni produși la Însurăței - Brăila care sunt exportați în Polonia. Dacă avem un dialog bun cu mediul de afaceri, țintele propuse pot fi atinse pentru că sunt win-win-win. Câștigă toți cei implicați în proces: producătorii, rețelele de magazine și cetățenii”, a precizat ministrul Economiei.

USR anunță că a depus mai multe amendamente la proiectul privind gestionarea populației de urși astfel încât primarii să aibă pârghii mai multe și mai ușor de accesat atunci când trebuie să intervină în cazurile în care urșii vin în intravilan și pun în pericol viețile oamenilor. USR mai susține că nu va susține propunerile formulate exclusiv în interesul vânătorilor și care nu rezolvă deloc problema de fond.

„Iubim urşii, dar ţinem la vieţile oamenilor! Din păcate, a fost nevoie de tragedia de pe Jepii Mici, unde Diana, o tânără de doar 19 ani a sfârşit sfâşiată de urs, pentru ca România să înceapă să facă paşii necesari pentru a simplifica intervenţia în cazul atacurilor urşilor. În astfel de situaţii pe viaţă şi pe moarte, cei responsabili trebuie să ia măsuri cât mai rapid cu putinţă. Nu trebuie să mai aşteptăm fel şi fel de avize, un lung şir de telefoane, adrese şi aprobări, în timp ce oamenii sunt în primejdie să moară din cauza sălbăticiunilor care au ajuns pe străzi, în oraşe şi în curţile noastre”, declară deputatul USR Daniel Blaga, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și membru în Comisia pentru administrație.

Prin amendamentele depuse înaintea ședinței comune de azi a Comisiilor pentru agricultură și pentru administrație, USR vrea ca viețile oamenilor să fie apărate prin măsuri eficiente de intervenție, dar și prin prevenție și educație”.

USR cere să fie extrase doar exemplarele de urși care coboară în intravilan sau care creează probleme, iar procedura de intervenție să fie simplificată astfel încât primarii să poată adopta rapid măsuri eficiente de protejare a comunității.

Concret, USR propune modificarea OUG 81/2021 astfel încât să nu fie obligatorie intervenția graduală:
Art. 5. (1) Intervenția imediată asupra exemplarelor de urs aflate în intravilanul localităților se efectuează începând cu metoda alungării.
(2) În cazul în care exemplarul alungat revine în 24 de ore în intravilanul localităților, echipa de intervenție procedează la tranchilizarea și relocarea acestuia, dacă se îndeplinesc condițiile relocării, sau la extragerea ursului prin eutanasiere sau împușcare.

Extragerea ursului prin eutanasiere sau împușcare ar urma să se facă în anumite condiții, ca și până acum.
În ceea ce privește cota de prevenție, adică numărul de exemplare de urs brun care pot fi împușcate anual în scopul prevenirii atacurilor și a pagubelor materiale, USR cere ca aceasta să se realizeze exclusiv prin personalul tehnic al fondurilor de vânătoare, nu prin vânători.

De asemenea, USR cere urgentarea rezultatului recensământului științific pe probe genetice pentru a putea ști câți urși avem în România și câți trebuie recoltați.
„Noi, USR, am scris amendamente care o să rezolve o parte din problemele create de urși. Mi-e teamă însă că interesele vânatorilor, reprezentate de PSD-PNL, vor fi satisfăcute foarte curând. Nu va conta că cetățenii nu vor fi protejați și nu se vor rezolva incidentele și pagubele provocate de ursul brun. Se dorește ca fondurile de vânătoare să poată să vândă exemplare de urs cu bani frumoși. Iar asta înseamnă că vânătorii vor împușca exemplare mari, în inima padurii, care nu au coborât în intravilan și nu au creat niciodată probleme”, afirmă senatorul USR Aurel Oprinoiu, președintele Comisiei pentru mediu din Senat.
Legea privind urșii va fi dezbătută luni, de deputații convocați într-o sesiune de urgență.

Pista 2 și căile de rulare de la Aeroportul Otopeni au fost modernizate și sunt gata de operațiuni. Anunțul a fost făcut de Compania Națională Aeroporturi București.

