Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a fost invitat de omologul său american, doamna Jennifer Granholm, într-o vizita oficială la Washington.

În cadrul întâlnirii, cei doi oficiali abordează teme legate de proiectele comune strategice România – Statele Unite ale Americii în domeniul energiei: de la proiectele nucleare – reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) la unitățile 3 și 4 de la Cernavodă și proiectul HVDC, cablul de curent continuu care va lega Dobrogea de granița de vest a României, precum și cadrul pentru investiții în centrale eoliene offshore și exploatarea gazului din Marea Neagră.

Întrevederea de la Washington cu secretarul american al energiei este completată de o serie de alte întâlniri cu oficialități din departamentele guvernului american: Don Graves, secretarul adjunct al comerțului; José Fernandez, subsecretar pentru economie și energie; Geoffrey R. Pyatt, secretar adjunct pentru resurse energetice; Eliot Kang, secretar adjunct în cadrul Departamentului de Stat al SUA pe probleme de securitate; Yuri Kim, secretar adjunct, reprezentata Departamentului de Stat pentru Europa și Eurasia; și Agnes Dasewicz, director operațional al departamentului de dezvoltare financiară din cadrul guvernului american.

Programul de două zile al ministrului Sebastian Burduja în Statele Unite, din 10 si 11 august, include atât întrevederi cu oficiali ai Casei Albe, cât și un eveniment în premieră în cadrul institutului Atlantic Council. Participă în delegația României E.S. Andrei Muraru, Ambasadorul României la Washington.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că inflaţia a scăzut în România. „Este pentru prima oară când avem o inflaţie cu o singură cifră”, a afirmat șeful Executivului.

Inflația a crescut foarte mult în urma crizelor provocate de războiul din Ucraina, de conflictul economic mondial și de pandemie. După foarte mult timp, statistica arată că inflația a scăzut. Totuși, evoluția pozitivă trebuie dublată de măsuri guvernamentale, a explicat premierul Ciolacu.

„Astăzi, inflaţia în România este cu o singură cifră. Vor veni şi datele oficiale. Este pentru prima oară când avem o inflaţie cu o singură cifră. Asta este direcţia corectă. Este pentru prima oară când direcţia României în zona economică este cea corectă. Eu am făcut un singur apel, haideţi să nu distrugem ce avem. Trebuie mers pe zona bugetară de tăieri de cheltuieli, trebuie să intrăm în zona nu de a veni cu taxe noi, vii cu accize pe vicii, aia e cu totul altceva. Este pentru prima oară când avem o inflaţie cu o singură cifră”, a anunțat premierul Marcel Ciolacu.

Institutul Național de Statistică a confirmat informația venită de la Guvern. Potrivit datelor oficiale, rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2023 comparativ cu luna iulie 2022 este 9,4%.

Ministerul Dezvoltării a achitat încă o tranșă în valoare de peste  13 milioane de lei pentru investiţii. Banii vor fi folosiți de comunitățile locale pentru consolidarea seismică a unor clădiri, pentru transportul verde și pentru construirea de creșe.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA) a anunţat, joi, că a virat suma de 13.434.889,27 de lei, în vederea decontării facturilor pentru 60 de obiective de investiţii realizate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).

Sumele au fost decontate pentru lucrări efectuate la proiecte aflate în implementare în cadrul componentelor C5 – Valul Renovării, C10 – Fondul Local şi C 15 – Educaţie, pentru consolidarea seismică şi renovarea energetică a unor clădiri rezidenţiale multifamiliale şi a unor clădiri publice, reabilitarea unor clădiri publice, asigurarea infrastructurii pentru transportul verde, precum şi pentru construirea unor creşe, precizează comunicatul de presă al MDLPA.

Până în prezent, MDLPA a decontat facturi în valoare de 211.779.363,58 de lei, pentru 2.333 de obiective realizate prin PNRR.

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat că Poliția Româna va cumpăra cu fonduri europene elicoptere, autospeciale, motociclete și echipamente de comunicaţii prin satelit.

