Marius Buse

Dacian Cioloș susține că despărțirea de partidul USR îi lasă "un gust amar și o uriașă cantitate de tristețe" și le aduce critici dure foștilor săi colegi de partid.

„Îmi este imposibil să găsesc o formulă prin care să exprim pe de-a-ntregul ceea ce simt în aceste momente. Cu siguranță despărțirea de USR îmi lasă un gust amar și o uriașă cantitate de tristețe. În același timp, nu vreau să renunț la speranța că există o soluție politică prin care să oferim electoratului din România un mod de a face politică moderată care să reflecte o stare de spirit diferită față de ceea ce a primit în ultimele decenii. Sunt optimist de felul meu și cred că mai presus de orice e important să păstrăm speranța că putem depăși obstacolele, iar vocația noastră principală este de a construi o lume mai bună. Iar acest lucru nu se face vorbind doar în mici cercuri închise de prieteni, ci stabilind punți cu societatea civilă, muncitorii, antreprenorii și cu celelalte forțe politice chiar dacă avem diferite viziuni despre viitor”, a scris Cioloș, pe Facebook. 

Acesta a anunțat că se alătură unui nou proiect politic inițiat alături de colegii europarlamentari Ramona Strugariu, Dragos Pislaru, Alin Mituța și Dragos Tudorache. 

„Este vorba de un nou partid care va face parte din familia europeană Renew Europe și despre care veți găsi toate detaliile necesare la următorul link: https://www.partidulreper.ro. M-aș bucura ca ideile și propunerile noastre să vă atragă și să ne reîntâlnim în acest nou proiect”, a adăugat Cioloș.

 

Marcel Ciolacu anunță că toți miniștrii vor trebui să își reorganizeze cheltuielile în așa fel încât să facă față măririlor decise în Parlament, dar și să facă o economie de 10%.

Liderul PSD spune că miniștrii care nu reușesc să se organizeze vor pleca acasă.

 ”Cine va știi să managerieze ministerul pentru a face față creșterii cheltuielilor și să respecte economiile de 10%, bine. Cine nu reușește să facă acest lucru, atunci va pleca acasă. Nu trebuie să sufere oamenii pentru nepriceperea conducătorilor”, a declarat marți, Marcel Ciolacu, președintele PSD. 

Ionuț Pucheanu, primarul Galațiului, îi critică pe liberalii din Consiliul Județean care au blocat proiectul centurii orașului. Primii care au de pierdut sunt gălățenii, susține edilul șef.

„Am văzut cum un proiect atât de important pentru Galați – centura orașului - este respins de consilierii județeni PNL pentru a cincea oară fără niciun motiv întemeiat! Este cinică și revoltătoare această atitudine! Dumneavoastră chiar nu vă doriți finalizarea acestei investiții atât de necesare? Chiar nu aveți rude sau prieteni care să își dorească drumuri bune și un trafic civilizat la Galați? Și nu doar pentru toți locuitorii orașului, ci și pentru aceia care vin din județ, din oricare altă zonă a țării sau de dincolo de graniță”, a declarat Ionuț Pucheanu.

Primarul mai spune că din această luptă politică nu au de pierdut decât cetățenii.

„Nu folosește nimănui opoziția de dragul opoziției, iar primii care au de pierdut acum sunt gălățenii, din cauza dumneavoastră, a consilierilor județeni liberali. De-ajuns! E timpul să ieșiți din logica aceasta politică păguboasă. E timpul să lucrați pentru gălățeni, doamnelor și domnilor consilieri PNL”, a precizat Ionuț Pucheanu.

O finanţare europeană de peste 30 de milioane de euro riscă să fie pierdută la Galați, deoarece consilierii judeţeni liberali refuză să voteze sau să se prezinte la şedinţele Consiliului Judeţean în care trebuie să se aprobe exproprierile necesare pentru extinderea şoselei ocolitoare a orașului.

Dacian Cioloș și europarlamentarii Ramona Strugariu, Dragoș Pîslaru, Alin Mituța, Dragoș Tudorache au demisionat din partidul Uniunea Salvați România.

