Adela Paraschiv

Primăria Municipiului Galați în colaborare cu Serviciul de Asistență Medicală al municipiului Galați organizează, în perioada 29.06 - 01.07.2022, un număr de 9 centre de prim - ajutor, ca urmare a atenționării Administrației Naționale de Meteorologie “COD GALBEN pentru val de căldură și disconfort termic accentuat”.

Aceste centre de prim – ajutor sunt situate în următoarele spații: Carrefour – Market incinta Winmarkt; Carrefour – Market Potcoava de Aur; Carrefour – Market Micro 19 – Aleea Comerțului; Carrefour – Market Micro 16; Magazin SUPECO – Micro 39 C; Kaufland 2 - Str. Henri Coandă nr. 5; Shopping City Galați; Piața centrală – Hala Legume -  Fructe; Piața Țiglina I – Hala Legume -  Fructe.       

Serviciul de Asistență Medicală al municipiului Galați va pune la dispoziție personal medical calificat în vederea acordării primului ajutor populației afectate de temperaturile ridicate.

Europarlamentarul Rareş Bogdan susține, într-o postare pe Facebook, că PNL vrea menţinerea cotei unice şi nu susţine supraimpozitarea companiilor. „PNL n-a vândut iluzii nici în privinţa preţului carburanţi, compensarea, atâta câtă este, a fost aprobată în coaliţie, iar comunicarea a fost cinstită, nu populistă”, afirmă Rareș Bogdan.

„Românii au nevoie de adevăr, nu de măsuri populiste care riscă să le explodeze în faţă! Avem un premier extrem de responsabil, care arată realitatea, le spune românilor ce îşi permite şi ce nu îşi permite ţara noastră. Mai ales în contextul războiului stârnit de un om bolnav care ameninţă planeta cu foamete şi întuneric! Cetăţenii au nevoie de adevăr, pentru a-şi putea programa cheltuielile, a-şi face planuri. Prin urmare, PNL va susţine în continuare măsuri economice de natură să ducă la înfiinţarea de locuri de muncă, să crească încasările la buget şi să stimuleze investiţiile publice şi private, să atragă banii europeni. Fiecare euro investit atrage alţi 10, dar pentru un mediu de afaceri sănătos este nevoie de predictibilitate”, a scris Rareş Bogdan, într-o postare pe Facebook.

 PNL vrea menţinerea cotei unice şi nu susţine suprataxarea companiilor, susține acesta.

„PNL doreşte menţinerea cotei unice, pentru că realizarea de investiţii într-un climat de predictibilitate este vital. NU susţinem suprataxarea companiilor, ştiu că se creează aşteptări populiste, dar taxele mai mari vor duce la preţuri mai mari, sau la închideri de locuri de muncă, sau la tăieri de salarii. De asemenea, nu vrem să riscăm ca anumite afaceri să fie mutate în medii fiscale mai prietenoase. Profitul reinvestit înseamnă locuri de muncă noi, deci taxe noi la buget, să nu ne facem că nu vedem asta! Da, trebuie eliminate nişte excepţii din fiscalitate, şi avem în vedere TVA la băuturile cu mult zahăr, accizele la alcool şi tutun, jocurile de noroc”, a adăugat Rareș Bogdan. 

Cimitirul „Eternitatea” din Galaţi a aderat la Asociaţia Cimitirelor Semnificative din Europa şi face parte din Ruta Culturală a Cimitirelor Europene. În ruta culturală europeană, mai sunt doar două cimitire din România, la București și Cluj-Napoca.

Asociaţia Cimitirelor Semnificative din Europa (Association of Significant Cemeteries in Europe – ASCE) promovează importanţa cimitirelor din punct de vedere identitar, cultural, artistic şi religios, inclusiv prin includerea în Ruta Culturală a Cimitirelor Europene (European Cemeteries Route).

Prin acest proiect, cimitirele îşi deschid porţile pentru turişti, vizitatorii având posibilitatea să găsească, într-un singur loc, arta, istoria, arhitectura, natura şi patrimoniul. Doar trei astfel de cimitire din România au aderat la Asociaţia Cimitirelor Semnificative din Europa: Cimitirul „Eternitatea” din Galaţi, Cimitirul Central din Cluj-Napoca „Hajongard” şi Cimitirul „Şerban Vodă” (Bellu) din Bucureşti.

