Poșta Română are un articol special dedicat, a anunțat, luni seara, ministrul de Interne, Marcel Vela.

Art.4 - (1) Pe durata stării de urgență, trimiterile poștale înregistrate pot fi predate destinatarilor de personalul C.N. Poșta Română S.A. prin introducerea în cutia poștală sau, în lipsa acesteia, prin afișare la adresa destinatarului, cu excepția actelor de procedură.(2) C.N. Poșta Română S.A. îi revine obligația stabilirii cadrului instituțional și răspunderea pentru modul în care se desfășoară activitatea prevăzută la alin.(1).

(3) Măsura se aplică începând cu data publicării prezentei ordonanțe militare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

"Am demarat cea mai mare investiție în infrastructura judeţului Galaţi din ultimii 30 de ani. Au început lucrările la Drumul de Centură. Este o investiţie de peste 30 de milioane de euro de care va beneficia întreaga comunitate gălăţeană. Vom moderniza de la zero Drumul de Centură şi vom crea o infrastructură rutieră modernă.

Primele lucrări vor fi realizate la cea mai complexă parte a acestui proiect, respectiv la podul hobanat, care va avea o lungime de aproape 500 de metri, patru benzi de circulaţie şi trotuare. În acest moment, constructorul lucrează la pilonul central al podului, care va avea o înălţime de 62 de metri.

Podul suspendat va scurta lungimea actuala a Drumului de Centură cu aproximativ doi kilometri, astfel încât conducătorii auto nu vor mai fi nevoiţi să intre în oraş pentru a-şi continua drumul pe varianta ocolitoare a Galaţiului. De asemenea, constructorul va începe să lucreze şi pe tronsonul de pe strada Macului, de la intersecţia cu strada Traian şi până la intersecţia cu strada Calea Prutului. Odată cu implementarea acestui proiect va creşte siguranţa participanţilor la trafic, se va fluidiza traficul în zonă, se va reduce riscul de accidente rutiere şi va scădea timpul petrecut de şoferi în trafic, ceea ce pentru agenţii economici înseamnă costuri mai mici. De asemenea, prin această investiţie vor fi create şi noi locuri de muncă. La finalul lucrărilor, Drumul de Centură va avea patru benzi de circulaţie de la intersecţia cu bulevardul Brăilei şi până la ieşirea în bulevardul George Coşbuc.

Vom face şi exproprieri în zonele în care este nevoie de acest lucru pentru a extinde la patru benzi drumul, însă acestea nu vor fi realizate anul acesta. Lucrările la Drumul de Centură se vor desfăşura etapizat, fără a întrerupe total circulaţia", anunță COSTEL FOTEA, președintele CJ Galați.

„Operatorii se pregătesc să ia măsuri de igienă pentru data la care românii vor putea să călătorească, din 16 mai. Există multe rezervări, românii abia așteaptă să plece o zi-două. Prima destinație aleasă este litoralul românesc, apoi zonele montane, Delta Dunării, unde oamenii se pot caza în locuri cu capacitate mai mică, apartamentele de vacanță sunt foarte solicitate. Ne pregătim pentru primii oaspeți”, a spus Corina Martin pentru digi24.4o.

„Așteptăm în această săptămână să punem la punct împreună cu ministerul și măsuri pentru deschiderea restaurantelor și cafenelelor, probabil vom începe mai întâi cu terasele. O să înceapă sezonul după 16 mai. Încet-încet vom ajunge și pe plajă, probabil o să se impună distanțe între șezonguri. Aceste măsuri sunt în curs”, a spus Martin.

„Va fi extrem de greu să repornim toate motoarele acestei industrii. La mare este necesar să ne reorganizm. Nu vom mai avea, cel puțin în prima jumătate a verii, aceleași festivaluri, aceleași evenimente. Au început rezervările și chiar pentru primul weekend, 15-17 mai. Depinde de noi cum ne vom organiza, cum vom administra această criză odată cu relaxarea. Depinde de comportamentul nostru menținerea relaxării”, a mai declarat Martin.

Europarlamentul PMP susţine că „Lucrurile sunt extrem de complicate din punct de vedere al acestui virus”.

„S-ar putea ca această pandemie să fie sfârşitul globalizării, semnalul că globalizarea nu este o soluţie care îi poate apăra pe oameni de ceea ce urmează”, a declarat Traian Băsescu.

„Această cifră nu este încă de speriat. Oamenii mor acasă, nefăcându-se teste. Mi se pare că este o goană nebună de decedaţi în spitale, dar nimeni nu-i socoteşte pe cei care mor acasă, seara respiră greu şi dimineaţa nu se mai scoală. Fără o testare masivă, România riscă să ia decizii greşite. Să facă ce vor, eu îmi fac datoria să spun. Trebuie să fie testare masivă. Suntem singurii care ne facem ca nu întelegem”, a declarat Traian Băsescu... continuarea articolului pe bugetul.ro.

