Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit la Washington cu secretarul pentru energie al SUA. Securitatea energetică rămâne o prioritate strategică pentru România, a subliniat prim-ministrul în cadrul întrevederii cu Jennifer Granholm.

Întâlnirea a avut loc la Washington DC, capitala SUA.
„Cooperarea cu Statele Unite ale Americii în acest domeniu a transformat securitatea energetică într-unul din principalii piloni ai Parteneriatului nostru Strategic. Guvernul României susține cu fermitate implementarea proiectelor energetice aflate în curs. Obiectivul nostru ca țară este să fim independenți energetic și să asigurăm resursele necesare cetățenilor și economiei, indiferent de evoluțiile în plan internațional”, a afirmat prim-ministrul român.

Marcel Ciolacu a vorbit și despre proiectele privind Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă și Centrala SMR de la Doicești spunând că rămân prioritare având în vedere obiectivele asumate de România în domeniul schimbărilor climatice.
„Secretarul pentru energie al Statelor Unite ale Americii, Jennifer Granholm, a subliniat interesul părții americane pentru cooperarea în acest domeniu mai ales în cel al energiei regenerabile. În discuții, accentul a fost pus pe cooperarea în domeniul energiei nucleare care reprezintă un punct distinct al interesului SUA, care sunt implicate în implementarea Proiectului Cernavodă, inclusiv prin finanţare prin EximBank de până la 3,05 miliarde USD”, a transmis Guvernul.

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a salutat interesul Statelor Unite pentru dezvoltarea proiectelor energetice comune, componentă esențială a colaborării economice bilaterale.
„Creșterea comerțului bilateral a depășit 5 miliarde USD în 2022 și este pe cale să stabilească un nou record în acest an. Alături de proiectele comune de investiții și interesul reciproc de a amplifica colaborarea în sectoare care aduc plus valoare, precum cercetare, dezvoltare, inovare, sunt argumente definitorii pentru a crește Parteneriatul nostru Strategic la nivelul unui real parteneriat economic”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.
Prim-ministrul României se află într-o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii, la Washington și New York, împreună cu o delegație guvernamentală din care fac parte Angel Tîlvăr, ministrul Apărării, Luminița Odobescu, ministrul Afacerilor Externe, și Radu Oprea, ministrul Economiei.

Judecătoarea Denisa Angelica Stănișor a fost aleasă în funcția de președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. În cadrul procedurii, procuroarea Emilia Ion a fost aleasă pentru poziția de vicepreședinte. Mandatele vor fi de un an și vor începe în ianuarie.
„Astăzi, 5 decembrie 2023, în cadrul şedinţei de Plen a Consiliului Superior al Magistraturii a fost aleasă în funcţia de preşedinte al Consiliului doamna judecător Denisa-Angelica Stănișor, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii (proiect de management)”, scrie în comunicatul de presă.
Totodată, în cadrul aceleiași şedinţe, a fost aleasă în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului doamna procuror Emilia Ion, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii (proiect de management).
Mandatul președintelui și cel al vicepreședintelui Consiliului Superior al Magistraturii vor fi de un an. Denisa Angelica Stănișor și Emilia Ion vor ocupa funcțiile începând de la 7 ianuarie 2024.

României i-au fost acordate fonduri europene de solidaritate care se ridică la aproape 34 de milioane euro, pentru repararea daunelor cauzate de seceta severă din 2022

Comisia a aprobat un cuantum de 33,9 milioane EUR din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a sprijini România să soluționeze daunele considerabile cauzate de perioadele de secetă și de incendiile forestiere din 2022.

„Aceasta este solidaritatea UE în acțiune! Am promis și ne-am ținut de cuvânt: sprijinul financiar de 33,9 milioane EUR va ajuta România să reconstruiască și să refacă ceea ce a fost distrus de perioadele de secetă și de incendiile forestiere din 2022. Fondul de solidaritate al UE este un mod concret prin care ne putem demonstra solidaritatea și sprijinul și este extrem de important în contextul schimbărilor climatice continue”, a declarat comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

În perioada martie-august 2022, România a fost afectată de o secetă severă cauzată de reducerea precipitațiilor. Acest lucru a avut consecințe pe scară largă, precum culturi pierdute, incendii forestiere și un deficit de apă curentă și potabilă pentru populația din multe regiuni.
Asistența FSUE va acoperi o parte din costurile operațiunilor de urgență și de recuperare, cum ar fi serviciile de salvare și intervențiile pentru sprijinirea nevoilor imediate ale populației, precum și repararea infrastructurii deteriorate și curățarea generală a zonelor afectate de dezastre.
FSUE ajută statele membre și țările în curs de aderare să facă față poverii financiare pe care o implică dezastrele naturale majore și urgențele sanitare. Începând din 2002, fondul a mobilizat peste 8,2 miliarde EUR pentru 127 de dezastre (107 dezastre naturale și 20 de urgențe sanitare) din 24 de state membre (plus Regatul Unit) și din 3 țări în curs de aderare (Albania, Muntenegru și Serbia).