Cimitirul „Eternitatea” a fost înfiinţat de Primăria Galaţi în anul 1865, are o suprafaţă totală de 22 de hectare şi numără 26.684 de morminte. Cimitirul „Eternitatea” este şi locul unde s-au ridicat monumente în memoria eroilor români şi străini căzuţi pe câmpurile de luptă în cele două războaie mondiale, dar şi în Revoluţia din Decembrie 1989. Cel mai impunător monument este Mausoleul eroilor, urmat de Monumentul eroilor români, Monumentul eroilor francezi şi Monumentul eroilor germani.

 Printre personalităţile vieţii publice înmormântate în Cimitirul „Eternitatea” se numără: Charles Cunningham (1801 – 1860), fost vice-consul şi apoi consul al Regatului Britanic la Galaţi şi Brăila; Vincenzzo Fanciotti (1824 – 1886), care a contribuit la ridicarea Şcolii Comerciale „Alexandru Ioan Cuza” fiind cel care a oferit locul pe care va începe, în 1881, să se construiască localul şcolii; Gheorghe Fulger (1832-1899), primar al Galaţiului  între 1883 şi 1884; Ioan D. Prodrom (1867 – 1952), filantrop şi remarcabil om politic gălăţean, primar al oraşului Galaţi (1923-1925), Senator, Preşedinte al Camerei de Comerţ din Galaţi şi Prefect al judeţului Covurlui; Nicolae Mantu (1871 – 1957) unul dintre cei mai apreciaţi pictori români, promotor al strângerii de fonduri pentru construirea bibliotecii municipale (clădirea de astăzi a Teatrului Dramatic).
Liberty Galaţi anunță atât rezidenţii, cât şi vizitatorii oraşului, că pe 23 şi 24 mai, între orele 19:30 – 20:00, se vor derula operaţiuni de demolare controlată. 
 
Lucrările de demolare sunt realizate de o echipă de specialişti, iar zona în în care au loc operaţiunile este securizată. 
 
„Lucrările au fost atent planificate şi sunt executate de o echipă de specialişti, iar autorităţile de specialitate au fost informate. Zona în care au loc operaţiunile va fi securizată cu câteva ore înainte şi după acestea”, au mai transmis reprezentanţii combinatului siderurgic. 

Liberty Galaţi este cel mai mare producător integrat din România, cu o forţă de muncă de circa 7.000 de oameni şi o capacitate de producţie actuală de aproximativ 3 milioane de tone de oţel pe an pentru clienţi din domeniul construcţiilor, naval, petrolier şi gaze, precum şi cel al producţiei de energie regenerabilă. 

Președintele României, Klaus Iohannis, va participa, în perioada 28-30 iunie 2022, la reuniunea șefilor de stat și de guvern ai Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de la Madrid, Regatul Spaniei. Summitul Alianței Nord-Atlantice este a treia reuniune de vârf a Organizației din acest an, dar prima cu caracter regulat, primele două, din 25 februarie și 24 martie, cu caracter extraordinar, fiind convocate în contextul invaziei militare a Ucrainei de către Rusia.

La Summitul de la Madrid, care are loc pe fondul celei mai grave crize de securitate din zona euroatlantică după al Doilea Război Mondial, vor fi adoptate decizii istorice care vor răspunde imperativelor de apărare generate de actualul context, cu un caracter transformator pentru NATO. Aceste hotărâri vor constitui un pas ferm în procesul de adaptare și modernizare a Alianței și vor demonstra, o dată în plus, faptul că NATO este cea mai de succes alianță politico-militară din istorie. Astfel, reuniunea la cel mai înalt nivel de la Madrid va consolida și eficientiza  Alianța din perspectivă politică, militară, funcțională și tehnologică și va reconfirma, totodată, unitatea și solidaritatea aliate, inclusiv parteneriatul transatlantic.

Reuniunea are un potențial cu adevărat transformativ, întrucât în cadrul Summitului se vor adopta documente de referință, precum Noul Concept Strategic – document programatic care va stabili prioritățile NATO pentru cel puțin următoarea decadă și care va adopta şi adapta instrumentele necesare pentru implementarea acestora, Declarația politică a Summitului, dar și alte decizii privind consolidarea și eficientizarea posturii de descurajare și apărare, intensificarea parteneriatelor NATO, cu accent pe sprijinul pentru partenerii vulnerabili, inclusiv din Vecinătatea Estică. Totodată, Summitul va fi un punct de reper în implementarea viitoare a unor acțiuni care vor consolida capacitatea de răspuns a Alianței față de provocările tehnologiilor emergente și disruptive dezvoltate de actori statali și non-statali.