Potrivit sursei menționate, investiția, care a presupus lucrări de amploare la cele cinci căi de rulare aferente Pistei 08L-26R de decolare-aterizare, face parte din strategia CNAB de creștere a capacității operaționale a Aeroportului Henri Coandă și de optimizare a condițiilor de operare a aeronavelor.

Odată cu finalizarea lucrărilor, pe aceste suprafețe vor putea fi operate fără restricții aeronavele de cod superior (cod E, ex: Boeing B777, Airbus A330).
De asemenea, căile de rulare la Pista 2 au fost modernizate, iar balizajul a fost realizat cu tehnologie LED.

Valoarea lucrărilor pentru această primă fază este de 107 milioane lei.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, anunță că România derulează un proiect prin Banca Mondială privind dotarea centrelor de medicină legală. Acest termen de testare de 72 de ore va putea să fie scurtat, a explicat Rafila.

Proiectul a început în luna mai și se află într-o fază avansată. Grupul tehnic de lucru a elaborat specificațiile tehnice, încât la nivel național să fie dotate toate cele șase institute de medicină legală, dar și cele 36 de servicii de medicină legală, a anunțat ministrul Sănătății.

Alexandru Rafila susține că achiziția va fi realizată utilizând procedurile Băncii Mondiale și că după achiziție va fi asigurată instalarea echipamentelor și trainingul personalului.
„El va deveni operațional până la sfârșitul acestui an, iar acest termen de 72 de ore care este prevăzut în ordonanță practic, din punctul meu de vedere, va putea să fie scurtat, pentru că fiecare județ va beneficia de un astfel de laborator care poate să facă atât determinări calitative, cât și determinări cantitative a substanțelor stupefiante”, a mai spus Rafila.

În paralel, cele șase, șapte unități operaționalizate și care pot face din punct de vedere tehnic aceste determinări au arondate un număr de județe, iar probele biologice vor fi transportate de către MAI, mai susține ministrul.
„Facem tot posibilul, inclusiv angajarea de personal suplimentar în aceste centre care sunt deja dotate, încât acest termen de 72 de ore să fie respectat”, a precizat Alexandru Rafila.
Guvernul a adoptat joi ordonanța privind siguranța rutieră.

Asociația Pro Infrastructură anunță că Drumul Expres DEx6 Galați-Brăila nu va fi gata nici în decembrie 2024. 

„Galați-Brăila în 2023, ba nu, în 2024, de fapt 2025. Ministrul Grindeanu se chinuie de doi ani și jumătate să ghicească data când va fi inaugurat Drumul Expres DEx6 Galați-Brăila și nu-i iese deloc”, a scris Asociația Pro Infrastructură, pe Facebook.

Potrivit sursei citate, „în noiembrie 2022, apoi în ianuarie 2023, Grindeanu declara cu nonșalanță că va fi gata în 2023. În februarie 2023 noi am dezmințit cu vehemență termenul fantezist. (…)Din păcate, a intrat în sarabanda promisiunilor și antreprenorul, chiar prin vocea liderului său, domnul Umbrărescu, care în martie 2024 dădea ca sigură deschiderea DEx6 Galați-Brăila în acest an”.

„Suntem nevoiți să dezmințim din nou: în opinia noastră, drumul expres nu va fi gata nici în decembrie 2024. Călcâiul lui Ahile este podul hobanat peste Siret care nu este deloc o bagatelă și este mult întârziat”, susțin cei de la Pro Infrastructură.

