Victor Ponta a fost eliberat din funcția de consilier onorific al premierului. Fostul prim-ministru a spus că a discutat cu Ciolacu și că a înțeles motivele strict politice pentru care a trebuit să ia decizia.

„Am avut o discuție cu Premierul Ciolacu și am înțeles motivele strict politice pentru care a trebuit să ia decizia. Sunt convins și onorat că, în perioada în care am fost consilier onorific pentru relații economice internaționale, l-am sprijinit în toate proiectele benefice pentru România”, a transmis Victor Ponta pe Facebook.

„Îi mulțumesc pentru oportunitate și colaborare! Voi continuă să promovez interesele economice ale României din orice poziție publică și privată”, a încheiat Ponta.

El ar putea fi dat afară și din PSD dacă va candida la alegerile prezidențiale din luna mai.

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, anunță că anul acesta Guvernul va acorda o atenție specială programelor de înzestrare destinate Forțelor Navale. Este vorba despre forțele fluviale și maritime, adaugă Tîlvăr.

Potrivit ministrului „misiunile executate de Forțele Navale Române în Marea Neagră asigură libertatea de navigație și contribuie la menținerea unui mediu sigur, în special prin diminuarea riscurilor prezentate de minele marine aflate în derivă.”

Problemele de securitate din regiunea Mării Negre impun o serie de investiții în Forțele Navale.
„Mediul de securitate din regiunea Mării Negre va fi în continuare imprevizibil și va solicita un nivel ridicat de atenție din partea aliaților riverani. În cadrul eforturilor depuse de România, ca furnizor de securitate în această regiune, Forțele Navale reprezintă una dintre principalele structuri garante ale protejării flancului estic al NATO. La ședința de autoevaluare a activității SMFN, la care am participat, i-am asigurat pe marinarii militari că vom acorda o atenție specială, anul acesta, programelor de înzestrare destinate Forțelor Navale, atât pe componenta maritimă, cât și pe cea fluvială”, precizează ministrul Angel Tîlvăr.

Ministrul Culturii, Natalia Intotero, propune ca patrimoniul cultural să rămână în țară. Ideea este să atragem iubitorii de cultură în România, a explicat ministrul Intotero.

Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă în care ministrul Culturii a răspuns întrebărilor despre jaful de la muzeul din Olanda.

„Este importantă diplomația culturală, se pot face multe evenimente culturale în continuare, dar trebuie să fim foarte atenți”, a spus ea adpugând: „Cadrul legislativ trebuie îmbunătățit.”

Ministrul Culturii vrea să încurajeze turismul prin organizarea expozițiilor în țară.

„Există și un beneficiu economic și o posibilitate de a vedea România”, a explicat Natalia Intotero.

Pentru expozițiile din străinătate se pot face replici astfel încât să nu mai existe situații care să periciliteze patrimoniu, a precizat Natalia Intotero.

În paralel, toți managerii de muzee care sunt sub ordinea Ministerului Culturii trebuie să comunice până joi, 30 ianuarie, ce sisteme de pază și securitate are fiecare instituție.

România ar putea să ofere o recompensă pentru recuperarea tezaurului dacic. Anunțul a fost făcut de premierul Marcel Ciolacu. Șeful Guvernului a mai spus că nu exclude nici varianta ca România să apeleze la firme internaționale specializate în recuperarea obiectelor de artă furate.

În plus, România ar putea cere daune statului olandez.

„Sunt revoltat că obiecte inestimabile din tezaurul României au fost furate dintr-un muzeu din Olanda unde nu existau agenți de pază! Nu putem accepta așa ceva. Dacă asta s-ar fi întâmplat în România, eram făcuți praf, în mod firesc! Îi cer ministrului justiției să analizeze cu cei mai buni experți contractul cu muzeul olandez și să cerem daune fără precedent! Am transmis autorităților olandeze un mesaj ferm că pentru noi este vital ca ancheta să ducă la prinderea hoților și recuperarea integrală a comorilor dacice”, a declarat, marți, Marcel Ciolacu.

Premierul ia în calcul mai multe variante pentru prinderea hoților și recuperarea comorii.