Programul Summitului va fi unul consistent, incluzând trei reuniuni la cel mai înalt nivel ale Consiliului Nord-Atlantic și activități cu o încărcătură simbolică și practică, precum semnarea Scrisorii de angajament pentru Fondul de Inovare al NATO.

Astfel, Președintele României va participa,  miercuri, 29 iunie, la o primă reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern având ca teme de discuție războiul ilegal de agresiune al Rusiei contra Ucrainei, consecințele acestuia și continuarea asistenței acordate Ucrainei, în deschiderea căreia va interveni și Președintele Ucrainei prin sistem de videoconferință. De asemenea, vor fi abordate Noul Concept Strategic și noile măsuri privind descurajarea și apărarea. Astfel, în continuarea deciziilor de la Summitul extraordinar din 24 martie 2022, la reuniunea de la Madrid va fi conturată o postură a NATO revizuită, inclusiv pe Flancul Estic în integralitatea sa, pentru a face față provocărilor de securitate fără precedent cu care se confruntă NATO și statele Aliate.

De asemenea, tot la data de 29 iunie, Președintele Klaus Iohannis va participa la o a doua reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern, cu participarea șefilor de stat și de guvern din Australia, Finlanda, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă, Suedia, Georgia și a Președinților Consiliului European și Comisiei Europene. Liderii din statele membre NATO vor discuta, astfel, împreună cu partenerii cu aceeași viziune, provocările și amenințările globale, inclusiv asertivitatea unor actori autoritari, precum și articularea unei poziții comune față de acestea, cu accent pe obiectivul prezervării și consolidării ordinii internaționale bazate pe reguli.

Totodată, Președintele României va lua parte, joi, 30 iunie, la o a treia reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern dedicată provocărilor și amenințărilor din Vecinătatea Sudică, urmând a fi abordate progresele în lupta contra terorismului, modalitățile de asigurare a securității alimentare și răspunsul la alte provocări provenite din Vecinătatea Sudică a Alianței, precum și posibilitățile de sprijin aliat pentru capacitățile de apărare ale partenerilor din Sud.

În cadrul Summitului, Președintele Klaus Iohannis va saluta reflectarea, în Noul Concept Strategic, în mod realist, a situației actuale de securitate, plecând de la recunoașterea Rusiei ca amenințare principală la adresa NATO, precum și menționarea, pentru prima dată, a importanței strategice a regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică. Președintele României va sublinia, în cadrul discuțiilor, importanța fundamentală a deciziilor privind consolidarea pe termen lung a posturii aliate de descurajare și apărare pe Flancul Estic, în măsură să răspundă situației de securitate regionale actuale.

Totodată, Președintele României va accentua contribuția semnificativă a țării noastre la sprijinirea Ucrainei, pe plan umanitar și în diminuarea riscurilor legate de securitatea alimentară, precum și susținerea acordată de România partenerilor celor mai vulnerabili, mai ales cei din Vecinătatea Estică, în special Republica Moldova și Georgia. De asemenea, Președintele României va evidenția necesitatea de consolidare a parteneriatelor, inclusiv cu partenerii globali cu aceeași viziune.

Președintele Klaus Iohannis va reitera, și în acest context, sprijinul ferm al României pentru politica NATO a „Ușilor Deschise”, inclusiv pentru aderarea Finlandei și Suediei la Alianța Nord-Atlantică.

În intervențiile sale, Președintele României va evidenția și importanța consolidării rezilienței și a răspunsului la amenințările cibernetice și hibride, precum și a inovării în domeniului tehnologiilor, pentru adaptarea Alianței la provocările viitorului.

Detalii privind agenda participării Președintelui României la Summitul NATO de la Madrid pot fi vizualizate la următorul link: https://bit.ly/AgendaPR.

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat că judeţul Galaţi a obţinut la Bacalaureat nouă medii de 10.00, fiind pe locul al treilea la nivel naţional, cu o rată de promovare de 81,6%.

