„Suntem în situaţia în care nu numai decizia CCR, dar şi analiza şi, aş spune, abordarea politică, din punctul meu de vedere, ar presupune votarea neîntârziată a moţiunii. Trebuie dat un semnal către cetăţeni, către acest Guvern că guvernează prost, fie în ceea ce priveşte gestionarea crizei din punct de vedere medical-sanitar, fie că vorbim de componenta economică a vieţii noastre, care este foarte importantă, fie că vorbim de începerea şcolii, fie că vorbim de organizarea alegerilor. (...) Dacă începerea şcolii este atât de haotică şi alegerile se vor desfăşura cu aceleaşi riscuri şi în aceeaşi debandadă", a declarat, pentru Agerpres, Călin Popescu-Tăriceanu.

El a precizat că, în cazul în care moţiunea de cenzură va fi supusă votului în plenul reunit al Parlamentului, ALDE va vota pentru.„Am auzit propuneri gen guvern de uniune naţională. Nu. Dintr-un singur motiv: pentru că formarea unui guvern de uniune naţională presupune negocieri foarte lungi, complicate. Ar trebui un prim-ministru neutru, care să aibă drept unică misiune organizarea corectă şi liberă a alegerilor. Asta ar trebui în această perioadă de campanie electorală pentru alegerile locale şi alegerile parlamentare - un guvern cu un mandat extrem de scurt, până la alegerile parlamentare, care vor avea loc pe 6 decembrie”, a spus liderul ALDE.

Secretarul de stat în MAI Raed Arafat a declarat luni că vor fi permise demonstraţiile în limita a 100 de persoane, respectându-se regulile valabile şi în cazul mitingurilor electorale.

“Se vor permite demonstraţiile în limita a 100 de persoane în spaţii deschise, bineînţeles, dar aplicându-se aceleaşi reguli ca şi pentru mitingurile electorale, adică portul măştii, distanţarea şi celelalte aspecte generale de igienă. A mai fost aprobat un aspect referitor la Ministerul Culturii, în urma mai multor solicitări care au venit: excepţia de la carantină a echipelor de filmare şi a echipelor care sunt angrenate în producţii în interiorul României şi care vin, bineînţeles, din afară. Ele vor fi scutite de carantină. Oricum, erau scutite prin alt articol, care este articolul cu activitatea profesională, dar s-a dorit clarificarea acestui lucru, ca să limităm anumite proceduri birocratice prin care trebuiau acum să treacă”, a spus Arafat la finalul şedinţei de guvern.“Aici este deja rolul de aplicare a ordinii publice de către structurile de ordine publică. În mod normal, dacă legea sau actele normative spun un anumit număr, orice este peste acest număr devine ilegal şi se pot lua măsuri de către poliţie, jandarmerie, de la amenzi până la alte măsuri, dacă se consideră necesare. (...) Este o hotărâre de guvern, un act normativ. Când actul normativ îţi spune că cifra maximă este 100 - cifra maximă nu este 102 sau 110. Este 100. Şi ar trebui să fie respectat. Şi ar trebui şi din partea populaţiei să existe această complianţă de a respecta regulile. Până acum nu erau permise. Acum s-au permis, în anumită limită. Măcar să respectăm limita. Acum sunt permise demonstraţiile, dar să fie respectate, în limita regulamentului”, a precizat el.

Preşedintele Consiliului Naţional al PSD, Vasile Dîncu, a declarat, duminică, că alegerile locale de pe 27 septembrie pot fi "un mare dezastru electoral", deoarece prezența la vot ar putea fi "undeva la jumătatea alegerilor normale".

"În 27 septembrie putem avea un mare dezastru electoral - România, nu PSD - în 27 septembrie putem avea o prezenţă foarte scăzută care să fie undeva la jumătatea alegerilor normale şi atunci vor rezulta foarte mulţi reprezentanţi ai tuturor partidelor, cu o legitimitate scăzută în administraţia locală, am putea să avem cozi infernale, pentru că noi am calculat că, dacă într-o secţie din Bucureşti, să zicem, unde votează în mod normal 1.500 de oameni, dacă s-ar desfăşura conform tuturor indicaţiilor şi sunt respectate toate condiţiile sanitare, atunci din 1.500 ar putea să voteze, în timpul alocat, 500", a spus Vasil Dîncu, într-o conferinţă de presă.

“Am înţeles cu toţii că [liberalii – n.r.] îşi doresc alegeri indiferent de pandemii, cât îi de mare pandemia, cât este de mică, dânşii doresc alegeri. Şi cred că toţi românii au înţeles acest lucru, că este mai important să avem alegeri decât sănătatea românilor. În acest moment, eu nu văd posibil ca PSD să mai poată să facă ceva decât dacă Guvernul îşi dă seama că lucrurile au scăpat de sub control şi amână alegerile”, a afirmat Grindeanu, după şedinţa Consiliului Politic Naţional al PSD.