„Vrem și putem ajuta cu investigatori români, dl ministru Predoiu este pregătit deja. Îi solicit ministrului culturii să ia chiar azi măsuri dure, inclusiv demiteri dacă e cazul, în cadrul instituțiilor responsabile de acest contract. Cred că opinia publică este îndreptățită să aștepte așa ceva într-un asemenea caz! Voi avea și un raport al Corpului de Control al Prim-ministrului privind avizele date anul trecut la Ministerul Culturii pentru a scoate din țară tezaurul dacic. Le voi înainta procurorilor pentru ca vinovații să răspundă. Aștept și un set de măsuri pentru viitor pentru a ne proteja bunurile din patrimoniul național. Obiecte atât de valoroase nu pot fi scoase din țară oricând vrea un muzeu sau un ministru. Sper ca aceste comori naționale să fie recuperate, de aceea trebuie să facem tot ce depinde de noi să mărim șansele găsirii lor. În funcție de cooperarea cu autoritățile olandeze, nu exclud nici să apelăm la firme internaționale specializate în recuperarea obiectelor de artă furate. Și nici să anunțăm o recompensă pe măsura valorii uriașe pe care aceste obiecte o au pentru poporul român și identitatea noastră națională”, a precizat Marcel Ciolacu.

Serviciul de Telecomunicații Speciale susține că în anul 2024, numărul apelurilor non-urgente de la 112 a scăzut cu aproape un milion, comparativ cu anii anteriori.
Operatorii STS din cadrul Serviciului de urgență 112 au preluat anul trecut 9.763.443 de apeluri, dintre care 60,45% au reprezentat urgențe. Diferența de 39,55% reprezintă apeluri care nu au necesitat intervenția agențiilor Ambulanță, Poliție, ISU-SMURD, Jandarmerie sau Salvamont.

Cele mai multe dintre urgențele înregistrate la 112 în cele 12 luni ale anului trecut au fost cazurile medicale. Acestea au reprezentat 63,39% din total.
Cetățenii cei mai responsabili, care au sunat la 112 în anul 2024 pentru situaii de urgență, sunt din Cluj, București-Ilfov, Bihor, Timiș și Iași.
Pe de altă parte, județele unde apelurile care nu sunt de competența Serviciului 112 reprezintă mai bine de jumătate din numărul total sunt Gorj, Covasna, Mureș și Mehedinți.
Statistica arată că cele mai multe apeluri abuzive au fost efectuate în județele Mehedinți, Argeș, Constanța, Vrancea și Gorj.

Serviciul de Telecomunicații Speciale sesizează cazurile de persoane care apelează abuziv 112 către Poliția Română, în vederea identificării și sancționării acestora. Apelarea repetată, cu rea intenție, a numărului 112, fără a avea o urgență ori pentru a aduce injurii operatorilor, constituie abuz și se sancționează.
Apelarea abuzivă a Serviciului de urgență 112 se pedepsește cu amendă până la 2.000 de lei, iar dacă echipajele de intervenție se deplasează în teren și constată că a fost o alertare falsă, amenda poate ajunge la 4.000 de lei. O nouă contravenție, în interval de un an, se sancționează cu amendă de la 4.000 de lei la 8.000 de lei.

Președintele Senatului, Ilie Bolojan, a anunțat miercuri reorganizarea instituției. Numărul de posturi din organigrama instituției va scădea până la finalul lui martie de la 796 la 618. În urma anunțului, angajații Senatului au declanșat un protest.

„Am constatat că avem în multe locuri personal supradimensionat. Pe lângă fiecare comisie parlamentrară sunt un număr de experți și dacă la anumite comisii care au un volum mare de activitate se justifică numărul de funcționari parlamentari, cum ar fi Comisia juridică sau Comisia de buget, dar la o Comisie de regulament, care are o ședință o dată la două luni, să ai cinci oameni, care e greu să explice ce fac în cele două luni, este prea mult și nu se justitfică aceste posturi”, a declarat Ilie Bolojan.

Șeful Senatului a mai spus că, de multe ori, prezența la locul de muncă „lasă de dorit”.

„Nu poți să ai o direcție generală, doar pentru ca cineva să aibă o funcție de director general, fără să aibă niște personal justificat în subordine”, a precizat Bolojan.

În plus, vor fi reduse cheltuielile de funcționare, una dintre măsuri vizând reducerea cotei de combustibil cu 20%.