 Rata de promovare la examenul de bacalaureat din acest an la Galaţi este 81,6%, pe locul trei după Cluj (85,1%) şi Iaşi (81,7%). Pe locul patru se situează Brăila, cu o rată de promovare de 81,3%.

 Potrivit datelor publicate de minister, mediile de 10 au fost obţinute de doi elevi de la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”, doi elevi de Colegiul Naţional „Costache Negri", doi elevi de Colegiul Naţional „Calistrat Hogaş” Tecuci şi câte un 10,00 la Colegiul „Spiru Haret” din Tecuci, Colegiul „Al. I. Cuza” şi Colegiul Economic. 
 
Judeţele cu cea mai scăzută rată de promovare au fost Ilfov - 47%, Giurgiu - 55% şi Călăraşi - cu 53%. 

Virgil Popescu a postat pe Facebook o reacție după ce SUA a reconfirmat investițiile care urmează să fie făcute în România în domeniul energetic. „Fosta termocentrală va primi o nouă viaţă, va reintra pe harta energetică a României, oferindu-le locuitorilor din Doiceşti prosperitate, locuri de muncă, dezvoltarea comunităţii şi acces la energie curata şi sigură, fără poluare”, spune Popescu.

 „La aniversarea a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului strategic dintre România şi SUA, preşedintele Joe Biden a confirmat la Summit-ul G7 că relaţiile dintre cele două state sunt foarte strânse. În cadrul parteneriatului româno – american, pe palierul energiei, preşedintele SUA a anunţat că vor investi alte 14 milioane de dolari în ”Etapa Preliminară a studiilor de inginerie şi proiectare pentru dezvoltarea SMR (reactoare modulare mici din România). Până în prezent SUA au sprijinit deja dezvoltarea SMR-urilor în ţara noastră pentru realizarea unui studiu amănunţit, care a durat 18 luni, în urma căruia am identificat amplasamentul fostei termocentrale de la Doiceşti, judeţul Dâmboviţa. Anunţ care a fost făcut la Bucureşti alături de partenerii americani. Decarbonizare fără energie nucleară nu se poate, de aceea sunt foarte importante investiţiile pe care le facem”, a scris Virgil Popescu, duminică pe Facebook.

Potrivit ministrului, investiţiile vor avea efecte pozitive în domeniul energiei, dar şi pentru întreaga economie.

„Totodată, aş dori să dau asigurări că pentru dezvoltarea acestui proiect se respectă cele mai înalte standarde de securitate nucleară, care să ofere siguranţă populatiei şi atenţia cuvenită mediului. Statele Unite sunt implicate în cel mai complex şi avansat program de dezvoltare a Reactoarelor Modulare Mici. Tehnologia americană NuScale este aprobată de către Comisia de Reglementare din SUA, din 2020. Decizia a fost luată la finalul unui proces amplu de testare, care a durat peste 10 ani şi a costat peste 500 milioane dolari şi peste 2 milioane ore de muncă. Comisia de Reglementare din SUA este unul dintre cei mai apreciaţi şi stricţi reglementatori nucleari din lume. În acelaşi timp, şi în România vor fi urmate toate procedurile de autorizare şi reglementare aplicabile. Etapa Preliminară a Studiilor de Inginerie şi Proiectare pentru dezvoltarea reactoarelor modulare mici din România constă în iniţierea unui pachet de studii şi activităţi de inginerie şi proiectare, precum şi analize tehnice ale amplasamentului, elementele esenţiale ale definirii proiectului prin raportare la cerinţele de autorizare şi reglementare naţionale şi internaţionale aplicabile”, a adăugat Popescu.

PSD nu susține proiectul de ordonanță de urgență privind decarbonizarea, inițiat de ministrul Energiei, Virgil Popescu, care propune închiderea unor capacități de producție pe cărbune până la finalul anului, asta în timp ce restul țărilor europene redeschid centrale pe cărbune pentru a face față crizei energetice.

„Nu putem accepta ca sute de megawați să dispară peste noapte fără să punem în loc noi capacități de producție. Asta înseamnă să ne trezim rapid în situația de a nu mai avea energia necesară pentru consumul economiei și al populației, fapt care va provoca o criză economică și socială majoră”, a transmis PSD, printr-un comunicat de presă.