„Din păcate, conducerea actuală a USR a îndepărtat partidul treptat, dar sigur de valorile și promisiunile cu care noi, eurodeputații aleși pe lista Alianței 2020 USR PLUS, am cerut și obținut votul a 2 milioane de cetățeni români în campania electorală din 2019”, anunță cei cinci parlamentari într-un comunicat de presă.

Cei cinci reproșează actualei conduceri a USR lipsa maturității și a dorinței de „accepta greșelile trecutului și de a schimba o direcție care duce partidul spre irelevanță politică.”

Dacian Cioloș a anunțat că pune bazele unei noi formațiuni politice: partidul REPER - Reînnoim Proiectul European al României, care se dorește a fi „o nouă inițiativă politică de dialog și interacțiune cu societatea și comunitatea de afaceri, care să adune resurse umane și soluții pentru crizele și provocările reale actuale din societatea românească”.

Deputatul PSD Viorica Sandu susține că „municipiul Tecuci este lăsat nedrept fără buget de un edil incompetent”. Potrivit acesteia, în mijlocul anului municipiul Tecuci încă nu beneficiază de un buget care să poată asigura finanțare pentru proiecte deja demarate, pentru asistența socială, pentru programul „Masă caldă în școli”.
 
„Primarul Lucian Costin nu a avut nici un proiect pentru Tecuci, nu a avut abilitatea de a atrage fonduri europene pentru investiții, alegând varianta cea mai păguboasă pentru tecuceni, să se împrumute!
Bugetul a fost votat in luna martie cu amendamentele depuse de consilierii PSD si UIPT prin care nu s-a inclus in buget îprumutul păgubos de 300 miliarde lei. Pentru că noi nu vrem sa îndatoram tecucenii pe 20 de ani! Noi nu vrem sa plătim in 20 de ani dobânzi mai mari decât împrumutul in sine!”, afirmă deputatul Viorica Sandu. 
 
Potrivit sursei citate, primarul Lucian Costin „distorsionează adevărul, creionându-și propria variantă, prin care se victimizează”. 
 
„Aruncă acuze ca împrumutul a fost contractat de fostul primar și se dă rănit că e obligat să il acceseze. La propunerea <alianței toxice>, așa cum îi numește pe consilierii care se opun îndatorării, de a anula acel împrumut printr-o Hotărâre de Consiliu local, care trebuie însoțită de un raport de specialitate, primarul se opune vehement. Noi ne jucăm cu rapoartele de specialitate după cum vrea fiecare?!Astăzi luăm împrumutul, măine nu luăm împrumutul?! Ce îl mână în luptă pe liberalul Lucian Costin nu mai e demult soarta municipiului Tecuci.
 
Orgoliile și ambițiile lui nu au legătură cu localnicii nevoiți să își ducă traiul zilnic pe strazile pline de gropi si praf, pline de caini comunitari ce așteaptă un padoc nou , nu au legătură cu lipsa transportului public decent. Pe 31.05.2022,  PSD a pregătit două amendamente imbatabile, perfect legale, dar care anulau păgubosul și mult râvnitul împrumut. Din lipsă de argumente și lipsa dorinței de a debloca municipiul Tecuci, in timpul ședinței primarul Lucian Costin a retras proiectul cu bugetul de pe ordinea de zi. Tecucenii nu mai cred văicărelile și minciunile primarului.Au nevoie de un buget , pentru a intra în normalitate”, a scris Viorica Sandu, pe Facebook. 

Pentru a cincea oară, consilierii liberali blochează un proiect extrem de important pentru Galați, respectiv exproprierile de pe Drumul de Centură. „De ce sunt consilierii liberali împotriva gălățenilor, ce ordine de partid au primit de se opun cu atâta ardoare dezvoltării Galațiului?”, se întreabă, revoltat, președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea. 

„Nu le pasă de investiții pentru Galați, nu-și doresc ca acest Drum de Centură să fie modernizat, nu vor ca Galațiul să facă investiții cu bani europeni. Vor doar scandal, să manipuleze și să blocheze cât mai multe proiecte. Nu cunosc administrație și nici legile în vigoare. În 2017, a fost realizată o pre-evaluare, după care, experții firmelor specializate în astfel de proceduri au avut dreptul, conform legilor în vigoare, să intre pe proprietatea oamenilor și să vadă spre exemplu din ce materiale au fost făcute locuințele sau care este gradul de rezistență a clădirilor, pentru a face diferite analize tehnice pentru fiecare proprietate”, a declarat Costel Fotea.    