Consiliul Județean Galați a accesat fonduri pentru unul dintre cele mai importante proiecte medicale din județul Galați ce vizează modernizarea dotărilor medicale din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Galați. Proiectul este finanțat prin Programul Sănătate și are ca obiectiv principal îmbunătățirea diagnosticării și tratamentului pacienților cu afecțiuni oncologice.

„Astăzi, facem un pas esențial în lupta împotriva cancerului. Vom aduce la Spitalul Județean echipamente medicale de ultimă generație, care vor oferi pacienților șansa unui diagnostic rapid și a unui tratament mai eficient. Investim în sănătatea gălățenilor, pentru ca fiecare pacient să beneficieze de cele mai bune condiții”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Prin acest proiect, vor fi achiziționate echipamente de top, printre care:

• RMN de 3 Tesla – cel mai performant din regiune, care oferă imagini detaliate și diagnostice precise.
• Computer tomograf (CT) de 128 de slice-uri – pentru investigații rapide și complexe.
• Sistem digital de mamografie cu tomosinteză – pentru detectarea timpurie a cancerului mamar.
• Robot automatizat pentru prepararea sterilă a medicamentelor oncologice – pentru mai multă siguranță și eficiență în tratamentele pacienților.

 Sisteme avansate pentru chirurgie oncologică și tratamente specializate, care cresc șansele de succes ale intervențiilor.

 Echipamentele vor fi repartizate și incluse în practica medicală curentă a secţiilor în care sunt diagnosticate şi tratate afecţiunile oncologice din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență „Sf. Apostol Andrei” Galați”, respectiv Laboratorul de radiologie și imagistică medicală, Secția de oncologie medicală și Blocul operator.

 Valoarea totală a proiectului este de aproape 25 de milioane de lei (5 milioane de euro).

 Văd că este primită cu multă curiozitate vestea că Ministerul nu organizează olimpiade școlare pentru clasele I-IV în 2025. Declarația aaprține noului ministru al educației, Daniel David. Sub titlul „Pe scurt despre olimpiadele școlare la clasele I-IV în 2025”, ministrul a oferit explicații despre olimpiadele școlare.
Ministrul Educației a abordat subiectul pe blogul personal.

„Văd că este primită în spațiul public cu multă curiozitate vestea că Ministerul Educației și Cercetării nu organizează olimpiade școlare pentru clasele I-IV în anul 2025. Din respect pentru această preocupare, ca să punem acest lucru în context, iar apoi în profunzime psihoeducațională, iată cum stau lucrurile, pentru o înțelegere mai clară a acestei decizii. Adevărul este că ministerul nu a organizat olimpiade școlare pentru clasele I-IV nici anul trecut (2024), așa că nu este chiar o premieră”, a scris mministrul Educației, Daniel David.

El a explicat de ce este necesară măsura.
„Este drept însă că acest lucru este acum asumat mai ferm de mine deoarece:
a. În clasele I-IV important este să construim elementele de bază ale competențelor cheie.
b. Acest nivel elementar trebuie dezvoltat în ritmul fiecărui copil. Dacă ratăm acest lucru, atunci celelalte dezvoltări care se bazează pe el au de suferit. Am văzut în unele testări recente că unele forme de analfabetism funcțional identificate în clasa a IX-a au cauze identificabile chiar din clasa a V-a.
c. Participarea la olimpiade organizate de minister aduce o greutate mai mare concursurilor, începând să stimuleze prea devreme o industrie a meditațiilor și focalizări prea timpurii pe anumite domenii, ignorându-se altele (tot de bază), ceea ce poate distorsiona dezvoltarea nivelului elementar al tuturor competențelor cheie.
d. Este important să fim congruenți în politicile educaționale, pentru a nu deruta copiii și a nu avea politici cu efecte care se anulează reciproc. Am înlocuit la nivelul învățământului primar evaluarea prin note cu evaluarea prin calificative tocmai în lumina lucrurilor descrise mai sus, pentru a nu produce prea devreme segregare între copii (și școli) și afectarea stimei de sine, important fiind aici să dezvoltăm nivelul elementar al tuturor competențelor cheie, în ritmul personal al fiecărui copil, nu să facem diferențieri prea fine (și adesea nerelevante) și prea devreme între copii. În același spirit, la aceste vârste se urmărește mai ales dezvoltarea cooperării și a lucrului în echipă, competiția, importantă și ea, trebuind însă gândită la acest nivel în acest context.
e. Foarte important pentru mine, astfel de olimpiade organizate la nivel de minister la acest nivel educațional nu reprezintă seturi generalizate de bune practici europene.”

