Un demers important pentru viitorul industriei oțelului din Uniunea Europeană, cu implicații directe pentru România, a fost lansat joi în Parlamentul European. Peste 100 de europarlamentari din principalele grupuri politice au semnat o scrisoare adresată Comisiei Europene, solicitând un nou cadru de protecție comercială pentru acest sector strategic.

Inițiativa a fost coordonată de europarlamentarul român Dan Nica, în calitate de coordonator al Grupului Socialiștilor și Democraților în Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE), împreună cu omologii săi din grupurile PPE și Renew, Christian Ehler și Christophe Grudler.

Scrisoarea solicită adoptarea unui pachet de măsuri care să intre în vigoare din ianuarie 2026 și care să includă:
- un nou cadru de protecție comercială, operațional din ianuarie 2026;
- limitarea importurilor la niveluri sustenabile, comparabile cu perioada de dinaintea crizei de supracapacitate;
- tarife clare pentru importurile care depășesc cotele stabilite;
- acoperirea tuturor produselor relevante, inclusiv derivatele de oțel, și aplicarea regulii „melted and poured” pentru a evita eludarea măsurilor.

„Este un semnal politic clar și un apel la acțiune imediată. Cerem Comisiei Europene să protejeze industria oțelului din Europa, un sector esențial pentru suveranitatea noastră industrială. Pentru România, miza este uriașă: viitorul combinatului de la Galați și al miilor de familii care depind de el”, a declarat europarlamentarul Dan Nica.

105 europarlamentari din grupurile S&D, PPE și Renew au susținut inițiativa prin co-semnătură, ceea ce reflectă o susținere politică largă în Parlamentul European. Dacă măsurile cerute vor fi implementate, acestea ar putea contribui la consolidarea industriei oțelului în fața competiției neloiale din afara UE, la menținerea locurilor de muncă și la păstrarea unui pilon industrial important pentru economia europeană.

Blocul Național Sindical (BNS) anunță că prin reprezentanții săi, în Consiliul Economic și Social, propune avizarea nefavorabilă pentru propunerea legislativă B298/2025, care modifică OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate.

Potrivit BNS, inițiativa ar transfera integral către CNAS plata indemnizațiilor pentru concediile medicale, eliminând obligația actuală a angajatorilor de a acoperi primele 5 zile.

BNS avertizează că această schimbare slăbește controlul asupra absențelor medicale și dezechilibrează responsabilitățile între stat și angajatori.
„Risc de abuzuri: eliminarea implicării directe a angajatorilor, fără mecanisme alternative la nivelul CNAS, crește riscul de utilizare necorespunzătoare a certificatelor medicale. Dezechilibru instituțional: mutarea integrală a sarcinii la FNUASS rupe echilibrul dintre responsabilitățile statului și cele ale mediului de muncă. BNS crede în păstrarea implicării angajatorului pentru primele 5 zile sau introducerea unor mecanisme alternative de control”, a transmis BNS.

Deputatul Viorica Sandu anunță că a semnat cele trei inițiative legislative inițiate de PSD prin care dorim să reparăm nedreptățile din Pachetul 1 de măsuri.

Este vorba despre: eliminarea CASS pentru veteranii de război, deținuții politici, văduve, persoane cu dizabilități și călugări; eliminarea CASS pentru mame; introducerea de dedudeceri la TVA și impozitul pe dobândă

„Sunt măsuri care le completează pe cele deja obținute de PSD:

1.Menținerea impozitării multinaționalelor

2. Triplarea impozitelor pentru bunurile de lux”, a transmis deputatul Viorica Sandu.

Spitalul Municipal „Anton Cincu” Tecuci va fi dotat cu echipamente medicale de ultimă generație, care vor face posibilă depistarea timpurie a unor afecțiuni grave – de la boli ale sângelui, la probleme neurologice sau chiar forme de cancer.

„La Spitalul din Tecuci vin să se trateze peste 120.000 de gălățeni, atât din municipiu, cât și din comunele învecinate. Este firesc ca și aici pacienții să aibă acces la servicii medicale la cele mai înalte standarde. Prin proiectul derulat de Consiliul Județean, în valoare de 15 milioane de lei, spitalul va primi 54 de aparate esențiale, astfel încât pacienții să beneficieze de investigații complexe realizate rapid și în condiții moderne, în regim ambulatoriu, chiar la ei acasă, la Tecuci. Primele două echipamente au sosit deja: un analizor automat de electroforeză, care ajută la descoperirea din timp a bolilor de sânge, hepatice sau renale, și un analizor automat de coagulare (hemostază), important pentru prevenirea complicațiilor precum trombozele sau accidentele vasculare”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați. 