Șeful CJ Galați susține că aceste evaluări sunt realizate de către experți autorizați de statul român, analizate apoi de specialiști ANEVAR și contraexpertizate de către alți specialiști în domeniu.

„Dacă nu știu și nu se pricep, de ce blochează proiectele de dezvoltare a Galațiului, de ce se fac de rușine și de ce nu apelează la instanță dacă ei cred că e ceva incorect, în loc să-și bată joc la propriu de oameni, care astfel nu-și pot primi banii și riscă să se mute în mijlocul iernii? Mai mult, și noi putem plăti penalități de întârziere și chiar putem pierde cele 30 de milioane de euro de la Uniunea Europeană.

Ne întrebăm cu toții de ce sunt consilierii liberali împotriva gălățenilor, ce ordine de partid au primit de se opun cu atâta ardoare dezvoltării Galațiului și ce interese personale au în cazul exproprierilor de pe Drumul de Centură de vor să blocheze această importantă investiție pentru gălățeni”.

Ministerul Muncii, Marius Budău, susține că s-a plătit furnizorilor de energie peste 1,1 miliarde de lei pentru a compensa creşterea preţurilor pentru consumatorii casnici. 

Legea nr. 259 din 29 octombrie 2021 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022 prevede acordarea, pentru consumatorii casnici, a unei compensaţii unitare în valoare de cel mult 0,291 lei/kWh, în cazul energiei electrice, şi în valoare de cel mult 33% din valoarea componentei preţului gazelor naturale din contractul de furnizare al clientului beneficiar, în cazul gazelor naturale.

"Aceasta este o sumă extrem de importantă care nu a ieşit din buzunarele noastre, a cetăţenilor români. A pus-o Guvernul şi am compensat astfel ceea ce am promis că vom compensa. E o măsură de compensare şi plafonare a preţurilor la energie. Vom vedea în continuare ce măsuri se vor lua. Marcel Ciolacu a fost extrem de clar şi a spus că gândim în continuare pachete de măsuri sociale şi economice pentru a veni în sprijinul populaţiei", a declarat ministrul Budăi, potrivit Agerpres.

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat că Guvernul a crescut ritmul de absorbție a fondurilor europene la 61%, o majorare de aproximativ 7 puncte procentuale în cele 6 luni de guvernare.
 
„Estimările de plată comunicate Comisiei Europene acoperă deja necesarul de cheltuieli pentru anul 2022. Sumele totale primite de la Comisia Europeană, reprezentând prefinanțări și rambursări, aferente programelor finanțate se situează la 21,7 miliarde euro, din care 1,8 miliarde euro încasate în acest an”, a precizat premierul Ciucă. 
 
În plus, s-au rambursat de către Comisia Europeană 12,4 miliarde euro pentru plăți directe în agricultură, din care 1,7 miliarde euro în 2022.
 
„Un alt rezultat important este operaționalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență și pregătirea dosarului pentru transmiterea primei cereri de plată în valoarea de 3 miliarde de euro.
Asigurarea finanțării europene pentru măsurile de protecție a persoanelor vulnerabile și a schemelor de sprijin pentru companii, incluse în programul ”Sprijin pentru România”, rămâne o prioritate pentru Guvern”, a adăugat Nicolae Ciucă. 

Spitalul Judeţean Galaţi a achiziţionat recent un sistem central de monitorizare a funcţiilor vitale. Este un echipament medical de ultimă generaţie, cu ajutorul căruia pot fi monitorizaţi în acelaşi timp 12 pacienţi cu afecţiuni cardiace.

„Acest dispozitiv monitorizează o gamă largă de parametri medicali, precum activitatea electrică a inimii (EKG), ritmul cardiac, frecvenţa respiratorie, temperatura pacientului sau tensiunea arterială. Mai mult, există şi un sistem de alarmă, în cazul în care unul dintre parametri este neconform”, a declarat Costel Fotea, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi.