Concluzia ministrului David este că evaluările obligatorii la clasa a II-a și a IV-a, ar trebuie să fie folosite mult mai atent în procesul de învățare personalizată a elevului.
„În fine, pentru a stimula competiția adecvată, ministerul nu interzice derularea unor concursuri locale, regionale, naționale asumate autonom și responsabil de școală (și cu consultarea părinților), congruente însă cu politicile ministerului (și monitorizate de acesta), care pot pătrunde într-un portofoliu educațional mai extins, dar nu au greutatea și mesajul unei olimpiade organizate de minister. Tot aici amintesc că avem deja evaluările obligatorii la clasa a II-a și a IV-a, pe care ar trebui să le folosim mult mai atent în procesul de învățare personalizată a elevului. Așadar, hai să ne focalizăm în clasele I-IV pe dezvoltarea riguroasă și în ritmul personal, la cât mai mulți copii, a tuturor aspectelor elementare necesare competențelor-cheie, fără să distorsionăm acest proces prea devreme prin focalizarea pe olimpiade organizate de minister, cu accente prea timpurii pe anumite domenii, ignorându-se alte (ceea ce poate distorsiona dezvoltarea nivelului elementar al tuturor competențelor cheie), dar lăsând școlilor posibilitatea să facă comparații responsabile și voluntare prin concursuri locale/regionale/naționale ce pot intra într-un portofoliu educațional extins”, a precizat David.

Europarlamentarul român Victor Negrescu a trimis un mesaj public prin care susține că încearcă să combată „minciunile și aberațiile” folosite de extremiști. Politicianul care este și vicepreședinte al Parlamentului European, spune că România este parte din UE și din NATO „pentru propriul său interes”.

„În ultimele luni, extremiștii au vânturat toate minciunile și toate aberațiile despre politica externă și europeană. Danemarca a fost creată de România și România are frontieră la Marea Caspică sunt probabil ilustrative pentru teoriile conspiraționiste pe care aceștia le-au promovat. Realitatea este că România este parte din NATO și Uniunea Europeană pentru propriul său interes, deoarece aceste structuri ne protejează suveranitatea și independența, pentru că acestea sunt cluburile țărilor dezvoltate și democratice care au decis să își unească forțele pentru pace. De când au fost create aceste alianțe, statele membre nu au avut războaie între ele și chiar au reușit să colaboreze pentru o dezvoltare comună, iar comparativ cu alte perioade istorice trăim cele mai bune momente”, a scris europarlamentarul PSD, Victor Negrescu, pe Facebook.

Potrivit politicianului, România a a avut în ultimii ani „cea mai importantă perioadă de creștere și dezvoltare economică”, chiar dacă „lucrurile nu sunt perfecte, niciodată nu au fost perfecte, dar cu siguranță ne este mai bine și putem să ne asigurăm că poate să ne fie mai bine”.

„Apartenența la aceste organizații ne permite să proiectăm un viitor mai bun. Ipoteza că merge să ne aliem cu toată lumea și că trebuie să renunțăm la valorile noastre naționale bazate pe toleranță, pace și sprijinirea aliaților noștri adevărați reprezintă o ipocrizie menită să izoleze România și să o facă vulnerabilă în fața adversarilor săi. Știți foarte bine cum se numește cel care este cu toată lumea”, a precizat Victor Negrescu.

Consiliul Superior al Magistraturii a anunțat că gradul de ocupare al posturilor de judecător a crescut cu 5%. Anunțul a fost făcut marți.

Instituția susține că la începutul lunii ianuarie, în cadrul sistemul judiciar din România, din 5071 de posturi de judecător sunt ocupate 4251 de posturi. Cifra reprezintă 83,82% din total. De asemenea, din 3071 de posturi de procuror sunt ocupate 2266 de posturi, ceea ce reprezintă 73,79%.

CSM mai transmite că reducerea deficitului de magistrați și suplimentarea posturilor de personal auxiliar din instanțe și parchete constituie o prioritate.