Parlamentul European a votat extinderea cu 18 luni a perioadei de implementare a Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență, o decizie care aduce României o șansă semnificativă de a finaliza proiectele finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Cu 421 de voturi pentru dintr-un total de 656, măsura garantează continuitatea finanțării și elimină riscul pierderii fondurilor europene.

Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegației PSD în Parlamentul European, a subliniat că acest vot reflectă sprijinul solid pentru reformele și investițiile asumate de statele membre.

„Votul exprimat în plenul Parlamentului European reflectă sprijinul solid pentru consolidarea capacității statelor membre de a-și atinge obiectivele de reformă și investiții asumate prin PNRR, mulțumită inițiativei coordonate de europarlamentarul Victor Negrescu, în calitate de co-raportor al Parlamentului European. Decizia reconfirmă angajamentul Uniunii Europene de a sprijini în mod activ procesul de redresare economică și de modernizare structurală în întreaga Europă. Pentru România, această prelungire constituie o oportunitate reală de a accelera absorbția fondurilor europene și de a consolida impactul reformelor în domenii-cheie. Totodată, este o dovadă clară că inițiativele susținute coerent la nivel european pot genera beneficii concrete, în sprijinul interesului public și al dezvoltării durabile”, a subliniat europarlamentarul Dan Nica.

Investiții masive vor fi făcute în infrastructura județului Galați. Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că totalul investițiilor se ridică la valoare de 75 milioane de euro.

„Modernizăm de la zero 60 de kilometri, pe ruta Bălăbănești – Bălășești – Ciureștii Noi – Ciureștii Vechi – Cotoroaia – Cerțești – Blânzi – Corod – Valea Mărului – Slobozia Conachi”, a anunțat Costel Fotea.
În prezent, se lucrează pe DJ 251B, în localitățile Blânzi, Corod, Cerțești, Cotoroaia, Ciurești și Bălășești, iar progresul este vizibil.

„Se lucrează la consolidarea fundației drumului, modernizarea podurilor și podețelor, iar în curând vom avea drumuri mai sigure și mai rapide. Fiecare kilometru din acest proiect contribuie la o infrastructură modernă pentru județul Galați, oferind o alternativă esențială la DN25 și DN24D printr-un drum modernizat de 60 km, cu beneficii pentru peste 100.000 de oameni”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.

Tot în județul Galați va fi implementat un proiect în valoare de 370 de milioane de euro. Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a semnat, miercuri, 18 iunie, la Ministerul Transporturilor, în prezența ministrului Sorin Grindeanu și a directorului general CNAIR, Cristian Pistol, contractul pentru proiectarea și execuția celui mai amplu proiect de infrastructură rutieră realizat în județul Galați după 1989. Este vorba despre modernizarea a 40 de kilometri de drum, lărgirea la patru benzi, reabilitarea sau reconstrucția a 12 poduri și pasaje, realizarea a 23 de sensuri giratorii în zonele urbane și rurale, precum și construirea unui nod rutier major în zona Hanu Conachi, ce va asigura legătura rapidă cu Tecuci și Autostrada Moldovei.

Lucrările la prima pistă de bob suspendat din Parcul de Aventură din Pădurea Gârboavele sunt aproape de final. Peste 80% din structură este deja realizată, iar stâlpii stației de întoarcere au fost montați cu succes, a anunțat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

În curând, vor începe lucrările și la a doua pistă, cu pernă magnetică, unică în regiunea de sud est. Elementele structurale pentru această pistă au ajuns la Galați, astfel că montajul va demara în scurt timp.
În paralel, se apropie de finalizare și lucrările la cele două piste de mountain-bike – una destinată familiilor și una cu un grad de dificultate mai ridicat, pentru cei în căutare de adrenalină.