Ciolacu a spus că se doreşte creşterea gradului de siguranţă pe şosele printr-un concept integrat, arătând că Poliţia Română va spori monitorizarea şi gestionarea traficului rutier folosind noi echipamente de comunicaţii prin satelit şi alte tehnologii.

„Vrem să creştem gradul de siguranţă pe şosele printr-un concept integrat, realizat mai ales pe banii europeni. Este pentru prima oară când există această abordare în România. Poliţia Română va spori monitorizarea şi gestionarea traficului rutier folosind noi echipamente de comunicaţii prin satelit şi alte tehnologii. Suntem încă, din păcate, pe unul dintre primele locuri în Europa la numărul victimelor din accidente rutiere şi de aceea consider că acest proiect este efectiv vital”, a declarat Marcel Ciolacu, la începutul şedinţei de Guvern.

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat că Guvernul a aprobat, la propunerea ministerului, în şedinţa de joi, Nota de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii „HeliPol”.

Prin acest proiect, Ministerul Afacerilor Interne va achiziţiona unităţi de suport şi coordonare aeriană, autospeciale şi motociclete de intervenţie şi va dezvolta infrastructura de comunicaţii şi cercetare. Principalele obiective ale proiectului sunt achiziţia a trei elicoptere medii, cu autonomie de zbor de 120 de minute, şi a unui elicopter greu, cu capacitate de zbor de 240 minute.

De asemenea, vor fi achiziţionate echipamente opto-electronice de tip FLIR (Forward Looking InfraRed), 200 de autospeciale pentru poliţia rutieră, 75 de motociclete, 800 de etilometre, 200 de teste care depistează substanţele psiho-active, sisteme de comunicaţii mobile şi sisteme de cercetare la faţa locului.

Principalele cauze generatoare de accidente rutiere grave sunt: indisciplina pietonală, cu o pondere de aproximativ 21% din total, urmată îndeaproape de viteza excesivă (aproximativ 19%) şi neacordarea priorităţii de trecere (aproximativ 17%).

Ministrul Transportului, Sorin Grindeanu, a cerut conducerii CFR Infrastructură să grăbească lucrarea de pe linia de cale ferată Apața-Cața. În caz contrar, ministrul anunță măsuri dure.

Sectorul Apața-Cața din județul Brașov face parte din Coridorul feroviar Rin- Dunăre

„Progres extrem de slab pe șantierul liniei de cale ferată Apața-Cața (28,2 km), parte a Coridorului feroviar Rin- Dunăre. Contractul, semnat în anul 2020, a ajuns la doar 17,5 % progres fizic și în continuare se prefigurează întârzieri. Am solicitat conducerii CFR Infrastructură să ia toate măsurile necesare pentru ca lucrările de reabilitare să se finalizeze la sfârșitul anului viitor”, a comunicat Grindeanu, pe Facebook.

Ministrul Transportului îi amenință pe constructori cu sancțiuni dure.

„În cazul în care situația nu se îmbunătățește, mă aștept să fie aplicate sancțiuni contractuale dure. Este un proiect important pentru transportul feroviar românesc și european pe care Asocierea de constructori greci, francezi și români trebuie să îl trateze cu maximă seriozitate”, a precizat Sorin Grindeanu.

Problemele din sistemul penitenciar au fost dezbătute de Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, împreună cu directorii închisorilor din România. Împreună facem faţă tuturor provocărilor din sistem, a fost concluzia demnitarului.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, s-a întâlnit la sediul ministerului cu toţi directorii de penitenciare din țară.

„Dialogul a fost constructiv şi s-a concentrat pe activitățile poliţiştilor de penitenciare, realizările și provocările cărora aceştia le fac faţă zilnic. I-am asigurat de tot sprijinul meu şi de faptul că, în calitate de ministru al justiţiei, rămân un partener al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Am avut deja întâlniri cu reprezentanţii sistemului judiciar din mai multe judeţe şi am vizitat şi penitenciarele din zonele respective. O să mai urmeze multe astfel de vizite, pentru că vreau să ajung la fiecare unitate din ANP”, a spus ministrul Justiției.