Conducerea Casei Naționale de Pensii Publice anunță că au început demersurile pentru plata la timp a pensiilor. Pensionarii vor primi pensiile la timp în luna decembrie, spun autoritățile.

„Având în vedere sărbătorile legale din 30 noiembrie, respectiv 1 Decembrie, precum și zilele libere de 2 și 3 decembrie 2023, conducerea Casei Naționale de Pensii Publice precizează că a întreprins deja demersurile necesare pentru a asigura plata pensiilor și a celorlalte drepturi care se achită prin casele teritoriale de pensii, aferente lunii decembrie. Cu sprijinul factorilor poștali, plata drepturilor va începe cu data de 4 decembrie astfel ca, până de sărbători, toate drepturile să fie achitate”, a transmis Casa de Pensii.

Pentru beneficiarii care au ales plata prin conturi bancare, ziua de plată este 12 decembrie. Protestele din instituție nu vor duce la decalarea plăților.
„În acest context, având în vedere exercitarea dreptului la protest/grevă al salariaților din casele teritoriale de pensii, dorim să îi asigurăm pe beneficiari că activitatea acestor instituții continuă iar plata pensiilor nu este pusă în pericol”, a precizat Casa Națională de Pensii.

Consiliul Concurenței va pregăti o serie de recomandări pentru IMM-urile care nu știu cum să depășească piedicile din procesul de digitalizare.
În prima fază, Consiliul Concurenței face o analiză pentru a identifica barierele.

„Scopul nostru este să îmbunătățim mediul de afaceri prin stimularea concurenței și, în același timp să ne aliniem la strategiile Comisiei Europene și ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. În acest sens, vom colabora cu toți actorii interesați de îmbunătățirile generate de transformarea digitală și care își doresc businessuri reziliente în fața provocărilor”, a spus Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Mai exact, autoritatea de concurență va identifica barierele care împiedică digitalizarea IMM-urilor și, implicit, afectează creșterea competitivității acestora în raport cu marile companii, în contextul în care IMM-urile concentrează jumătate din valoarea adăugată a României, angajând, totodată, două treimi din forța de muncă românească.
La finalul analizei, Consiliul Concurenței va emite recomandări.

Fostul premier Florin Cîțu a refuzat să comenteze acuzațiile din dosarul vaccinurilor. Mi-am exercitat atribuțiile de prim-ministru, în conformitate cu legislația din România, a fost mesajul lui Cîțu.

Declarația a fost făcută după ce Cîțu a ieșit de la Comisia juridică din Senat. El a refuzat să comenteze acuzațiile care i se aduc.
„Mi-am exercitat atribuțiile de prim-ministru, în conformitate cu legislația din România. Încă le studiem. Nu pot să spun acum nimic. Mai avem timp și mâine”, a declarat fostul premier Florin Cîțu.

El a mai spus că nu renunță la calitatea de senator PNL.
„Dacă aș fi avut funcții în PNL, aș fi renunțat, dar nu am nicio funcție în PNL. Este normal, trebuie să dăm voie anchetei să meargă mai departe să vedem adevărul. Eu voi cere colegilor să voteze pentru ridicarea imunității. Nu am de ce să îmi dau demisia din PNL”, a precizat Cîțu.
Fostul premier Florin Cîţu a fost luni, la Comisia juridică din Senat, pentru a-şi studia dosarul în care Parchetul General solicită ridicarea imunităţii sale, în dosarul achiziţiei de vaccinuri anti-Covid.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că până la sfârşitul anului viitor ar putea să se construiască încă 250 de kilometri de autostradă şi drum expres. Totodată, în următorii 5-7 ani ar putea să se construiască alți 1.000 de kilometri de infrastructură rutieră.