Nu în ultimul rând, constructorii pregătesc terenul și pentru celelalte zone de agrement din cadrul acestui proiect – locuri de joacă, spații de relaxare și un amfiteatru în aer liber, ideal pentru evenimente culturale și recreative în mijlocul naturii.
„Grație acestei investiții, în valoare de 15 milioane de lei, Pădurea Gârboavele va deveni destinația ideală pentru distracție, sport și relaxare”, a precizat Costel Fotea.

Reprezentanții sindicatelor și președintele României, Nicușor Dan, s-au întâlnit luni dimineață la Palatul Cotroceni pentru a discuta despre măsurile fiscale concepute de viitoarea guvernare.

Părțile au discutat despre măsurile fiscale propuse de partide și impactul acestora asupra salariaților și a sectoarelor esențiale din economie.

Sindicaliștii militează pentru „protejarea lucrătorilor din societăți comerciale cu capital majoritar de stat și din sectorul bugetar, aflate sub presiune în contextul reformelor propuse.” Liderii de sindicat au prezentat argumentele privind poziția lor utilizând „expertiza în politici macroeconomice și bugetare.”

La întâlnirea cu președintele Nicușor Dan au participat lideri de la Cartel Alfa, Blocul Național Sindical, CNSLR – Frăția, Meridian și Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR).

Vicepreședintele Parlamentului European, românul Victor Negrescu, a prezentat o listă cu 10 principii pe care ar trebui să și le însușească membrii viitoarei coaliții de guvernare. Observ câteva principii asupra cărora putem să găsim, cred, un consens rapid, a explicat Negrescu.

Social democratul a făcut apel „la calm și seriozitate”.

„Într-un context politic în continuare extrem de volatil, este important ca oamenii politici să fie mai prudenți în declarații și mai puțini radicali în pozițiile lor. Românii au mari așteptări, dar și mari temeri, iar clasa politică are responsabilitatea de a-i nu dezamăgi din nou. Disputele politice nu alimentează decât extremismul. Avem nevoie să unim toți românii, și pe cei care ne-au votat, și pe cei care nu ne-au votat, în jurul unui proiect de țară realist”, a transmis, Negrescu, pe Facebook.

Vicepreședintele Parlamentului European susține că politicienilor le lipsește o viziune clară privind viitorul României.

„Am evitat în ultima săptămână să mai comentez public subiectul negocierilor pentru a evita tot felul de interpretări sau atacuri chiar dacă am avut dreptate în privința posibilității de a avea un premier tehnocrat sau a blocajului în negocieri cât și a faptului că Ilie Bolojan este probabil să refuze (momentan!) să fie premier. Dincolo de setul de măsuri economice, ce ne lipsește astăzi este o viziune clară pentru direcția în care vrem să ducem România. Președintele Nicușor Dan, prin votul primit, care a avut toate culorile politice, trebuie să facă acest lucru. Acum urmează ultimele zile de negociere și nominalizarea viitorului prim-ministru”, a adăugat europarlamentarul român.

El a prezentat cele 10 principii importante.
„Programul viitorului Guvern este, în opinia mea, cel mai important lucru. Observ câteva principii asupra cărora putem să găsim, cred, un consens rapid:
1. Scăderea cheltuielilor este prima măsură;
2. Zero toleranță la evaziune fiscală, incompetență și corupție;
3. Fără privilegii politice, fiscale sau de altă natură;
4. Măsurile trebuie să fie proporționale și echitabile;
5. Nu luăm decizii care să afecteze creșterea economică a României și posibilitățile de dezvoltare pe termen lung;
6. O parte din măsuri trebuie să aibă caracter temporar;
7. Măsurile trebuie să fie suportabile de cei vizați;
8. Atragerea fondurilor europene trebuie să fie prioritară;
9. Nu tăiem pensiile și salariile oamenilor;
10. Toate măsurile trebuie să aibă analize de impact.

Nu e teorie. Este practică. Dacă există cu adevărat voință, aceste principii se traduc automat în legi și măsuri fiscale. Mai puțină gâlceavă politică, mai puțină dramă și mai multe soluții. Toate negocierile la vedere pentru interesul public”, a precizat Victor Negrescu.

Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, le-a cerut vineri parlamentarilor să renunțe la deconturile pentru chirie dacă au proprietăți în Capitală. Solicitarea a fost făcută în contextul discuțiilor despre reducerea deficitului bugetar.

„Le-am cerut tuturor colegilor parlamentari să renunțe de urgență la sumele provenite din deconturi ale chiriei în condițiile în care au o proprietate în Capitală! Aceste deconturi nu își găsesc vreo justificare în condițiile în care, în aceste zile, discutăm despre măsuri pentru reducerea deficitului bugetar și a cheltuielilor publice!”, a scris, pe Facebook, Sorin Grindeanu.

Liderul PSD a declarat că își dorește ca parlamentarii social-democrați să fie primii care dau un exemplu.
„De aceea, am solicitat ca legea care permite decontarea acestor cheltuieli să fie modificată, în regim de urgență, în această sesiune parlamentară, astfel încât astfel de deconturi să nu mai fie posibile! Românii au nevoie de solidaritate!

Economia României are nevoie de cumpătare, iar politicienii trebuie să fie primii care să fie solidari!”, a adăugat Grindeanu.
270 de deputați din cei 331 din Parlamentul României primesc bani pentru chirie în București. Unii au proprietăți în București sau în Ilfov, iar alții au fost aleși pe listele Capitalei.

Ministerul Afacerilor Externe din România a anunțat că verifică împreună cu partea americană acuratețea datelor despre românii care ar putea ajunge la Guantanamo. Potrivit unor informații negate de Casa Albă, 100 de cetățeni români ar putea fi transferați la baza militară Guantanamo.

Numărul românilor din centrele din SUA este inferior cifrei prezentate, a comunicat MAE. În plus, americanii nu au notificat partea română în legătură cu intenții de relocare în alte facilități, a adăugat MAE.

„În ceea ce privește informațiile apărute în media privind intenția de retrimitere sau relocare a unor cetățeni europeni, între care cetățeni români din SUA, verificăm împreună cu partea americană acuratețea acestor date. De la începutul acestui an suntem în contact cu partea americană, în particular cu Departamentul pentru Securitate Națională al SUA și, conform datelor existente, numărul cetățenilor români din centrele din SUA este inferior cifrei prezentate, iar pentru o parte considerabilă dintre aceștia, formalitățile necesare revenirii în țară sunt definitivate. România și SUA au un parteneriat activ de cooperare în materie de securitate dezvoltat pe parcursul mai multor ani. Acesta include securitatea frontierelor și combaterea imigrației ilegale”, a transmis MAE.

Purtătorul de cuvânt de la Casa Albă, Karoline Leavitt, a negat informația potrivit căreia se pregătește transferul a mii de migranți ilegali la baza militară Guantanamo. „Această știre este o știre falsă. Nu se întâmplă”, a spus Leavitt.

Fostul ministru al Sănătății și manager al Spitalului Județean de Urgență Baia Mare, Sorina Pintea, a fost ridicată de polițiștii din orașul Tăuții Măgherăuș și urmează a fi dusă la Penitenciarul Gherla.

„Astăzi, 6 iunie, polițiștii din Tăuții Măgherăuș au pus în aplicare un mandat de executare a pedepsei închisorii, emis de Tribunalul Cluj. Aceștia au identificat o femeie de 59 de ani, condamnată la executarea unei pedepse de 3 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată. Femeia a fost identificată, urmând a fi introdusă în Penitenciarul Gherla”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Maramureș, Florina Meteș.

Curtea de Apel Cluj a respins, vineri, ca nefondat apelul fostului ministru al Sănătății, Sorina Pintea, față de decizia Tribunalului Cluj de condamnare a sa la 3 ani și 6 luni de închisoare. Decizia Curții de Apel Cluj este definitivă.

În aprilie 2024, Sorina Pintea, fost ministru al Sănătății, a fost condamnată pentru luare de mită în formă continuată (2 acte marteriale), printr-o sentință pronunțată de Tribunalul Cluj. 

