Inspectoratele școlare județene și Inspectoratul Școlar al Municipiului București pun la dispoziție, începând de luni, la ora 8:00, numere de telefon dedicate pentru raportarea situațiilor de urgență generate de condițiile meteorologice nefavorabile în școli.

Măsura face parte dintr-o serie de instrucțiuni emise de ministrul Educației, Ligia Deca, pentru a asigura siguranța elevilor și a personalului școlar în contextul avertizărilor meteo.

Date fiind condițiile meteorologice nefavorabile anunțate, pentru siguranța copiilor și a personalului din unitățile de învățământ, Ligia Deca a cerut inspectorilor școlari generali din țară:
- monitorizarea, îndeaproape, a situației în teritoriu: acces îngreunat către unitățile de învățământ, lipsa alimentării cu energie electrică, gradul de afectare a infrastructurii educaționale în urma averselor
- transmiterea în regim de urgență către reprezentanții Ministerului Educației a oricărei situații care ar putea genera suspendarea sau desfășurarea procesului educativ în sistem online/hibrid
- transmiterea, către conducerile unităților de învățământ, a necesității ca toate echipamentele IT să fie deconectate de la sursele de alimentare cu energie electrică, pentru a evita defectarea acestora în cazul întreruperii alimentării cu energie electrică
- comunicarea eficientă și transparentă cu părinții/reprezentanții legali ai copiilor în ceea ce privește situația unităților de învățământ, în special în cazul în care procesul educativ este afectat
- punerea la dispoziție, de către ISJ/ISMB, în cursul zilei de luni, începând cu ora 8.00, a unui număr de telefon unde să poată fi semnalate situațiile urgente generate de condițiile meteorologice nefavorabile, în care pot fi implicați copii și familiile acestora.

 Activitatea didactică cu prezență fizică a fost suspendată acolo unde situația o impune.

Autoritățile române construiesc diguri pentru a proteja zonele vulnerabile de-a lungul Dunării. Măsura a fost luată ca urmare a creșterii alarmante a debitelor fluviului.

Angajații companiei Apele Române Buzău - Ialomița prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Călărași au început să construiască diguri provizorii din saci geocontaineri, paralel cu linia de apărare existentă, menite să oprească pătrunderea apelor în cazul apariției unor breșe.

Pe o lungime de 350 metri, în zona Baital, pe brațul Borcea, pe malul drept al Dunării, vor fi amplasați peste 400 de saci. De asemenea, în zona Ciocănești - Călărași, pe o lungime de 150 de metri, au fost montați deja 180 de saci. Digurile vor fi ridicate până la cotele prognozate, de 9500 mc/s.

Totuși, dacă situația o va impune, linia de apărare se va supraînălța cu încă un rând de saci. Având în vedere avertizările hidrologice emise de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, pe anumite secțiuni, în aval de Turnu Măgurele, debitele Dunării pot ajunge până la 9200-9500 mc/s.

Aproape 100 de școli din 23 de localități din județul Galați au cursurile suspendate luni. Anunțul a fost făcut de Ministerul Educației. Decizia a fost luată din cauza pericolului de inundații.
98 de unități de învățământ cu personalitate juridică și structuri din 23 de localități gălățene au cursurile suspendate luni.

„Precizăm că situația actuală, care include și evacuarea localităților afectate de fenomenele meteo extreme nu permite, în cazurile menționate, desfășurarea cursurilor în format online. Consiliile de administrație ale unităților de învățământ aflate în situația de a suspenda activitatea didactică vor stabili măsuri privind parcurgerea integrală a programei şcolare”, a explicat Ministerul Educației.

Șefa ministerului a spus că siguranța elevilor și angajaților școlilor este prioritară.
„Siguranța copiilor și a întregului personal din școli este prioritară și solicit inspectoratelor școlare să ofere unităților de învățământ tot sprijinul de care ar putea avea nevoie în gestionarea eventualelor situații neplăcute pe care condițiile meteo nefavorabile le-ar putea genera”, a declarat ministrul Ligia Deca.

Guvernul a aprobat o serie de măsuri financiare pentru agricultorii români. Este vorba despre fonduri pentru Programele Tomata, Usturoiul și Cartoful Românesc și pentru plata accizei la motorină.

Decizia a fost luată în ședința de miercuri a Executivului.

„Legumicultorii, fermierii și procesatorii care produc alimente românești au susținerea noastră, ca întotdeauna. Asigurăm fondurile necesare pentru Programele Tomata, Usturoiul și Cartoful Românesc și susținem plata accizei la motorină”, a explicat ministrul Agriculturii.

Pentru toate aceste programe și măsuri, s-a aprobat în ședința de Guvern alocarea a aproximativ 900 de milioane de lei.
„Susținerea tuturor celor care produc românește este calea sigură pentru dezvoltarea agriculturii și industriei procesării din România”, a precizat Florin Barbu.