„Creşterea economică a României pe primul trimestru, mică cât a fost: 0,1%, a fost pe investiţii. Şi avem investiţii în transporturi, unde trebuie să recunoaştem că s-au deblocat marile şantiere în ultima perioadă, în ultimii doi ani de zile, şi s-a intrat într-un ritm. Avem în sfârşit prima mie de kilometri şi până la sfârşitul anului viitor există o perspectivă clară de încă 250 de kilometri, asta vorbim numai de rutier. În viitorii 5-7 ani, categoric, trebuie să finalizăm încă 1.000 de kilometri", a declarat Marcel Ciolacu, la conferinţa de lansare a proiectului „RO 3.0. Viziunea Viitorului"

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a plecat într-o vizită de șase zile în SUA. Ministerul Culturii a anunțat că vizita se desfășoară în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie, 2023.
La Washington, Raluca Turcan se va întâlni cu reprezentanți ai Congresului American, ai Departamentului de Stat American, precum și cu profesioniști din domeniul cultural și academic din capitala americană. și reprezentanți ai industriei de film, a transmis ministerul.

„Printre evenimentele programate se numără și o întâlnire specială cu comunitatea de români din Washington D.C., participarea la Reuniunea Consulilor Onorifici, organizată de Ambasada României în Statele Unite, precum și la Gala „Alianța”, un eveniment dedicat diplomației și comunității românești din Statele Unite. De asemenea, ministrul culturii va fi prezent la concertele susținute de Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” la Catedrala Națională și la Congresul American, în contextul turneului aniversar al corului în Statele Unite ale Americii”, a precizat Ministerul Culturii.

Premierul Marcel Ciolacu a avut o intervenție în format online la Summit-ul internațional de la Kiev privind securitatea alimentară mondială, prilej cu care a subliniat rolul esențial al României în facilitarea exporturilor de cereale ucrainene prin intermediul coridoarelor de solidaritate create la nivelul Uniuni Europene. De asemenea, a reafirmat solidaritatea României față de Ucraina și a transmis felicitări omologului său ucrainean, Denys Shmyhal, pentru nivelul de cooperare excelent orientat spre extinderea conexiunilor terestre, feroviare, fluviale și maritime dintre cele două țări.

România și-a asumat un rol de maximă importanță în asigurarea tranzitului de cereale ucrainene către piețele internaționale, astfel încât mai mult de 60% din totalul acestor exporturi au fost realizate prin coridoarele de transport din țara noastră. În perioada următoare este vizată o creștere a capacității de transport, cu sprijinul direct al partenerilor internaționali și ai Uniunii Europene, a adăugat premierul Marcel Ciolacu.

Șeful Executivului român a condamnat în termenii cei mai fermi atacurile ilegale și nejustificate ale Rusiei în Ucraina, care constituie crime de război. De asemenea, a condamnat bombardamentele rusești din Ucraina în proximitatea frontierei cu România, care afectează infrastructura necesară transportului de cereale pe piețele internaționale.

Ajuns anul acesta la cea de-a doua ediție, Summit-ul internațional de la Kiev privind securitatea alimentară mondială marchează importanța programului umanitar ”Cereale din Ucraina”, inițiat în 2022 de președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski. Au participat, fizic sau online, la acest summit aproape 30 de înalți demnitari, șefi de state, de guverne și miniștri de externe din țări europene, SUA, Japonia, Republica Coreea, Canada, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, reprezentanți ai instituțiilor Uniunii Europene, Secretarul General ONU, Antonio Guterres, precum și Secretarul General al Consiliului de Cooperare al Golfului, Jasem Mohamed Al-Budaiwi, pentru a acorda sprijin nemijlocit securității alimentare la nivel mondial, prin asigurarea exporturilor de cereale din Ucraina către piețele internaționale și în special către țările cele mai vulnerabile.

Senatorii liberali propun prelungirea cu un an a perioadei de montare a repartitoarelor de căldură. Aceștia au depus la Senat un proiect de lege.

Potrivit proiectului PNL, perioada privind montarea obligatorie a repartitoarelor de căldură în apartamentele de bloc se prelungește până la 31 decembrie 2024.
În plus, liberalii solicită ca toate costurile legate de achiziția și montarea acestor dispozitive să fie compensate pentru categoriile vulnerabile, în limita a 750 lei/locuință.

„Beneficiarii sunt persoanele care au primit deja cardurile de energie, cu care pot plăti facturi la electricitate, gaz sau încălzire. Acest ajutor va putea fi folosit și pentru plata sumei care depășește subvenția de 750 lei din costul repartitoarelor”, explică reprezentanții PNL.
Proiectul legislativ este inițiat, printre alții, de ministrul Energiei, Sebastian Burduja.