Pe lângă promisiunile fanteziste, susțin cei de la Pro Infrastructură, foarte deranjantă este depășirea termenelor din contract și din autorizațiile de construire. (AC)

„Contractul pe cei 10,77 km dintre Brăila și Galați a fost semnat cu UMB în 15.04.2021, prevede 10 luni de proiectare și 24 de execuție și are ordine de începere din 01.07.2021 (proiectare), respectiv 10.01.2022 (lucrări în teren). Prima AC, aferentă celor aproximativ 7 kilometri ușori dinspre Brăila, a fost emisă în 24.12.2021, iar lucrările nu sunt gata la jumătate de an după expirarea celor 24 de luni de execuție. A doua AC a fost semnată de Grindeanu în 20.12.2022, pentru zona critică super-complicată dinspre Galați, și nu este nicio șansă ca scadența din decembrie 2024 să fie respectată. Concluzia: estimarea noastră realist-optimistă pentru inaugurare este primăvara 2025”,a  mai adăugat Asociația Pro Infrastructură.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a anunțat că încă 4 miliarde de euro au fost contractate în ultima lună pe programele din exercitiul financiar 2021-2027 aferente Politicii de Coeziune

Anunțul a fost făcut miercuri, pe Facebook.
„Daca ar fi să fac o comparație cu vechea perioadă de programare 2014-2020, în anul 3 de implementare (2016) Romania reușea să aibă contracte semnate de doar 1,5 miliarde euro (și, evident, ne întrebam cu toții când vom reuși să absorbim banii europeni destinați României). Iată că acum, în doar o lună, semnam contracte de peste dublul valorii pe care o semnau reprezentanții României din acea perioadă într-un an întreg”, a comentat Adrian Câciu.

Potrivit ministrului, valoarea totală a contractelor semnate în acest an este de 10 ori mai mare decât a fost în exercițiul anterior raportat la același moment al implementarii cadrului financiar multianual (iulie 2016).
„Valoarea contractelor semnate pe programele finanțate din Politica de Coeziune 2021-2027 a ajuns la 15 miliarde euro (33% din alocare) la această dată, iar încă 6 miliarde de euro sunt în curs de contractare. Dacă vrei să ai absorbție de fonduri europene trebuie să ai contracte și beneficiari care să implementeze proiectele. Și să ai proiecte mature care să aducă beneficiul calitativ al absorbției și anume dezvoltarea economică menită să asigure convergența către economiile dezvoltate ale Europei”, a explicat ministrul Câciu.

Partidul REPER solicită o anchetă guvernamentală privind organizarea sesiunii de vară a bacalaureatului 2024. Informațiile apărute în spațiul public indică posibile interferențe în procesul de elaborare a subiectelor de examen, punând sub semnul întrebării integritatea întregului proces educațional, este justificarea demersului.

„În cazul în care există și cele mai mici suspiciuni asupra unei intervenții politice în elaborarea subiectelor de examen, aceste informații pot periclita coerența, obiectivitatea și legitimitatea întregului demers. În ultimii doi ani, asistăm la o decredibilizare a evaluărilor standardizate și la o estompare a legitimității acestora în spațiul public, în tocmai din cauza acestei gestiuni deficitare a procesului de organizare a examenelor. Solicităm un audit guvernamental asupra situației organizării examenului de bacalaureat, precum și un dialog național cu privire la reforma evaluărilor standardizate și o strategie de sprijin pentru elevii care susțin aceste examene”, a declarat Simina Tulbure, deputată REPER și membră în Comisia pentru învățământ.
REPER propune 10 soluții:
1. Anchetă guvernamentală independentă asupra organizării bacalaureatului 2024
2. Reformarea urgentă și transparentă a procesului de elaborare a subiectelor de examen
3. Implementarea unor măsuri antifraudă avansate tehnologic
4. Inițierea unui dialog național pentru reforma evaluărilor standardizate
5. Dezvoltarea unor strategii de sprijin personalizat pentru elevii care susțin examenele naționale
6. Revizuirea curriculei școlare pentru a reflecta mai bine nevoile actuale ale societății și economiei
7. Investiții semnificative în formarea continuă a cadrelor didactice
8. Crearea unui sistem de monitorizare independent pentru asigurarea calității în educație
9. Dezvoltarea unei strategii naționale de digitalizare a educației
10. Salarii competitive pentru profesori și introducerea unor criterii de bonificare pe baza rezultatelor, diferențiate în funcție de parametrilor socio-economici ai localităților unde activează.

Comisia Europeană a anunțat că va oferi Republicii Moldova un împrumut în valoare de 50 de milioane de euro în condiții avantajoase. O plată suplimentară de 22,5 milioane de euro sub formă de granturi se va efectua până la sfârșitul lunii iulie.