Ministrul Justiției este pesimist în ceea ce privește echitatea socială. Cam 40 de ani va dura să vedem egalitatea dintre bărbați și femei, poate nepoatele noastre vor vedea o lume echitabilă, susține Alina Gorghiu.

Declarația a fost făcută după Reuniunea ministerială în domeniul Femeile, Pacea și Securitatea, de la a 79-a Adunare Generală a ONU.
„40 de ani. Cam atât va dura să vedem egalitatea dintre bărbați și femei. În acest ritm, poate nepoatele noastre vor vedea o lume echitabilă. Noi avem datoria să adoptăm măsuri rapide, concrete de protejare și promovare a femeilor - inclusiv în domeniul securității”, a transmis Alina Gorghiu.

Ministrul român mai susține că în România lucrurile funcționează bine.
„România a adoptat deja în august al doilea Plan Național de Acțiune și a doua Strategie Națională privind femeile, pacea și securitatea. Abordarea României funcționează: avem un ofițer ca punct focal național. Am nominalizat consilieri de gen în toate instituțiile din sectorul de securitate. Există un grup de lucru național pentru monitorizarea implementării acestuia”, a scris ministrul Justiției pe Facebook.

Alina Gorghiu a vorbit și despre femeile cu statul de refugiat din Ucraina care au ajuns în România.

„Peste 10 milioane de refugiați ucraineni au traversat România. Aceasta este populația unor țări precum Grecia sau Suedia. Este mai mult decât populația din Austria sau Norvegia. Marea majoritate sunt femei. Acesta este motivul pentru care în Planul nostru național de acțiune FPS prevenirea și combaterea violenței sexuale și protejarea femeilor din taberele de refugiați sunt priorități de top. În septembrie, am fost la Vilnius, unde toți miniștrii europeni ai justiției au discutat despre crimele oribile comise împotriva femeilor și copiilor, nu uitați despre violul folosit ca armă de război. Nu-mi pot imagina cum am putea face asta fără femei la masă”, a precizat ministrul Justiției.
Ea a reamintit că la Vilnius a solicitat „cea mai rapidă modalitate de a înființa un Tribunal pentru Crima de agresiune împotriva Ucrainei”. „Trebuie să aducem liderii ruși în fața justiției”, a precizat Alina Gorghiu.

Europarlamentarul PNL, Siegfried Muresan, susține că prim-ministrul Marcel Ciolacu a blocat absorbția de fonduri europene. Este strict o problemă de voință politică, nu de capacitate instituțională, a explicat Siegfried Mureșan.

„Prim-ministrul Marcel Ciolacu a blocat absorbția de fonduri europene. Guvernul condus de prim-ministrul Marcel Ciolacu nu a reușit să atragă niciun euro din fondurile structurale și de coeziune care sunt alocate României din exercițiul financiar european 2021 - 2027. Deși ne aflăm la jumătatea exercițiului, singurii bani pe care i-a încasat țara noastră sunt reprezentați de prefinanțare: adică acele sume modice pe care România le primește automat în cont la începutul fiecărui an fără ca guvernul să trebuiască să facă ceva”, a scris Siegfried Muresan pe Facebook.

De aceea, premierului i s-au cerut explicații publice.

„Blocajul absorbției este strict o problemă de voință politică, nu de capacitate instituțională. România a demonstrat în ultimii ani că are capacitatea de a absorbi fonduri europene în ritm rapid. În 2022 și 2023, în timpul guvernului condus de prim-ministrul Nicolae Ciucă, România a absorbit sume record din fondurile europene alocate țării noastre în exercițiul financiar anterior. În 2022, am avut o absorbție de 5,9 miliarde de euro, iar în 2023 a fost de 6 miliarde de euro. Prim-ministrul Marcel Ciolacu trebuie să ne spună de ce a blocat absorbția fondurilor europene acum, când România ajunsese la o capacitate record de absorbție”, a adăugat europarlamentarul liberal.

Guvernul a luat noi măsuri pentru asigurarea continuității în acordarea serviciilor medicale pentru pacienți. Deciziile au fost luate în ședința de Guvern de miercuri.

Anunțul a fost făcut de premierul Marcel Ciolacu.

„Aprobăm și o măsură foarte așteptată în domeniul sănătății, ce asigură continuitate în acordarea serviciilor medicale pentru pacienți. În cazul medicilor de familie, menținem și în ultimul trimestru din 2024 valoarea punctelor „per capita” și pe serviciu”, a declarat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

O altă măsură luată de Guvern vizează cabinetele de medicină de specialitate din ambulatoriu
„Pentru cabinetele de medicină de specialitate din ambulatoriu, începând cu 1 octombrie, majorăm cu 11% valoarea punctului pe serviciu”, a adăugat Marcel Ciolacu.

Liderii coaliției de guvernare, social democratul Marcel Ciolacu și liberalul Nicolae Ciucă, se atacă reciproc. Scandalul a izbucnit din cauza amendamentului care i-ar permite lui Klaus Iohannis să candideze la alegerile parlamentare pe lista PNL.

