Salariul de bază al cadrelor didactice angajate în regim de plată cu ora include majorarea de 10%. Decizia aparține Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Hotărârea a fost transmisă la solicitarea Tribunalului Vaslui.
Potrivit ÎCCJ, majorarea de 10% stabilită conform prevederilor art. 8 din anexa nr. I (Familia ocupaţională de funcţii bugetare Învăţământ) este inclusă în salariul de bază al cadrelor didactice angajate în regim de plată cu ora.

„Decizia nr. 37: Admite, în parte, sesizarea formulată de Tribunalul Vaslui - Secţia civilă, în dosarul nr. 160/89/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă: În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 254 alin. (1) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu cele ale art. 8 şi art. 12 din anexa nr. I la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, cu referire la art. 9 din Normele metodologice privind salarizarea prin plata cu ora pentru personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control, precum şi pentru cadrele didactice metodiste din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi unităţile conexe, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.827/2018, cu modificările şi completările ulterioare, stabileşte că: Salariul de bază al cadrelor didactice - profesori pentru învăţământul primar - angajate în regim de plată cu ora include majorarea de 10% stabilită conform prevederilor art. 8 din anexa nr. I (Familia ocupaţională de funcţii bugetare "Învăţământ") la Legea-cadru nr. 153/2017, ca şi în cazul profesorilor pentru învăţământul primar angajaţi prin contract individual de muncă cu normă întreagă. Respinge, în rest, sesizarea, ca inadmisibilă. Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 17 februarie 2025”, a stabilit ÎCCJ.

Decizia a fost comunicată luni la solicitarea Tribunalului Vaslui.

Dominic Fritz este primul primar din România care s-a alăturat alianței Pactul Orașelor Libere, inițiată în 2019 de primarii capitalelor Varșovia, Praga, Bratislava și Budapesta.

Timișoara a devenit astfel parte a unei rețele de orașe care și-au propus să reconstruiască și să consolideze democrația, să susțină alegerile libere și corecte, să sprijine mișcările democratice din întreaga lume și să se angajeze în acțiuni pentru a reduce decalajul urban-rural. Din rețea mai fac parte orașe precum Roma, Amsterdam, Berlin, Los Angeles.

„Modelul Timișoarei este construit pe un principiu simplu, dar puternic: diversitatea alimentează inovarea, iar inovarea generează prosperitate. Acest model nu este unic. Multe orașe din Pactul Orașelor Libere împărtășesc această viziune. De la Praga la Varșovia, de la Budapesta la Bratislava, vedem că orașele democratice deschid calea, demonstrând că valorile europene pot crea beneficii tangibile pentru toți. Acesta este motivul pentru care colaborarea noastră este atât de importantă. Împreună, nu doar apărăm democrația, ci o facem să funcționeze”, a declarat primarul Dominic Fritz.

La Summit-ul Pactul Orașelor Libere 2025 au participat reprezentanții orașelor Amsterdam, Barcelona, Bratislava, Bruxelles, Budapesta, Gdansk, Harkov, Kiev, Liov, Milano, Neu-Ulm, Paris, Praga, Rijeka, Sofia, Timișoara, Tirana, Ulm, Viena, Vilnius și Varșovia.

USR nu susține moțiunea de cenzură a AUR. Ionuț Moșteanu a anunțat luni că parlamentarii formațiunii politice nu vor semna moțiunea de cenzură. Anterior, liderul AUR George Simion a anunțat că amână momentul depunerii moțiunii deoarece așteaptă semnături de la POT și USR.

Ionuț Moșteanu a declarat că USR nu va semna și nici nu va vota moțiunea de cenzură.

„Nu, exclus, nu o să semnăm. Era o discuție dacă o să votăm sau nu votăm. Discuția nu mai are sens. Probabil Simion și-a dat seama că l-ar fi ajutat pe Ciolacu”, a declarat Ionuț Moșteanu, la Antena 3 CNN.

Conform procedurii, o singură moțiune de cenzură poate fi depusă într-o sesiune parlamentară. Astfel, dacă demersul ar fi fost respins, opoziția mai avea dreptul la o moțiune la toamnă.
Luni dimineață, președintele AUR, George Simion, a anunțat că moțiunea de cenzură care vizează Guvernul Ciolacu nu va fi depusă până când nu vor fi semnături din partea tuturor membrilor opoziției. Altfel nu ar avea rost, a spus Simion. În mod normal, moțiunea de cenzură trebuia să fie depusă luni la Parlament.