Noile echipamente vor intra în dotarea Cabinetului de neurologie, a laboratorului de analize medicale și celui de imagistică din cadrul spitalului.

„Oferim medicilor instrumente performante pentru diagnostice rapide și corecte, iar pacienților – șansa unui tratament început la timp și, implicit, o vindecare mai rapidă”, a precizat Fotea. 

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, anunţă că aproximativ 6.000 de posturi din cabinetele aleşilor locali şi ale demnitarilor vor dispărea. Acesta spune că va fi „o reducere masivă”, de 57%, a numărului de posturi de la cabinetele aleşilor locali şi demnitarilor de la nivel naţional.

„De la 10.700 de posturi în cabinetele aleşilor locali şi demnitari, de la prim-ministru până la secretarii de stat, se reduc aproape 6.000 de posturi. La cabinetele aleşilor locali, avem consilieri. Până la momentul de faţă aveam consilieri şi la viceprimarii până la 10.000 de locuitori. La primarii de această categorie avem doi consilieri, va rămâne unul. La viceprimari desfiinţăm postul de consilier. La fel, la secretarii de stat şi la miniştri. Miniştrii au 4 consilieri astăzi, vom propune să aibă 3, inclusiv la mine. La premier, în loc de 8 vor fi 5. La viceprim-miniştri, la fel”, a transmis Cseke Attila, marţi seară, la Antena 3.

 La Poliţia Locală vor exista reduceri de 4.000 de posturi.

„În total, o să fie o reducere de 40.000 de posturi, 30.000 pe partea de organigramă, 6.000 pe partea de cabinete şi 4.000 la Poliţia Locală. Deci vorbim de o reducere de 40.000 de posturi la un număr de 148.000 astăzi, care sunt în administraţia locală”, a precizat ministrul Cseke.

România a transmis Comisiei Europene un portofoliu de proiecte pentru dezvoltarea industriei de apărare și creșterea mobilității militare, investiții care urmează să fie finanțate prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE).

Propunerile de proiecte au fost stabilite în cadrul Grupului de lucru constituit prin Hotărârea aprobată de CSAT la data de 30 aprilie 2025 și condus de Cancelaria Primului-Ministru, în strânsă consultare cu echipa Administrației Prezidențiale, ministerele Apărării Naționale, Afacerilor Interne, Economiei, Transporturilor și ai altor instituții din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională.
Aproximativ 70% dintre proiectele incluse în aplicația depusă de România au în vedere achiziții de echipamente militare care să dezvolte industria națională de apărare, iar restul de 30% pentru creșterea mobilității militare de tip transport și conectare logistică.

”La Cancelaria Prim-Ministrului am finalizat aplicația României pentru a obține finanțare din Programul SAFE, demers pe care l-am început în perioada în care am lucrat la Administrația Prezidențială. Obiectivul pe care îl urmărim este să dezvoltăm industria națională de apărare, infrastructura de transport și de interconectare logistică. Le mulțumesc colegilor din ministere pentru soluțiile constructive și ritmul strâns de lucru care ne permit acum să aplicăm pentru finanțare europeană din Programul SAFE, alături de celelalte state europene”, a afirmat șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca.

Instrumentul SAFE (Security Action for Europe) este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi. Esența acestui program constă în solidaritatea europeană față de necesitatea unei apărări colective moderne și reziliente, prin stimularea cooperării industriale, reducerea fragmentării și crearea unei piețe unice eficiente pentru echipamente de apărare.
Împrumuturile sunt acordate în baza unui plan național de investiții în industria de apărare, aprobat de Comisia Europeană, iar fondurile pot fi utilizate până la data de 31 decembrie 2030.

Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazarie, anunță că României i s-a solicitat de către Comisia Europeană să îşi reprioritizeze investiţiile pentru a se încadra în limitele bugetare asumate pentru anii 2025-2026.