Întrebat dacă este îngrijorat de faptul că s-ar putea ca românii să nu meargă în număr atât de mare la vot din cauza temerilor legate de potenţiala infectare cu Covid, liderul social-democrat a precizat că îşi doreşte ca prezenţa la acest scrutin să fie cât mai mare, adăugând că singurii care “pot să amâne alegerile sunt cei care guvernează”.

“E prea puţin, pe calendar, să se mai poată întâmpla ceva. […] Responsabilitatea organizării alegerilor, indiferent de cine se află la guvernare, este a Guvernului. Eu cred, ca şi notă personală, că va fi un proces electoral un pic diferit faţă de ce a fost până acum”, a adăugat prim-vicepreşedintele PSD.

"Dar chiar nu vă crapă obrazul de ruşine?! Acelaşi Guvern incompetent care a făcut din deschiderea şcolilor o mare bătaie de joc, se luptă acum pe toate căile să nu dubleze alocaţiile copiilor!

Azi, peneliştii au contestat din nou la Curtea Constituţională legea votată de Parlament şi promulgată de preşedintele Klaus Iohannis. Asta deşi CCR le-a mai spus o dată că bat câmpii şi că legea votată de PSD este perfect constituţională.

Iohannis trebuie să iasă astăzi şi să justifice această nouă decizie aberantă a Guvernului său! Până când mai tolerează acest guvern care fură până şi drepturile copiilor?! Eu am un singur mesaj. Nu vă mai bateţi joc de copii! DUBLAŢI ALOCAŢIILE! Respectaţi legea!", a scris Ciolacu.

Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, s-a lansat, marţi, într-un nou atac la adresa Guvernului Orban.
„În disperarea lor de a organiza cât mai rapid alegeri, Guvernul Iohannis-Orban îşi calcă în picioare propriile reglementări. Am auzit prostia aia cu cabine speciale de vot pentru cei cu stări febrile, adică pentru cei care au simptome de coronavirus.

Să zicem că o persoană cu febră, peste 37,3 grade, cu frisoane, cu tuse şi alte simptome, ajunge la secţia de vot. Acolo dă de o coadă de vreo 10 persoane care aşteaptă, păstrând distanţa fizică între ei, să intre la vot. Cum vor reacţiona oare cei care aşteaptă? Ce face persoana cu stare febrilă? Începe să strige: atenţie, am stare febrilă!!??

De aici, persoana cu stare febrilă ajunge la validarea cărţii de identitate, unde îşi dă masca jos (prima încălcare a legii), apoi merge la litera care corespunde numelui, unde din nou îşi dă masca jos pentru identificare (a doua încălcare a legii). Aici anunţă persoana care se ocupă de lista electorală că are stare febrilă. Ce trebuie să facă acea persoană? Îl lasă să semneze de prezenţă în lista electorală şi apoi distruge sau dezinfectează pixul? Îl îndreaptă spre o zonă specială care va gestiona persoanele febrile? Dacă da, va duce toată lista electorală în zona specială? Aici i se va da o ştampilă care apoi va fi dezinfectată sau distrusă? Buletinul de vot va fi pus în aceeaşi urnă cu celelalte? La plecare se va putea asigura un traseu separat?

Vă daţi seama că nu s-au gândit la nici una dintre aceste întrebări şi scopul acestei complicaţii cu cabina specială pentru cei cu stări febrile are un singur scop: descurajarea prin panicare a grupurilor vulnerabile care ar merge la vot, adică a celor în vârstă, care nu sunt deloc fericiţi după ce guvernul le-a furat din mărirea pensiilor. Deci, pe faţă guvernul zice că ia măsuri pentru a asigura dreptul la vot pentru toţi, chiar şi pentru cei febrili, dar pe la spate se asigură că cei care nu îi sunt favorabili sunt descurajaţi să mai vină la urne. Democraţia iohannist-orbanistă!”, a scris Tăriceanu pe pagina sa de Facebook.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat luni o serie de măsuri restrictive, care au intrat deja în vigoare, pentru obținerea vizelor de flotant.
„În toate situaţiile în care se înregistrează cereri pentru stabilirea reşedinţei, solicitantul va declara pe propria răspundere că locuieşte mai mult de 15 zile la adresa la care are locuinţa secundară. Declaraţia va fi consemnată pe cerere, în faţa funcţionarului de evidenţă a persoanelor. Solicitantul va declara pe propria răspundere scopul/motivul stabilirii reşedinţei. Declaraţia va fi consemnată pe cerere, în faţa funcţionarului de evidenţă a persoanelor. În practică, la primirea cererilor pentru stabilirea reşedinţei, la nivelul serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor se vor efectua următoarele activităţi: 1. Se va verifica în baza de date numărul menţiunilor de reşedinţă valabil înscrise la adresa respectivă; 2. Dacă la adresa respectivă sunt înscrise cel puţin 2 menţiuni de reşedinţă valabile se va proceda la informarea structurii locale a poliţiei naţionale, în vederea efectuării verificărilor în teren, din care să rezulte dacă solicitanţii locuiesc efectiv la adresa declarată. În situaţia în care, din verificările efectuate de către polițiști rezultă faptul că persoanele respective nu locuiesc efectiv la adresa declarată, cererile lor vor fi respinse”, a anunțat purtătoarea de cuvânt a MAI, Monica Dajbog.