Depunerea moțiunii de cenzură a AUR a fost amânată. Președintele AUR, George Simion, a anunțat că moțiunea de cenzură care vizează Guvernul Ciolacu nu va fi depusă până când nu vor fi semnături din partea tuturor membrilor opoziției. Documentul trebuia să fie depus luni, la Parlament.

George Simion a anunțat luni că așteaptă semnături de la POT și USR.

„Nu vom depune în această săptămână moțiunea de cenzură până nu avem semnături din partea tuturor membrilor opoziției (...) Așteptăm azi să semneze și ei moțiunea de cenzură (...) Sperăm să semneze și membrii de la POT și cei de la USR, măcar o parte, ca să nu vedem că există o interdicție din partea doamnei Lasconi ca să fie votată moțiunea pentru că altfel nu ar avea rost”, a declarat George Simion.
Moțiunea de cenzură trebuia să fie depusă luni la Parlament.

Opoziția vrea să limiteze perioada în care un profesor își poate bloca postul. Senatorul USR Ștefan Pălărie a anunțat că a depus în Parlament o inițiativă legislativă pentru limitarea perioadei pentru care un profesor își poate bloca postul la maximum cinci ani. Inițiativa a fost inspirată din „deja celebrele cazuri Iohannis și Antonescu - 27 și 24 de ani”, a spus reprezentantul USR.

„Catedre blocate la infinit de către unii care vor să doarmă liniștiți noaptea știind că, orice s-ar întâmpla, au un post călduț de profesor la care să se întoarcă. După deja celebrele cazuri Iohannis și Antonescu - 27 și 24 de ani cu postul blocat, mai apare public încă unul, de nu mai puțin de 24 de ani”, a scris Ștefan Pălărie pe Facebook.

Politicianul că modificarea legislației reprezintă o urgență.

„Am depus recent, alături de colegul senator Remus Negoi, o inițiativă legislativă pentru limitarea acestei perioade la maximum 5 ani. Este arhisuficient pentru a-ți da seama dacă noua carieră ți se potrivește sau dacă vrei să te întorci la profesorat”, a precizat Ștefan Pălărie.

Atribuțiile președintelui Senatului au fost preluate de vicepreședintele Mircea Abrudean. Decizia a fost luată după ce Ilie Bolojan a preluat funcția de președinte interimar al României.

Senatul României a anunțat preluarea atribuțiilor de către vicepreședintele Mircea Abrudean

„Având în vedere faptul că președintele Senatului, Ilie Bolojan, va prelua, în conformitate cu prevederile constituționale, funcția de președinte interimar al României, atribuțiile președintelui Senatului vor fi exercitate, în perioada asigurării interimatului, de către vicepreședintele Senatului, Mircea Abrudean”, a anunțat, marți, Senatul.

Ilie Bolojan a semnat marți o decizie prin care se oficializează această tranziție, asigurând astfel continuitatea activității legislative și buna funcționare a Senatului României.

Interimatul funcției de președinte al României este de președintele Senatului, Ilie Bolojan, după demisia lui Klaus Iohannis. Acesta va asigura interimatul până după alegerile din luna mai.

Președinta USR, Elena Lasconi, s-a întâlnit cu reprezentanții Comisiei de la Veneția. Deciziile luate de puterea de la București sunt sub analiza Comisiei de la Veneția, a spus ea la finalul discuțiilor care au avut loc marți.

În cadrul întâlnirii s-a discutat despre alegerile de anul trecut din România și legislația electorală.

„Le-am transmis că modul în care Guvernul a organizat alegerile de anul trecut reprezintă rădăcina răului cu care ne confruntăm în prezent. Comasarea din iunie anul trecut și programarea prezidențialelor intercalate cu alegerile parlamentare, făcute prin ordonanță de urgență fără consultarea opoziției, au avut ca scop crearea unui avantaj pentru partidele aflate la guvernare – PSD și PNL. Apoi, au urmat deciziile CCR privind alegerile prezidențiale, începând cu descalificarea unuia dintre candidați fără o justificare care să aibă o bază legală, continuând cu decizia de renumărare a voturilor de la primul tur al prezidențialelor și, în final, anularea rezultatelor primului tur și reluarea alegerilor, pe baza unor informații vagi furnizate de serviciile de informații. Toate aceste decizii au fost abuzive”, a transmis Elena Lasconi.

Președinta USR a anunțat că parlamentarii partidului său au pregătit mai multe propuneri legislative.