Alina Gorghiu a analizat toate problemele cu care se confruntă sistemul în prezent.

„Poliţiştii de penitenciare sunt profesionişti şi le-am mulţumit pentru modul în care stăpânesc acest sistem. I-am felicitat pentru cum gestionează situaţiile sensibile, dar am vorbit şi despre: deficitul de personal; condiţiile sanitare şi asistenţa medicală; necesitatea investiţiilor pentru asigurarea unui grad de independenţă financiară; stadiul lucrărilor de investiţii deja începute, precum şi respectarea calendarului privind construcţia de noi locuri de detenţie; dezvoltarea şi implementarea programelor de reintegrare socială a persoanelor condamnate; progresele semnificative în ceea ce priveşte condiţiile de detenţie (lucrări de amenajare şi de modernizare); faptul că, la nivelul ANP există aproximativ 5800 deţinuţi care prestează muncă, dintre care aproximativ 2200 pentru agenţi economici privaţi, iar restul în interiorul penitenciarului în care execută pedeapsa ; noua grilă de salarizare. Acest parteneriat, ministru-ANP, va avea în continuare ca bază dialogul constructiv. Le-am transmis că ne vom întâlni trimestrial”, a precizat ministrul Justiției, Alina Gorghiu.

Ministerul Sănătății a lansat licitația pentru achiziția de soluții complete de telemedicină pentru dotarea a 131 de Unități de Primire Urgențe/Compartimente Primire Urgențe din spitale județene, municipale și orășenești. De asemenea, în cadrul proiectului vor fi dotate centrele de telemedicină. Proiectul este finanțat de Banca Mondială.

„Telemedicina în sistemul de urgență va contribui la accesul mai ușor la îngrijirea medicală, reducerea barierelor geografice și la oferirea consultațiilor rapide în situații de urgență. Prin intermediul tehnologiei, medicii pot evalua simptomele pacienților, pot oferi sfaturi și instrucțiuni pentru primul ajutor și pot decide imediat conduita medicală pentru pacienți, până la sosirea acestora la spital. Acest tip de telemedicină poate salva timp prețios în situații critice și poate fi deosebit de util în zone geografice în care accesul la asistență medicală este limitat”, a declarat Alexandru Rafila, ministrul Sănătății.

Investiția este de aproximativ 40 de milioane de lei.

„Proiectul se ridică la cca. 40 de milioane de lei. Soluțiile digitale sunt compuse din echipamente hardware și software IT, comunicații de date în vederea asigurării infrastructurii necesare pentru comunicarea cu centrele regionale de telemedicină de urgență. De asemenea, o componentă importantă a proiectului este reprezentată de trainingul personalului medical din serviciile de urgență pentru utilizarea la capacitate maximă a soluției digitale. Alături de digitalizarea sistemului de medicină de urgență, în această săptămână se va lansa și apelul de proiecte pentru realizarea sistemului de telemedicină prin PNRR în valoare de 100 de milioane de euro” a explicat Alexandru Rogobete, secretar de stat în Ministerul Sănătății.

Detalii suplimentare despre proiect au fost publicate pe pagina de internet a Ministerului Sănătății la secțiunea Băncii Mondiale.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat că a fost semnat contractul pentru finalizarea lucrărilor pe Tronsonul 1 al Drumului Expres Craiova - Piteşti. Documentul a fost semnat marți de reprezentanții CNAIR.

Valoarea contractului este de peste 439 milioane euro, fără TVA, din fonduri europene.