O salbă de sateliţi Starlink din proiectul SpaceX lansat de Elon Musk a fost vizibilă, sâmbătă noaptea, pe cerul României, oferind imagini spectaculoase, surprinse cu ochiul liber. Sateliții au putut fi văzuți la Bucureși, la Cluj, dar și pe litoral, potrivit imaginilor postate pe rețelele sociale.

Sateliţii au scopul de a îmbunătăţi calitatea legăturii de internet la nivel mondial. În forma finală, ei vor alcătui o reţea ce va acoperi întreaga suprafaţă a Pământului, la o înălţime de peste 500 de km. Deocamdată, proiectul este în faza de testare.

Micii sateliţi Starlink, cu o greutate de aproximativ 200 de kilograme, echipaţi cu un panou solar, sunt fabricaţi, lansaţi şi operaţi de SpaceX. După ce sunt eliberaţi în spaţiu, ei urcă uşor, prin mijloace proprii de propulsie, timp de până la patru luni, până când ating orbita lor operaţională aflată la 550 kilometri altitudine... scrie digi24.ro.

Fostul ministru de Finanțe, Eugen Teodorovici, afirmă, într-o postare pe Facebook, că România este cu un picior în groapă, din cauza guvernării PNL.

Realitatea îmi dă ÎNCĂ o dată dreptate, dar nu am nicio satisfacţie - România este cu un picior în groapă‼️ Moody's a treia agenţie de rating de prestigiu înrăutăţeşte perspectiva de rating la negativ – asta înseamnă că investitorii vor percepe România ca o ţară mult mai riscantă şi astfel ne vom împrumuta la costuri mult mai mari, consecinţa fiind mai multă austeritate pentru români‼️", declară Eugen Teodorovici. Cum se traduce asta⁉️ Orban şi ai lui au făcut din pix datele macroeconomice la rectificarea bugetară. Pentru mine toate aceste realităţi economice nu sunt o surpriză, pentru că am atras atenţia încă de anul trecut că toate derapajele nefericite şi lipsa de profesionalism ale guvernanţilor aflaţi la putere vor avea consecinţe dezastruase pentru fiecare dintre noi. Şi este, din păcate, abia începutul‼️ Mă întreb, dacă în 6 luni de când e PNL-ul la guvernare, România este cu un picior în groapă, ce "surprize" mai au în joben?", susţine Teodorovici.  

Ionel Dancă, șeful Cancelariei prim-ministrului Ludovic Orban:

„În momentul în care vom constata, potrivit evoluției epidemiologice, care este planul cel mai adecvat la nivelul de risc pe care îl are societatea, se vor lua măsurile necesare”.

„Important este ca oamenii să înțeleagă două aspecte esențiale pentru a face față acestor provocări. Până acum, România a reușit să gestioneze la un nivel rezonabil această criză, atât prin implicarea autorităților, care au luat măsuri încă de la primele semne, dar mai ales datorită modului în care oamenii au înțeles să respecte restricțiile pentru a limita răspândirea infecțiilor cu coronavirus. Gradul de conformare voluntară la aceste reguli și restricții a fost unul esențial.

În continuare această înțelegere a românilor, că prin respectarea regulamentelor, recomandărilor, restricțiilor care vor fi se protejează pe ei înșiși și pe cei dragi lor de acest risc, este elementul esențial pentru a face față”, a mai subliniat Dancă, vineri la digi24.

O decizie în privința relaxării restricțiilor și implicit a ridicării stării de urgență nu este luată încă, iar următoarele trei săptămâni vor fi cruciale, urmând ca apoi, Guvernul și președintele Klaus Iohannis să hotărască ce e de făcut.

„Klaus Iohannis a facut (prin anuntarea relaxarii restrictiilor dupa 15 mai, n.red.) o miscare politica si de imagine asa cum vom vedea din ce in ce mai des. Perioada romantica a COVID-ului s-a cam terminat. Urmeaza batalia politica la sange, pe care o stim cu totii. A fost un moment la inceput, 'Domn'e, murea lumea', a fost emotie, ceva nou (...) Vom asista la ascutirea cinica a luptei politice. Primul pas l-a facut Klaus Iohannis”, a spus Cristian Tudor Popescu (CTP)... continuarea pe digi24.ro.

„CERERE DE REEXAMINARE asupra Legii pentru completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii și pentru reglementarea unor măsuri de protecție socială

Legea pentru completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii și pentru reglementarea unor măsuri de protecție socială instituie dispoziții privind suspendarea contractelor individuale de muncă pe durata stării de asediu sau a stării de urgență, pentru perioada ulterioară încetării acestora fiind prevăzute și măsuri de protecție socială a salariaților afectați de întreruperea sau reducerea temporară a activității angajatorului.