„Ceea ce ne dorim pentru România este mai multă democrație, nu mai puțină democrație. Sper că vom continua să găsim în opiniile Comisiei de la Veneția sprijin pentru a corecta toate prevederile legale promovate de fostul guvern astfel încât să îngreuneze accesul românilor la un proces fundamental pentru orice democrație – votul. USR a început deja treaba în Parlament. Chiar astăzi au fost depuse proiecte de lege pentru ca CCR să nu mai poată anula alegerile prezidențiale, pentru ca președintele să nu își mai prelungească abuziv mandatul, cum a făcut Iohannis, pentru ca numărul de semnături pentru candidaturi să fie redus și dosarele să fie depuse și electronic, pentru ca oamenii să nu mai fie sancționați dacă spun pe internet cu cine vor să voteze. România trebuie să fie o democrație funcțională, o democrație în care statul are încredere în buna-credință a cetățenilor săi, iar cetățenii au încredere în instituțiile pentru funcționarea cărora plătește taxe. USR va face toate demersurile pentru ca românii să își recapete încrederea în instituții”, a precizat Elena Lasconi.

Un lider PSD desființează desființează moțiunea de cenzură anunțată de AUR. Este vorba despre Mihai Fifor care declară că cei care depun moțiuni de cenzură nu sunt interesați de stabilitatea României. Nu oferă nimic în loc, nu au un plan, susține Fifor.

Moțiunea de cenzură anunțată de AUR este „un joc populist, menit să creeze haos și neîncredere”, consideră Mihai Fifor.

„În noiembrie 2021, într-un context economic și politic critic, PSD a intrat la guvernare alături de PNL. Inflația era scăpată de sub control, prețurile la energie explodau, iar România traversa o criză sanitară severă. Bursa de Valori era pe roșu, iar instabilitatea politică risca să paralizeze țara. PSD ar fi putut rămâne în opoziție, speculând electoral situația, dar a ales responsabilitatea și stabilitatea într-un moment de cumpănă. Astăzi, cei care depun moțiuni de cenzură nu oferă nimic în loc. Nu au un plan, nu au o alternativă viabilă, nu sunt interesați de stabilitatea României. Este doar un joc populist, menit să creeze haos și neîncredere”, a scris Mihai Fifor pe Facebook.

Fifor critică USR pentru colaborarea cu AUR.

„Mai grav este derapajul USR, un partid care se pretinde pro-european, dar care se regăsește tot mai des în alianțe de conjunctură cu AUR, un partid extremist, anti-european și anti-NATO. USR a trecut de la discursul reformist la acțiuni iresponsabile, menite doar să destabilizeze țara. A ajuns să gireze demersuri alături de cei care promovează teorii conspiraționiste, neagă valorile occidentale și atacă statul de drept. Acum, USR are de ales: este de partea României europene, a UE și NATO, sau de partea celor care vor instabilitate, haos și izolare?”, a precizat Mihai Fifor.

George Simion, a anunțat că AUR va depune moțiune de cenzură pentru a dărâma Guvernul Ciolacu 2.

Parlamentul nu se mai reunește pentru propunerea de suspendare din funcție a președintelui României. Ședința trebuia să aibă loc marți, așa cum au decis luni, membrii Birourilor Permanente Reunite ale celor două Camere ale Legislativului. Ședința a fost suspendată deoarece tot luni președintele Klaus iohannis a demisionat.

Ședință comună a celor două Camere pentru propunerea de suspendare din funcție a președintelui României trebuia să aibă loc marți, de la ora 10.00.

Cererea de suspendare a președintelui Klaus Iohannis a fost inițiată de POT și a fost semnată de parlamentari AUR, SOS și USR. Reprezentanții puterii au susținut că inițiativa de suspendare inițiată de opoziție este populistă. Demersul a devenit inutil după ce luni președintele Klaus Iohannis a anunțat că demisionează din funcție. Demisia va intra în vigoare pe 12 februarie.

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a avut o întâlnire cu ambasadorul Republicii Cehe în România. Întâlnirea a avut loc luni.

Ministrul român și diplomatul ceh au discutat despre NATO și UE.

„Am avut, astăzi (luni, 10 februarie), o întrevedere cu ambasadorul Republicii Cehe în România, E.S. Martin Košatka, în cadrul căreia am analizat obiectivele comune pe care le au țările noastre prin prisma apartenenței la NATO şi la UE.

Cei doi au discutat și despre situația de securitate în regiunea Mării Negre, pe fondul războiului din Ucraina.

În ceea ce privește cooperarea bilaterală în domeniul apărării, „ne dorim menținerea unui dialog deschis și a coordonării strânse în vederea avansării proiectelor comune și consolidării securității în Europa”, a precizat Tîlvăr.