Guvernul României a aprobat un ajutor de stat în valoare de peste 279 de milioane de lei pentru Complexul Energetic Oltenia, proiect inițiat de ministerul energiei. Anunțul a fost făcut de ministrul energiei, Sebastian Burduja. Aceste fonduri vor acoperi parțial costurile certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente anului 2025, conform angajamentelor europene. Este o decizie așteptată, parte a planului de restructurare aprobat de Comisia Europeană, a explicat Burduja.

„Este un nou semnal că România își asumă cu responsabilitate tranziția energetică — dar o face realist, cu cap, fără a periclita securitatea energetică a românilor. Complexul Energetic Oltenia nu este o simplă companie, ci un pilon al sistemului energetic național. Produce energie în bandă, adică energie stabilă, care ține în funcțiune economia și lumina aprinsă în spitalele, școlile și casele românilor. Fără CEO, România nu ar fi trecut cu bine peste crizele ultimilor ani — de la ierni geroase la veri caniculare, la volatilitatea pieței energetice europene”, a transmis ministrul român.

El a mai arătat că „închiderea celor 1.755 MW pe cărbune, prevăzută prin PNRR pentru 1 ianuarie 2026, nu este fezabilă în lipsa unor capacități noi de producție de energie în bandă care să fi fost puse în funcțiune”. „Grupurile pe gaz sunt încă în faza de licitație, turbinele s-au scumpit considerabil, iar termenele de execuție s-au extins. În acest context, deciziile pripite vor genera vulnerabilități reale, pe care România nu și le permite. Securitatea energetică a României nu este negociabilă.

Tranziția către energie curată trebuie să fie sustenabilă și corectă. România și-a redus masiv emisiile de gaze cu efect de seră, cu peste 77% față de 1990. Ne păstrăm ținta de 2032 pentru eliminarea cărbunelui din mixul energetic național. Până atunci, vom avea suficiente capacități alternative, mai ieftine și mai curate, pe gaz, dar și reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, pe care am reușit anul trecut să le contractăm, după 20 de ani. Este important să sprijinim tranziția CEO și să o facem ținând cont de nevoile pe care România le are acum și cu respect pentru oamenii care țin această companie în viață — mineri, energeticieni, comunități întregi care muncesc cu demnitate și profesionalism. Le mulțumesc tuturor. Vom continua să investim în capacități noi, în energie regenerabilă, în gaz, în nuclear, dar îmi exprim în continuare speranța că nu vom fi forțați să luăm decizii care pot periclita interesele consumatorilor sau economia națională”, a precizat ministrul Sebastian Burduja.

Specialiștii analizează varianta formării unui lac artificial cu apa sărată evacuată din Salina Praid. Asta deoarece gestionarea apei reprezintă o mare provocare, așa cum au declarat mai mulți reprezentanți ai Guvernului. În Salina Praid s-au acumulat aproximativ patru milioane de metri cubi de apă.

Șeful DSU și secretarul de stat în cadrul MAI, Raed Arafat, a spus că nu se știe cât va dura operațiunea de evacuare a apei sărate din Salina Praid.

„Va dura mult, nu am făcut calcule”, a declarat Arafat, adăugând că motopompele folosite au capacitatea de 10.000 de litri pe minut. El a mai spus că la solicitarea experților la Praid ar putea fi aduse motopompe mai puternice.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a avertizat că gestionarea apei cu salinitate ridicată reprezintă o mare provocare. Apa sărată reprezintă un pericol pentru pești și poate polua grav solul. De aceea, autoritățile se gândesc să amenajeze un lac artificial cu apa scoasă din salină.

„Se lucrează la trei locații pentru un lac sărat artificial, se verifică forma de proprietate a terenurilor”, a declarat ministrul Economiei, Bogdan Ivan.
Lacul ar putea fi amenajat în aval de salină, dar lucrările se vor întinde pe mai multe luni.