„Am discutat cu reprezentanții Comisiei Europene despre câteva puncte - cheie aflate pe agenda economicǎ şi bugetarǎ a României. În acest context, Comisia Europeană a transmis un mesaj clar: România trebuie să își reprioritizeze investițiile pentru a se încadra în limitele bugetare asumate pentru anii 2025–2026, perioadă în care presiunea pe bugetul de stat va fi una semnificativă”, a transmis pe Facebook Alexandru Nazare.

Discuția a avut loc săptămâna trecută. Printre subiectele analizate au fost demararea procesului intern de analiză și consultare privind rectificarea bugetară, stadiul renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) şi modul în care pot fi ajustate proiectele aflate în curs de negociere și prioritizarea investițiilor finanțate din granturi și împrumuturi, pentru a rămâne pe traiectoria fiscală asumată în perioada urmǎtoare, când presiunile asupra bugetului de stat vor fi semnificative

„Am argumentat în fața Comisiei includerea în componenta de grant a unor proiecte esențiale pentru România: proiectele Ministerului Dezvoltării pentru reabilitarea clădirilor și eficiență energetică; acestea au o contribuție majorǎ la scǎderea consumului de energie, la scăderea costurilor suportate de populație, dar şi la îndeplinirea obiectivelor de mediu, douǎ tronsoane importante ale Autostrăzii Moldovei (A7); A7 va contribui la o dezvoltare semnificativǎ a regiunii de est a țǎrii. Discuțiile continuă în paralel cu echipele de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, iar noi rǎmânem garantul îndeplinirii obiectivelor macroeconomice şi traiectoriei fiscal - bugetare asumate. Totodată, am discutat despre măsurile suplimentare avute în vedere în pachetul II și pachetul III de reforme fiscale, pentru a consolida parcursul stabil al României până la următoarea evaluare a Consiliului din luna octombrie. Este fundamental, în aceastǎ perioadǎ, sǎ facem pași concreți spre recredibilizarea României în fața partenerilor internaționali”, a precizat Alexandru Nazare.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, anunță că Republica Moldova va avea acces la roam like at home. Măsura se va aplica de anul viitor.

Zilele trecute, Negrescu s-a întâlnit cu ministrul de externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, pentru a discuta despre „consolidarea parteneriatului nostru și despre pașii concreți necesari în vederea integrării europene a Republicii Moldova.”

„Printre subiectele-abordate: planul de creștere economică pentru Moldova, proiectele comune cu România și sprijinul nostru constant pentru reformele necesare în drumul spre Uniunea Europeană. Mă bucur să anunț că, în urma inițiativei mele, biroul Parlamentului European de la Chișinău va fi deschis în curând – un semnal clar de sprijin politic și instituțional pentru cetățenii moldoveni. Totodată, Comisia Europeană a anunțat că începând cu anul 2026, Republica Moldova va avea acces la roam like at home”, a transmis Victor Negrescu pe Facebook.

Vicepreședintele PE a reiterat faptul că „România va rămâne cel mai important partener al Republicii Moldova” și că el va continua să lupte în Parlamentul European „pentru ca acest parcurs european să devină realitate cât mai curând.”

Consiliul Concurenței a anunțat în această săptămână că a autorizat tranzacțiile prin care Vodafone România intenționează să preia Telekom Romania Mobile Communications, iar Digi România să preia anumite active ale aceleiași companii. Tranzacțiile se vor face în condițiile impuse de Consiliu.

Astfel, activele Telekom Romania Mobile Communications pe care Digi România intenționează să le preia constau în drepturile de utilizare a unor frecvențe radio, o parte din turnurile, infrastructura și echipamentele acestora, precum și întreaga activitate de furnizare de servicii de telefonie mobilă pre-paid.
Vodafone România și Digi România trebuie să îndeplinească o serie de angajamente pentru a înlătura îngrijorările concurențiale identificate care vizează, printre altele, condițiile de preț și impactul asupra calității anumitor servicii oferite clienților.