Datele medicale obţinute pot fi stocate electronic. Echipamentul medical a costat 595.000 de lei (TVA inclus), fondurile fiind asigurate din bugetul Consiliului Judeţean Galaţi.

Comisia Europeană a aprobat transferarea către agricultură a 300 de milioane de euro din Programul Operațional Competitivitate, din exercițiul financiar 2014 – 2020, a anunțat deputatul PSD, Viorica Sandu, într-o postare pe pagina personală de Facebook. 
 
„Această schemă de ajutor de stat a fost introdusă prin OUG nr. 61/2022 privind unele măsuri pentru acordarea de microgranturi şi granturi pentru capital de lucru entităților din domeniul agroalimentar cu finanțare din fonduri externe nerambursabile. Fermierii pot depune cererile pentru obținerea unui ajutor forfetar în valoare de 5.000 de euro: pentru sprijinirea activității operatorilor economici din domeniile agricultură, acvacultura, piscicultură și industrie alimentară; pentru menținerea sau creșterea numărului de angajați”, a transmis deputatul Viorica Sandu. 
 
Potrivit sursei citate, înscrierile pentru măsura „Microgranturi în domeniul agroalimentar" încep în data de 27 mai 2022 și se vor încheia după epuizarea fondurilor alocate. Cererile pot fi depuse și fără împuternicire notarială, Ministerul Agriculturii oferind soluția ca aceste împuterniciri să poată fi depuse și după înregistrarea formularului de înscriere, până la încheierea contractului privind acordarea ajutorului de stat.
 
„Depunerea acestei împuterniciri este o cerință a regulamentelor privind acordarea fondurilor europene. Nu a fost o inițiativă a Ministerului Agriculturii, este o condiție ce trebuie respectată”, precizează Sandu. 
 
CONDIȚII DE ELIGIBILITATE A BENEFICIARILOR:
 
1. au desfăşurat activitate curentă/operaţională pe perioada a cel puţin 3 luni calendaristice înainte de data de 31 decembrie 2019;
2. au obţinut o cifră de afaceri/venituri de cel puţin echivalentul în lei a 5.000 euro la data de 31 decembrie 2019, cu excepţia beneficiarilor ajutorului de stat prevăzuţi la art. 5 alin. (1) lit. a) din OUG nr 61/2022,
3. îşi menţin activitatea pe o perioadă de cel puţin 6 luni de la acordarea măsurii de sprijin sub formă de microgrant;
4. nu se aflau în dificultate la 31 decembrie 2019,
5. suma totală a ajutoarelor de stat primite în cadrul temporar Covid 19 instituit de Comisia Europeană însumată cu cuantumul ajutorului de stat solicitat în cadrul prezentei măsuri se încadrează în plafoanele menționate de Cadru temporar COVID-19, respectiv de 345.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în sectorul pescuitului şi acvaculturii, 290.000 euro pentru fiecare întreprindere care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole, respectiv 2.300.000 euro pentru fiecare întreprindere care își desfășoară activitatea în celelalte domenii de activitate.
6. nu există împotriva lor decizii de recuperare a unui ajutor de stat ce nu au fost executate și recuperate integral, conform prevederilor legale în vigoare.
7. nu sunt supuși concordatului preventiv, procedurilor de lichidare, insolvență sau faliment.
 
 TIPURI DE AJUTOR FINANCIAR :
 
1. cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, precum şi alte categorii de stocuri necesare activităţii curente/operaţionale desfăşurate de beneficiari
2. datorii curente şi restante faţă de furnizorii curenţi, inclusiv faţă de furnizorii de utilităţi, potrivit contractelor încheiate;
3. cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat şi/sau cheltuieli privind arenda sau redevenţa pe bază de contract de arendă sau contract de concesiune aferente terenurilor agricole;
4. cheltuieli privind achiziţia de servicii necesare activităţii curente/operaţionale, cu excepţia serviciilor de consultanţă;
5. cheltuieli privind achiziţia de obiecte de inventar, inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare reluării activităţii curente/operaţionale;
6. cheltuieli privind achiziţia de echipamente, utilaje, instalaţii şi tehnologii necesare reluării activităţii curente/operaţionale;
7. cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul statului şi bugetele locale.