Șeful PSD este acuzat că nu respectă o înțelegere pe care a avut-o cu liberalii. Marcel Ciolacu neagă informația. „Un singur comentariu: Nici domnul Ciucă, nici domnul Iohannis – împreună sau separat, nu au fost în programul meu pe 3 aprilie. Ca să nu se mai încurce domnul Ciucă în explicații”, a scris Ciolacu pe Facebook.

Răspunsul a venit tot pe rețelele de socializare.

„Chiar dacă nu a menționat cineva ziua de 3 aprilie, este greu de crezut că domnul Ciolacu își amintește ceva din acea perioadă dacă a uitat ce a discutat săptămâna trecută”, a scris Nicolae Ciucă.
Anterior, Ciucă a spus că „este discutabil” atunci când a fost întrebat dacă mai are încredere în Marcel Ciolacu și a amenințat.
„Este clar că nu există o susţinere a demersurilor politice în interiorul coaliţiei, motiv pentru care vom avea o atitudine pe măsură”, a transmis Nicolae Ciucă.
Situația va fi analizată de membrii Biroului Permanent Național al PNL în ședința de miercuri.

Situația planșeului de la Piața Unirii va fi analizată de membrii Comitetului Municipal pentru Situații de Urgență. Ședința care a fost convocată de prefectul Capitalei, Mugur - Mihai Toader, va avea loc miercuri, la ora 14.00.

Pe ordinea de zi a ședinței sunt două puncte. Primul prevede aprobarea Planului de măsuri al CMBSU pentru aducerea/menținerea în stare de operativitate a adăposturilor de protecție civilă neoperative de la nivelul Capitalei. Al doilea punct vizează planșeul de la Piața Unirii care stă să se prăbușească, așa cum spunea săptămâna trecută primarul Sectorului 4, Daniel Băluță.

„Prezentarea situației Planșeului de la Piața Unirii ce prezintă un potențial risc de prăbușire al unor părți din structură și adoptarea unor măsuri la nivelul Comitetului pentru Situații de Urgență a Municipiului București pentru demararea lucrărilor de consolidare și reabilitare, ca urmare a vizitei de urgență efectuată în data de 19 septembrie a.c., de către Prefectul Municipiului București, la Planșeul Unirii, structură încadrată în starea tehnică IV-nesatisfăcător”, a anunțat Prefectura București.

Guvernul a aprobat luni o rectificare bugetară pozitivă. Alocăm resurse suplimentare pentru toate marile proiecte de investiții ale statului, există un plus de venituri bugetare după primele opt luni, venituri pe care le folosim ca să dezvoltăm România, anunță premierul Marcel Ciolacu.

Șeful Guvernului susține că 84% din deficit merge în zona de investiții. „Suntem primul stat european ca raport între deficit și volumul de investiții. Evident că la acest nivel record de investiții, crește și deficitul bugetar la 6,9% din Produsul Intern Brut. Este însă un deficit sustenabil, ținând cont că 8,5 lei din 10 cheltuiți merg în autostrăzi, spitale, școli și rețele de gaze, apă și alte obiective de interes local. Practic, ce facem la această rectificare este să aplicăm modelul statelor europene puternice. Germania, Italia, Franța sau Spania așa au procedat, așa s-au dezvoltat și sunt motoarele economice ale Europei! La fel procedăm acum și noi, fiindcă România a ajuns la maturitatea politică să își asume asemenea decizii. Nu îmi este deloc teamă de asta, fiindcă a fi sustenabil asta înseamnă: nu alocăm banii numai pe consum, ci venim cu un plan serios pe investiții”, a explicat Marcel Ciolacu.

Șeful Guvernului i-a atacat pe foștii premieri.
„Acești bani se întorc în economie și se multiplică. La 1 euro investit, se întorc la stat 6 sau 8 euro! De exemplu, dl. ministru Sorin Grindeanu primește banii și face plăți către companii, firmele termină autostrăzi pe care românii le așteaptă de 30 de ani. Iar aceste firme plătesc mii de salariați și dau comenzi la alte sute de furnizori cu zeci de mii de angajați. Asta înseamnă că, în câteva luni, din taxe, impozite și din tot acest rulaj, banii se întorc cu surplus la bugetul de stat. De aceea, trebuie să mergem cu mult curaj înainte. N-avem timp de filozofi care, ca premieri, au avut deficit de 9,2%, iar investițiile erau la doar 1,7% din PIB. Știau doar să consume, nu să construiască! Acum, marja de consum este foarte limitată și este vital să o menținem așa”, a adăugat premierul.

Potrivit acestuia, următorul pas este adoptarea Planului Național de Reindustrializare, aprobat deja în coaliție.
„Am fost zilele trecute în Oradea și Cluj, există un interes uriaș din partea mediului privat pe această temă. De aceea, trebuie să facem ultimele reglaje și să trecem prin Guvern acest proiect major pentru dezvoltarea economiei”, a precizat Ciolacu.