1. Prin art. I pct. 1 din legea supusă reexaminării se completează alin (1) al art. 52 din Codul muncii cu o nouă situație, prevăzută la lit. f), în care angajatorul poate suspenda un contract individual de muncă, respectiv ca urmare a „decretării stării de asediu sau stării de urgență potrivit art. 93 alin. (1) din Constituția României, republicată”. Totodată, prin art. I pct. 2 din aceeași lege, se stabilesc măsuri de protecție socială aplicabile salariaților al căror contract individual de muncă va fi suspendat ca urmare a acestei noi ipoteze legislative. În opinia noastră, soluția legislativă reglementată la art. I este de natură să conducă la probleme în aplicare, dar și să inducă o reală confuzie pentru destinatarii normelor.

Astfel, potrivit expunerii de motive, intervenția legislativă urmărește să răspundă unei probleme de natură socială pe care inițiatorii o indică drept fundament al măsurilor adoptate în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, respectiv faptul că „mulți angajatori au constatat că nu au text legal care să le permită reducerea activității pentru această perioadă, astfel încât angajații lor să fie protejați”. Or, în opinia noastră, amendarea Codului muncii ar trebui să reprezinte o măsură cu un orizont mai mare de timp decât actuala stare de urgență, aspect ce implică necesitatea unei evaluări preliminare, o analiză de fond a nevoilor sociale și a limitelor de intervenție a statului în relația contractuală angajat-angajator, care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislativă. Din această perspectivă, problemele conjuncturale ar trebui să fie rezolvate, datorită caracterului extraordinar, prin măsuri legislative derogatorii de la cadrul general în materie de raporturi de muncă, și nu modificări de fond ale acestuia, mai ales în lipsa unor dezbateri la care să participe o sferă cât mai largă de actori sociali, cărora, în final, norma juridică li se adresează. În acest mod, s-ar putea ajunge la un cadru legislativ suplu care ar răspunde nu numai actualei situații – pentru care există deja reglementări, asupra cărora Parlamentul ar putea interveni în cadrul legilor de aprobare a ordonanțelor de urgență deja adoptate de Guvern, aflate în diverse stadii legislative pe agenda celor două Camere ale Parlamentului - ci și eventualelor evenimente neprevăzute ce ar impune instituirea unor măsuri excepționale.

Pe de altă parte, apreciem că norma de la art. I pct. 1 din legea supusă reexaminării, fiind una cu caracter general aplicabil, ar trebui să respecte exigenţele de claritate şi previzibilitate ale legii. Astfel, reglementarea suspendării contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului pe durata unei măsuri excepționale dintre cele prevăzute la art. 93 din Constituție, ar trebui astfel concepută încât aceasta să nu se suprapună cu ipoteza generală de la art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, în caz contrar noua reglementare fiind inutilă. De asemenea, în lipsa unei circumstanțieri a cazului nou-introdus, nu se poate face distincție între ipoteza prevăzută de art. 52 alin. (1) lit. c) și cea nou-introdusă la lit. f) din Codul muncii, prima dintre acestea, prin caracterul ei general, apărând ca acoperitoare şi pentru cea de-a doua. În acest sens, semnalăm că, potrivit datelor comunicate public de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, la data de 10 aprilie a.c., spre exemplu, din cele peste 1 milion de contracte suspendate în economie pentru motive asociate stării de urgență, un procent de 86% reprezentau suspendări în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) din Codul muncii, care prevede că un contract individual de muncă poate fi suspendat din inițiativa angajatorului în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activității, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similar.

În plus, reanalizarea conținutului normei în discuţie ar presupune și stabilirea unei legături directe cu măsurile dispuse ca efect al decretării uneia dintre aceste stări excepționale, precum și cu întinderea teritorială a acesteia. În caz contrar, s-ar putea interpreta că pot fi suspendate contractele individuale de muncă din inițiativa angajatorului în orice unitate administrativ-teritorială, sub diverse pretexte, deși starea de urgență a fost decretată numai pentru o anumită unitate administrativ-teritorială, ceea ce ar afecta echilibrul raporturilor de muncă și, implicit, salariații.

Măsurile instituite prin art. I pct. 2 din legea supusă reexaminării și care propune introducerea unui nou articol, art. 531 în Codul muncii reprezintă, în realitate, o reluare ad litteram a soluțiilor legislative cuprinse în art. XI-XIII din OUG nr. 30/2020, modificată și completată prin OUG nr. 32/2020 - norme concepute a oferi soluții și a produce efecte strict în contextul stării de urgență instituită prin Decretul nr. 195/2020 și prelungită prin Decretul nr. 240/2020. Acest aspect conduce la existența unui paralelism legislativ, susceptibil, la rândul său, de a crea confuzie în rândul destinatarilor normelor, ceea ce contravine şi art. 1 alin. (5) din Constituţie, în dimensiunea sa referitoare la calitatea legii.