„România are o poziție foarte bună în piața de telecomunicații, oferind servicii la prețuri accesibile, cu acoperire și viteză superioare altor state europene. În analiza acestor tranzacții, am urmărit cu atenție menținerea avantajelor de care beneficiază clienții, în contextul reducerii numărului de operatori de la patru la trei. Cu sprijinul Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), căreia îi mulțumim pentru colaborare, am reușit să ajungem la angajamente care asigură păstrarea calității și a nivelului competitiv al prețurilor din piață", a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Vodafone și Digi vor continua investițiile în dezvoltarea rețelelor, cu accent pe îmbunătățirea semnalului pe principalele drumurile publice. De asemenea, cele două companii vor îmbunătăți calitatea serviciului de date mobile pentru clienți și vor optimiza standardele în zonele cu servicii mai slabe, unde acoperirea rețelei sau viteza medie de transfer a datelor mobile este deficitară.
„Aceasta este prima fuziune cu impact major în sectorul comunicațiilor mobile din România, iar ANCOM a sprijinit activ Consiliul Concurenței în procesul de analiză a acestei tranzacții, pentru a asigura cele mai bune rezultate pentru piață și pentru utilizatorii finali. În urma deciziei, suntem pregătiți să gestionăm această preluare din perspectiva administrării spectrului radio, a resurselor de numerotație, dar și a monitorizării respectării angajamentelor asumate de către Vodafone România și Digi România. Vom urmări ca transferul resurselor limitate să se desfășoare transparent, cu respectarea cadrului tehnic și legal aplicabil și fără afectarea continuității serviciilor pentru utilizatorii finali. Sperăm ca piața din România să ofere în continuare servicii de calitate la prețuri rezonabile", a declarat Valeriu Zgonea, președintele ANCOM.
De asemenea, cele două companii vor oferi acces pentru operatorii virtuali mobili (MVNO) la rețelele lor de comunicații mobile, la prețuri competitive pe piață și vor menține accesul companiei Orange la serviciile de colocare pe site-urile de telecomunicații mobile.

În plus, Digi va menține contractele pre-paid ale clienților Telekom, în aceleași condiții și la aceleași prețuri și va furniza servicii de telefonie mobilă pre-paid tuturor consumatorilor interesați.
„Acestea au fost cele mai importante tranzacții analizate de noi în ultimii ani, iar pentru a proteja interesele consumatorilor și echilibrul pieței, am impus măsurile necesare în acest sector economic. Astfel, cei circa două milioane de clienți cu abonamente ai Telekom nu vor fi afectați. Ca urmare a angajamentelor asumate, ne așteptăm la o îmbunătățire a calității semnalului și la o concurență intensă, fără creșteri nejustificate de prețuri", a transmis Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Angajamentele asumate vor fi monitorizate, până la o perioadă de patru ani, de câte un mandatar, care va transmite Consiliului Concurenței în mod regulat rapoarte referitoare la modul de implementare a acestora. În plus, autoritatea de concurență va colabora cu ANCOM în monitorizarea angajamentelor, în special cele care vizează investițiile în rețele.

Ministerul Finanțelor a lansat un demers interinstituțional pentru identificarea și construirea unui portofoliu de proiecte de investiții ce pot fi implementate prin parteneriat public-privat (PPP), cu potențial major de impact economic și social.

Ministerul Finanțelor anunță că a inițiat procesul de selecție a unor proiecte de investiții viabile ce ar putea fi dezvoltate în parteneriat public-privat (PPP), solicitând ministerelor de linie să transmită, până la finalul lunii iulie, propuneri concrete.

Fiecare instituție trebuie să furnizeze informații esențiale despre obiectivele, costurile și stadiul de pregătire al proiectelor, precum și detalii privind situația juridică a terenurilor implicate.
„Fiecare minister este invitat să transmită o analiză internă a proiectelor de investiții, incluzând date precum valoarea estimată, indicatorii tehnico-economici și stadiul documentațiilor, studii de fezabilitate sau prefezabilitate, avize, autorizații sau probleme legate de exproprieri”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Demersul vine în continuarea eforturilor instituției de a crea un cadru clar pentru implementarea PPP-urilor, după ce, în decembrie 2024, a fost aprobat Ordinul 6695 privind ghidurile metodologice necesare, iar în mai 2025 s-a organizat prima sesiune de instruire dedicată autorităților publice.

Printre ministerele vizate se numără Transporturile, Sănătatea, Educația, Energia, Agricultura, Mediul sau Dezvoltarea.
Până în prezent, România a avut un număr redus de proiecte implementate prin PPP, în contrast cu alte țări europene care folosesc acest mecanism pentru a stimula investițiile în infrastructură și servicii publice.