CE anunță că sprijinul financiar va ajuta Moldova să își acopere o parte din nevoile de finanțare pentru 2024. De asemenea, ajutorul va sprijini stabilitatea macroeconomică a țării, permițându-i în același timp continuarea reformelor.

„Deși economia sa a înregistrat o creștere modestă în 2023, după o recesiune profundă în 2022, Republica Moldova este în continuare afectată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și continuă să se confrunte cu provocări grave în materie de securitate energetică”, anunță Comisia Europeană.
Aceasta este a patra tranșă din cadrul actualei asistențe macrofinanciare acordate Moldovei, după ce Comisia a concluzionat că țara a îndeplinit condițiile de politică convenite cu UE pentru deblocarea acestei plăți.
„Moldova a îmbunătățit guvernanța sectorului său public și a consolidat independența Băncii Naționale a Moldovei. Republica Moldova a consolidat, de asemenea, statul de drept, adoptând o lege privind evaluarea extraordinară (și anume, verificarea de securitate completă) a judecătorilor. S-au înregistrat, de asemenea, progrese în ceea ce privește combaterea corupției printr-o mai bună colaborare între agențiile de combatere a corupției și autoritățile de aplicare a legii. De asemenea, Moldova a luat măsuri pentru a sprijini energia din surse regenerabile și și-a reformat Codul vamal, care este acum pe deplin aliniat la Codul vamal al Uniunii. În plus, Moldova a adoptat o strategie națională pentru dezvoltare economică, care oferă o viziune ambițioasă pentru orientarea politicilor sale economice până în 2030”, mai anunță CE.

Asistența macrofinanciară face parte din efortul mai amplu al UE de a sprijini Republica Moldova pentru a face față numeroaselor provocări cu care se confruntă în ultimii ani. Contribuția totală se va ridica la 295 de milioane EUR și va ajuta, de asemenea, Moldova să avanseze pe calea sa europeană.

Consiliul Județean Galați investește în aparatură medicală nouă și performantă pentru diagnostice cât mai precise și tratamente inovatoare. A fost achiziționat un SPECT-CT, un echipament modern de medicină nucleară, care va oferi pacienților acces la investigații scintigrafice moderne.

„Înlocuim astfel vechiul echipament de scintigrafie, în cadrul unei investiții de 5 milioane de lei. Noul SPECT-CT oferă imagini de înaltă rezoluție, reducând și timpul necesar pentru obținerea și interpretarea rezultatelor. Înainte de instalarea noului echipament, va fi amenajat spațiul în care va funcționa acest echipament medical”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

SPECT-CT-ul permite medicilor să analizeze din punct de vedere funcțional diferite țesuturi și organe, folosind o tehnologie avansată de procesare și creare a imaginilor.
Acest echipament medical este utilizat pentru diagnosticarea unei game complexe de afecțiuni, inclusiv cele din sfera oncologică

Premierul Marcel Ciolacu a comentat cazul fetei ucise de urs pe un traseu din Munții Bucegi. El a anunțat că va cere modificarea legii printr-o sesiune extraordinară în Parlament. Viața oamenilor primează, dar nu se va da liber la împușcat urșii în România, a explicat șeful Guvernului.

Parlamentarii vor stabili modul în care poate fi rezolvată problema urșilor agresivi.
„Am vorbit și cu domnul ministru, am vorbit și cu cei mai implicați și mai știutori în domeniu. Este o aglomerație în anumite zone, urșii nu mai au mâncare suficientă și de asta coboară. Am vorbit și cu domnul Simonis, președinte Camerei Deputaților, pentru că modificarea nu se poate face decât prin Parlament. După discuțiile cu Ministrul Mediului pornim o inițiativă și vom cere o sesiune extraordinară în Parlament”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

El a explicat că urșii nu vor fi împușcați „fiecare cum dorim și când dorim”. O tânără de 19 ani a murit, marți, după ce a fost atacată de urs, în zona Jepii Mici din Munții Bucegi