Din această perspectivă, legiuitorul ar fi trebuit să dea eficiență dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, dispoziții ce prevăd că în procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în două sau mai multe acte normative. În cazul existenței unor paralelisme acestea vor fi înlăturate fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei în reglementări unice, inclusiv în cazul în care reglementări din aceeași materie sunt dispersate în legislația în vigoare.

Subliniem că, la data adoptării legii a cărei reexaminare se solicită, Parlamentul era deja sesizat atât cu proiectul legii de aprobare a OUG nr. 30/2020, cât și cu proiectul de lege privind aprobarea OUG nr. 32/2020 ce aduce modificări și completări OUG nr. 30/2020. Or, în conformitate cu dispozițiile art. 74 din Regulamentul Senatului, respectiv art. 68 din Regulamentul Camerei Deputaților, la nivelul fiecăreia dintre cele două Camere exista obligația ca proiectele de lege și propunerile legislative, inclusiv ordonanțele de urgență, cu același obiect de reglementare să fie analizate împreună, comisia sesizată în fond întocmind un singur raport pentru ipoteza admiterii.

2. Prin art. III și IV din legea transmisă la promulgare se instituie măsuri ce vizează inclusiv contractele individuale de muncă ce au fost suspendate ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19 în temeiul actualului art. 52 alin. 1 lit. c) din Codul muncii.

În primul rând, în măsura în care legiuitorul a intenționat ca de aceste măsuri de protecție socială să beneficieze salariații ori de câte ori va fi instituită sau prelungită starea de urgență/starea de asediu, apreciem că normele ar fi trebuit inserate în cuprinsul normelor generale ce reglementează raporturile de muncă, respectiv în cuprinsul art. I din legea supusă reexaminării și nu ca dispoziții plasate în afara Codului muncii.

În al doilea rând, considerăm că orice intervenție asupra cadrului general în materia raporturilor de muncă ar trebui să aibă în vedere inclusiv criteriul proporționalității, precum și nevoia unui echilibru just și echitabil între drepturile angajatorilor și cele ale angajaților. Astfel, soluția normativă stabilită la art. III, conform căreia „angajatorii pot dispune gradual alte măsuri pentru reducerea activității sau a întreruperii activității, după caz”, este lipsită de orice mențiuni care să indice aplicabilitatea strict pe perioada decretării stării de asediu sau a stării de urgență. În aceste condiții, dispozițiile echivalează cu instituirea unui drept absolut, general aplicabil, al angajatorului de a dispune unilateral în cadrul raporturilor de muncă atunci când, indiferent de motive, decide reducerea sau întreruperea activității. Soluția face abstracție, pe fond, de alte dispoziții ale Codului muncii precum cele referitoare la dreptul la negocieri individuale și/sau colective, la dreptul de informare și consultare reciprocă a participanților la raporturile de muncă, ori la aplicarea principiului consensualității în relațiile de muncă, modalitatea de formulare nepermițând o integrare corespunzătoare în ansamblul Legii nr. 53/2003.

Art. IV al legii transmise la promulgare dispune cu privire la obligația angajatorilor beneficiari ai măsurilor de protecție socială finanțate din bugetul asigurărilor sociale de șomaj de a nu desființa „locurile de muncă ocupate de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost suspendate în temeiul art. 52 alin. (1) lit. c) sau f) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pe o perioadă cel puțin egală cu perioada suspendării pentru care au beneficiat de plata indemnizațiilor din bugetul asigurărilor sociale de șomaj”. Apreciem că instituirea unei astfel de soluții legislative fără circumstanțieri și, mai ales, fără indicarea efectelor în caz de încălcare a obligației de către angajator conduce la ineficiența normei, poate antrena costuri suplimentare pentru angajat (care, ar putea fi obligat să se adreseze instanței pentru reintegrare sau acordarea unor despăgubiri) și este susceptibilă de interpretări. Astfel, spre exemplu, nu este clar în ce măsură dispoziția s-ar putea aplica în mod corespunzător angajatorilor intrați în insolvență sau dacă interdicția include în egală măsură postul și funcția persoanei ori care este regimul juridic aplicabil pentru control și sancționare în caz de neconformare.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii și pentru reglementarea unor măsuri de protecție socială”.

„Pentru fiecare ridicare a unei masuri de restrictie vom stabili un set de masuri. De exemplu la locul de munca unde se lucraza in birouri, INSP cu inspectia de munca vor stabili un set de recomandari pentru angajatori privind organizarea lucrului in spatii inchise. In transportul public vom stabili cateva reguli pe care le vom face publice si atat companiile de transport cat si cetatenii vor trebuie sa le respecte. Vom face asta pentru fiecare ridicare de restrictie”, a declarat Orban.