„CNAIR a semnat astăzi (marți, 8 august) contractul pentru finalizarea lucrărilor pe Tronsonului 1 al Drumului Expres Craiova - Piteşti! Valoarea contractului, finanţat din Fonduri Europene Nerambursabile, este de 439,29 milioane lei (fără TVA). Asocierea turco – română trebuie să finalizeze lucrările pe cei 17,7 km în 18 luni. Iar, conform contractului, lucrările vor avea o garanţie de 10 ani. La momentul rezilierii contractului anterior, stadiul lucrărilor era, în decembrie 2022, de 56,07%. În momentul finalizării, tot DEx 12 (Craiova-Piteşti) va avea o lungime de peste 121 de km”, a anunțat Sorin Grindeanu, pe Facebook.

 Ministrul Transporturilor a prezentat și evoluția lucrărilor de pe celelalte tronsoane ale drumului modern.

„Anul trecut a fost deschisă circulaţia pe Tronsonul 2 (39,85 km), între Robăneşti şi Valea Mare. În prezent, sunt în execuţie Tronsonul 3 (31,75 km)- între Valea Mare şi Coloneşti- şi Tronsonul 4 (31,82 km), Coloneşti- Oarja- Piteşti. Pe Tronsonul 3 progresul fizic a ajuns la 76% şi, deşi termenul contractual de finalizare este 2024, Antreprenorul şi-a asumat deschiderea obiectivului la sfârşitul anului 2023. Tronsonul 4 a ajuns la un stadiu fizic de 22%, iar deschiderea circulaţiei este programată pentru anul viitor (2024)”, a precizat Sorin Grindeanu.

Contractul cu compania italiană care a câștigat licitația inițială a fost reziliat în decembrie 2022 din cauza „ritmului defectuos de realizare a lucrărilor şi neîndeplinirea de către antreprenor a prevederilor contractuale”. În momentul abandonării lucrării stadiul lucrărilor era de 57,06%.

Gabriela Firea a anunțat că va fi candidatul PSD la alegerile pentru funcția de primar general al Capitalei. Fostul ministru al Familiei a dezvăluit faptul că are sprijinul liderului PSD pentru a se înscrie în cursa electorală.

Gabriela Firea susține că Marcel Ciolacu i-a transmis că ea rămâne candidatul PSD la Primăria București în ciuda scandalului legate de azilele groazei din Voluntari.

„Domnul președinte mi-a spus că eu sunt candidatul, că nu vede o altă persoană din cadrul PSD București. Domnul președinte mi-a spus foarte clar că are informații, ca prim-ministru știe că sunt nevinovată, că vina mea a fost că am avut încredere în oameni. Vina mea este faptul că o consiliera a avut legătură cu acea persoană implicată în cămine, nu eu direct, nici consiliera mea direct. Știe că sunt nevinovată și că în momentul acesta este dificil, dar că din punctul domniei sale de vedere, rămân candidatul PSD la Primăria Capitalei”, a declarat Gabriela Firea.

Potrivit lui Firea, discuția cu Ciolacu a avut loc în ziua în care a demisionat din fruntea Ministerului Familiei. Ea recunoaște că decizia privind candidatura poate fi schimbată dacă sondajele de opinie arată că un alt candidat PSD are șanse mai mari de a câștiga cursa electorală. Un alt candidat din partea PSD ar putea fi Daniel Băluță, primarul Sectorului 4 al Capitalei.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, a declarat cu privire la reducerea cheltuielilor bugetare din minister, că speră să găsească o variantă care să nu afecteze instituţia şi domeniul culturii.

„Sper să găsesc o variantă care să nu afecteze ministerul şi domeniul culturii. (...) Posturi sunt neocupate, însă cultura este un domeniu specific pentru că dacă sunt, de exemplu, posturi libere într-o orchestră şi acelea se taie, prin tăiere orchestra ar putea să nu mai funcţioneze, aşadar nu se poate pune un şablon de la administraţie, de exemplu, pe domeniul culturii, dar lucrul acesta îl discut punctual la minister", a declarat Raluca Turcan.

Despre decizia CCR în cazul legii privind pensiile speciale, Raluca Turca a afirmat: „Prefer să nu mă pronunţ pe acest subiect, pentru că din păcate am intrat într-o cursă contracronometru şi este greu de anticipat ce măsuri se mai pot lua acum”.