De asemenea, PSD consideră că în actualul context România trebuie să rediscute termenele asumate prin PNRR privind închiderea producției pe bază de cărbune, mai ales că liderii Comisiei Europene au anunțat oficial că se poate renegocia întregul capitol referitor la energie din PNRR.

„De aceea, este nevoie de o reuniune a Coaliției, în care ministrul Energiei trebuie să vină cu o foaie de parcurs predictibilă și să demonstreze că, înainte de a închide ceva, oferă garanții că putem pune altceva în loc. Până atunci, miniștrii PSD nu vor semna ordonanța de urgență privind decarbonizarea!

Precizăm că PSD susține orice demers care are ca scop protejarea mediului, cum sunt investițiile în panouri fotovoltaice, finanțate din bani europeni. Cu toate acestea, nu putem fi de acord cu scoaterea haotică din circuitul agricol a zeci de mii de hectare de teren sub pretextul montării de asemenea instalații. Trebuie găsite soluții de tip dual astfel încât terenurile agricole să poată fi cultivate în continuare. Altfel, producția agricolă a țării va fi grav afectată, iar rezultatul va fi unul singur: vom rămâne fără mâncare!”, a adăugat PSD.

Vineri, 8 iulie 2022, de la orele 19.00, în Sala Aura Magna de la Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi, o întâlnire de zile mari cu Ada Milea şi prtenerii ei de scenă.

“Un spumos, inteligent şi interactiv spectacol, în care muzica inventivă, simplă dar ataşantă se îmbină armonios cu calitatea, spiritualitatea şi ludicul textelor create în principal de îndrăgita cantautoare Ada Milea, dar şi de talentaţii ei parteneri de scenă, Bobo Burlacianu şi Cristi Rigman. Nu lipseşte din show improvizaţia de calitate, pornind de la reacţiile publicului!”.

Ultimul segment de tablier metalic al podului peste Dunăre se montează marți, 28 iunie, a anunţat Irinel Scrioşteanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor.

Potrivit sursei citate, începutul lunii iulie va începe operațiunea de sudare a segmentelor la poziția finală. În total, sunt 86 de segmente de tablier metalic, care formează structura suprafeței de rulare a podului de la Brăila. Fiecare segment al tablierului metalic are o greutate medie de 250 de tone. Segmentele de tablier metalic au fost realizate la șantierul naval Brăila.

Totodată, se lucrează intens la terasamentele aferente drumurilor de acces pe toate fronturile, atât pe malul dinspre Tulcea, cât și pe cel dinspre Brăila, începând de la pasajul peste calea ferata km 0+389, sensuri giratorii, centru de întreținere și coordonare, stație de taxare, drum de legătură și drum principal.

„ Având în vedere promisiunea constructorului de a termina lucrarea, până în decembrie anul acesta, depunem toate eforturile pentru a-l sprijini să-și respecte angajamentul” , a transmis Scrioșteanu.

Investiția presupune amenajarea a 23 kilometri, dintre care 17 kilometri sunt pe teritoriul județului Tulcea. Deasupra Dunării este podul suspendat, în lungime 1,9 kilometri.

Podul are trei deschideri: o deschidere principală (1120 m) și două deschideri laterale de 489,6 m pe malul Brăila și de 364,6 m pe malul Tulcea. De o parte și de alta sunt prevăzute două viaducte de acces în lungime de câte 110 m fiecare. Drumul principal va avea două benzi pe sens și va lega județul Brăila de județul Tulcea, iar drumul de legătură spre Măcin va avea o bandă pe sens, în lungime de 4,3 km. În rest, vor fi realizate intersecții giratorii, 33 de poduri, podețe, pasaje și o stație de taxare.

Pilonii au 192 m înălțime totală de la partea superioară a fundației și sunt localizați în aproprierea malurilor. Fiecare pilon este prevăzut cu scări și lift, accesul fiind permis din benzile de întreținere localizate pe ambele părți ale tablierului.

La pilonul Brăila sunt 72 piloți de 40 metri lungime, iar la pilonul Tulcea sunt 72 piloți de 38 metri lungime.

În cadrul Master Planului General de Transport, podul figurează ca parte a Drumului Expres Buzău – Brăila – Tulcea – Constanța, drum planificat a se realiza în perioada 2020–2030, care va conecta Nordul Munteniei și Sudul Moldovei de Nordul Dobrogei, unde se află Delta Dunării.