Senatorul Liviu-Tit Brăiloiu, liderul PSD Diaspora, spune că social-democrații susțin majorarea numărului de parlamentari de diaspora dacă se îndeplinesc anumite criterii.
„PSD nu are nimic împotriva măririi numărului de parlamentari ai diasporei, dar pentru a închide poarta profitorilor pe spinarea diasporei, întâi, partidele trebuie să permită românilor din diaspora să candideze și să acceadă în Parlament, români care să dovedească cu probe că au trăit în rândul comunităților noastre de emigranți, cel puțin 10 ani de zile, că sunt oameni cu studii, că fac dovada unei condiții morale de viață, că nu au un trecut penal etc. Întâi, partidele să-și facă ordine pe listele de candidați și PSD va susține mărirea numărului de parlamentari ai diasporei. Ținem să adăugăm că PNL din doi parlamentari pentru circumscripția 43 Diaspora, nu și-a verificat candidații, iar nici deputatul Voicu, nici senatorul Badea, nu fac dovada apartenenței vreunei comunități de peste granițe, să dovedească că au trăit acolo ani de zile”, a transmis liderul PSD Diaspora, într-un comunicat de presă.

Marcel Ciolacu a susţinut marţi că toţi "combinagii" care au ţinut Guvernul Orban "în viaţă sunt răspunzători", alături de PNL, pentru "dezastrul" în ce priveşte îmbolnăvirile cu COVID-19.

"Un nou record negativ - 60 de morţi de COVID-19! Secţiile ATI gem de bolnavi, România a depăşit China la numărul infectărilor. China!!! Toţi trădătorii, toţi fripturiştii, toţi combinagii care au ţinut acest Guvern în viaţă pentru a prinde un nou mandat pe lista de traseişti a PNL sunt răspunzători alături de PNL pentru acest dezastru! La fel şi toate partidele care au girat corupţia, traseismul şi prostia Guvernului PNL! Dezastrul este acum total! Cu economia pusă pe butuci, fără alocaţii dublate, cu pensii mărite în bătaie de joc, sub rata inflaţiei, şi cu o harababură totală în ceea ce priveşte începerea şcolilor", a scris Ciolacu pe Facebook.

Într-un interviu acordat AGERPRES, Constantin-Florin Mituleţu-Buică prezintă modul efectiv în care se va realiza procedura de vot pentru fiecare cetăţean, inclusiv pentru cei internaţi în spitalele dedicate COVID - 19. Totodată, el estimează o prezenţă la vot de aproximativ 50%.

Constantin-Florin Mituleţu-Buică: Aşa cum a spus şi domnul preşedinte Klaus Iohannis, dacă regulile sunt respectate de către toţi participanţii la evenimentele electorale... Şi vorbim, o dată, de campania electorală - dacă reprezentanţii partidelor vor purta măşti, se vor dezinfecta în continuu, pentru a nu răspândi acest virus, iar cetăţenii, de partea cealaltă, vor purta măşti la evenimentele electorale sau în contactul cu reprezentanţii partidelor, cu candidaţii. Sunt de aceeaşi părere, că nu ar trebui să se răspândească acest virus. Inclusiv Institutul Naţional de Sănătate Publică şi Ministerul Sănătăţii au susţinut acelaşi lucru.

Constantin-Florin Mituleţu-Buică: Întotdeauna eu am fost adeptul unei participări masive la alegeri, pentru a avea o reprezentativitate ulterioară pe un mandat de patru ani al aleşilor şi aceştia să poată să aibă în spate un număr foarte mare de voturi. Cred că lucrurile se vor desfăşura în condiţii normale, media va fi undeva la 50%, cum a fost şi în 2016.

Constantin-Florin Mituleţu-Buică: Aşa cum arată lucrurile, nu ar trebui să se formeze cozi, pentru că lucrurile de fiecare dată au fost respectate. Şi dacă au fost cozi, oamenii au respectat distanţa. Nu s-au înghesuit la secţiile de votare - vorbim de secţii de votare din România. În străinătate am vorbit despre cozi, pentru că acolo spaţiile au fost limitate şi lumea a trebuit să se înghesuie la secţia de votare.