Spitalul Județean „Sfântul Apostol Andrei” din Galați a fost dotat cu un mamograf digital cu tomosinteză de ultimă generație, destinat diagnosticării și depistării precoce a cancerului de sân, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Echipamentul, în valoare de 2 milioane de lei, va funcționa în cadrul Laboratorului de Imagistică și Radiologie Medicală și face parte dintr-un proiect mai amplu al CJ Galați, de 25 milioane de lei, derulat prin Programul Sănătate, care a inclus achiziția de RMN 3 Tesla, CT 128 slice-uri și robot pentru prepararea citostaticelor.

Spre deosebire de mamografele clasice, mamograful digital cu tomosinteză furnizează imagini tridimensionale de înaltă claritate, permițând medicilor identificarea chiar și a celor mai mici leziuni și stabilirea precisă a naturii acestora. În perioada următoare, echipamentul va fi instalat și personalul medical va fi instruit pentru utilizarea lui.

Reducerea prețurilor la energie și protejarea familiilor și industriilor românești de creșterea costurilor rămân printre prioritățile României la nivel european. Europarlamentarul Dan Nica, liderul Delegației PSD în Parlamentul European, s-a întâlnit la Strasbourg cu Dan Jørgensen, comisarul european pentru Energie și Locuințe, pentru a identifica soluții concrete care să conducă la scăderea facturilor la energie și la creșterea stabilității energetice regionale.

Un punct central al discuțiilor a fost interconectarea energetică dintre Austria și Ungaria, un proiect strategic ce ar putea aduce energie mai ieftină și mai sigură în întreaga regiune, inclusiv în România.

„Am discutat despre stadiul actual al inițiativelor legislative europene, dar mai ales despre cele viitoare, necesare pentru a reduce prețurile la energie pentru populație și pentru a proteja industriile strategice din România și din Uniunea Europeană. Am subliniat importanța creșterii capacităților de interconexiune în sud-estul Europei pentru a elibera presiunea de pe prețurile energiei și a facilita schimburile de electricitate — esențiale pentru competitivitatea economică și securitatea energetică a regiunii”, a declarat Dan Nica.

Comisarul european pentru Energie și Locuințe, Dan Jørgensen, este așteptat la București, pe 27 octombrie, pentru continuarea acestor discuții și pentru stabilirea unor măsuri concrete care să sprijine România și statele din regiune în consolidarea securității energetice și reducerea costurilor pentru cetățeni.

Deputata PSD Viorica Sandu, președinta Organizației Femeilor Social Democrate (OFSD) Galați, a subliniat importanța protecției reale pentru femeile aflate în situații de risc, ca parte a inițiativei „România fără violență domestică”. Parlamentara a explicat că scopul proiectului este să închidă „portițele legislative prin care agresiunile sunt trecute cu vederea”.

„Violența domestică nu este o problemă privată, ci una de viață și de moarte. Este timpul să înlocuim frica și tăcerea cu acțiune și justiție”, a declarat Viorica Sandu.

Inițiativa reunește angajamente pentru consolidarea cadrului legislativ și instituțional, vizând combaterea violenței de gen și sprijinirea victimelor, astfel încât acestea să beneficieze de protecție efectivă.

Peste 117.000 de cetățeni solicită Guvernului condus de premierul Ilie Bolojan să elimine din proiectul de rectificare bugetară suma de 169 de milioane de lei destinată partidelor politice prin Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Organizația cere, de asemenea, reducerea subvențiilor partidelor pentru anul 2025.

Potrivit Declic, această alocare contrazice promisiunile anterioare ale premierului, care anunța tăieri din fondurile pentru partide în contextul măsurilor de austeritate. În schimb, proiectul de rectificare prevede suplimentarea fondurilor pentru AEP cu 156 de milioane de lei, în timp ce Ministerul Educației primește doar 140 de milioane de lei.

„Este revoltător ca, în plină austeritate, partidele să-și mărească bugetele pentru propagandă electorală, în timp ce educația și sănătatea sunt subfinanțate”, a declarat Cătălina Hopârteanu, coordonatoarea campaniei Declic „Tăiați subvențiile partidelor!”.
Campania Declic a strâns peste 117.000 de semnături, iar peste 500 de cetățeni au transmis opinii către Guvern și Ministerul Finanțelor, cerând redirecționarea banilor către nevoi esențiale, precum educația și sănătatea.

Transalpina a fost închisă temporar din cauza ninsorii și a poleiului. Autoritățile au blocat circulația mașinilor timp de 24 de ore între Rânca și Obârșia Lotrului.

Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliției Române a anunțat că, din cauza condițiilor meteo nefavorabile, circulația rutieră pe DN 67C (Transalpina) este închisă de marți, 30 septembrie, ora 09:00, până miercuri, 1 octombrie, ora 09:00.

Măsura vizează tronsonul cuprins între kilometrii 34+800 și 59+800, adică între localitățile Rânca (județul Gorj) și Obârșia Lotrului (județul Vâlcea).
Restricția a fost impusă pentru a permite intervenția utilajelor de deszăpezire și pentru a asigura siguranța participanților la trafic, după ce zona montană a fost afectată de ninsoare și polei.
Autoritățile recomandă șoferilor să respecte indicațiile polițiștilor și să consulte în permanență starea drumurilor înainte de a pleca la drum.

Cristian Pistol, directorul general al CNAIR, a publicat recent imagini de pe șantierul Lotului 3 al autostrăzii Ploiești-Buzău (A7), între Pietroasele și Municipiul Buzău. Pe cei 13,9 km ai acestui tronson, stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la 81%.

Asocierea turcă Nurol-Makyol este mobilizată cu 319 muncitori și 229 de utilaje și lucrează intens la terasamente, amenajarea nodurilor rutiere DN2 (Spătaru) și DN2B, precum și la finalizarea podului peste calea ferată (km 60+985).

Circulația pe acest tronson este estimată să fie deschisă până la sfârșitul anului 2025. Contractul, semnat în noiembrie 2023, are o valoare de 1,24 miliarde lei fără TVA și este finanțat prin PNRR.

Ministrul Apărării Naționale, Liviu-Ionuț Moșteanu, a primit luni, 22 septembrie, vizita ambasadorului Ungariei în România, E.S. Katalin Kissne Hlatki, prima întâlnire după prezentarea scrisorilor de acreditare pe 8 iulie 2025.

Cei doi oficiali au discutat despre cooperarea bilaterală, consolidarea posturii de descurajare și apărare în cadrul NATO, precum și despre proiectele comune derulate la nivelul Uniunii Europene. Ministrul român a subliniat importanța participării la Bucharest Nine (B9) și Inițiativa celor Trei Mări (I3M), precum și a proiectelor comune precum Batalionul Mixt Româno-Ungar de Menținere a Păcii și Batalionul Multinațional de Geniu TISA.

România continuă să sprijine partenerii din vecinătate, Ucraina, Republica Moldova și statele din Balcanii de Vest, reafirmând angajamentul său pentru securitatea flancului estic al NATO. Ambele părți au convenit aprofundarea relațiilor bilaterale și cooperarea strânsă pentru securitatea euroatlantică și regională.

Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a declarat luni că securitatea energetică a României „nu e negociabilă” și a subliniat necesitatea finalizării hidrocentralelor începute acum zeci de ani. Afirmațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii moțiunii AUR care o vizează pe ministra Mediului, Diana Buzoianu.

Burduja a criticat lipsa consensului politic pe tema energiei și a făcut apel la unitate, argumentând că hidrocentralele, deja aproape finalizate în anumite cazuri, reprezintă 700 MW și investiții de miliarde de euro. Fostul ministru a precizat că blocajele vin adesea din partea unor asociații de mediu, dar că finalizarea proiectelor este mai benefică pentru mediu decât revenirea terenurilor la starea inițială.

El a amintit că decizia de accelerare a hidrocentralelor a fost aprobată la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și a subliniat că aceste proiecte fac parte din logica economică și strategică a României. Burduja a menționat că a colaborat cu predecesorul Dianei Buzoianu la Mediu, Mircea Fechet, pentru deblocarea investițiilor.

„Aceste investiții trebuie terminate, iar securitatea energetică a românilor nu e negociabilă”, a fost concluzia lui Burduja.

Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) a trimis o scrisoare Comisiei Europene, OIM și Ombudsmanului European, acuzând „încălcări grave ale drepturilor sindicale” și măsuri „contrare standardelor europene”.

Sindicaliștii susțin că planul de reorganizare a Cancelariei Prim-ministrului ar viza desființarea structurii unde activează liderul sindicatului, măsură pe care SAALG o califică drept „restructurare discriminatorie” cu efectul direct al eliminării președintelui. De asemenea, sindicatul vorbește despre „tentative de intimidare a protestatarilor”, după ce conducerea Cancelariei ar fi cerut lista nominală a angajaților care au participat la o manifestație pașnică spontană.

Potrivit SAALG, astfel de acțiuni „încalcă Constituția României, Legea dialogului social nr. 367/2022, Convențiile OIM nr. 87 și 98, precum și articolele 11 și 12 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene”.
SAALG solicită instituțiilor europene și internaționale:
1. evaluarea compatibilității acestor măsuri cu standardele europene și internaționale
2. emiterea unui raport public privind respectarea libertății sindicale în România
3. adresarea unor interpelări oficiale Guvernului României pentru a obține garanții că represaliile la adresa liderilor sindicali vor înceta
4. asigurarea unor garanții pentru un dialog social real

„În loc să fie recunoscut ca partener de dialog social, primul sindicat constituit în cadrul Guvernului României este tratat ca un adversar politic. Această atitudine nu doar că subminează libertatea de asociere, dar afectează grav capacitatea administrativă a statului și poate pune în pericol angajamentele internaționale ale României”, a declarat Noni-Emil Iordache, președintele SAALG.

Deputatul PNL, Raluca Turcan, susține că politica Ministerului Mediului legată de ținerea sub control a urșilor nu dă niciun fel de rezultate. Comunități locale întregi au ajuns la disperare din cauza urșilor, a explicat Turcan.
Ea i-a cerut ministrului Mediului, Diana Buzoianu, să ia măsuri ferme privind gestionarea populației de urși.

„În ultimele săptămâni am primit numeroase semnale atât din Sibiu, cât și din Argeș, Brașov, Prahova legate de prezența tot mai frecventă a urșilor pe raza localităților. Este limpede că politica Ministerului Mediului legată de ținerea sub control a acestei specii nu dă niciun fel de rezultate”, a scris Raluca Turcan, pe Facebook.

Deputatul a adăugat că „mulți oameni sunt atacați, atacurile sunt tot mai frecvente, iar pagubele plătite de statul român sunt de ordinul milioanelor de euro” și că situația a dus „comunități locale întregi la disperare”.
Raluca Turcan a indicat două măsuri care ar putea fi luate rapid: creșterea cotei de prevenție și simplificarea procedurilor de extracție a urșilor care ajung în comunități. Ea a avertizat că, dacă măsurile propuse nu vor funcționa,

Ministerul Mediului ar trebui să analizeze reintroducerea vânătorii la urs.
„Este de datoria oamenilor politici să își asume măsuri curajoase pentru a proteja viața cetățenilor. Chiar dacă ele se vor lovi de un val puternic de contestare publică, vor salva viețile multor oameni din localitățile României”, a precizat Raluca Turcan.