Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unor tentative de fraudă apărute pe site-uri, în special pe cele cu conținut pentru adulți.
Mai mulți utilizatori au semnalat apariția unor pop-up-uri false, prin care li se comunica că dispozitivul este blocat din cauza accesării repetate a site-urilor cu conținut ilegal și că trebuie plătită o amendă de 2.500 de lei către Poliția Română. Potrivit specialiștilor DNSC, mesajul reprezintă o tentativă de fraudă, iar plata cerută nu are nicio bază legală.

Atacatorii urmăresc să emoționeze și să intimideze victimele, folosindu-se de rușine, astfel încât acestea să nu raporteze incidentul autorităților. După afișarea notificării false, utilizatorii sunt redirecționați către un portal de plată care afișează logo-ul DNSC și solicită datele cardului.

DNSC subliniază că nu este vorba de o amendă reală și recomandă prudență, evitarea introducerii datelor personale și raportarea imediată a acestor incidente.

Recomandările DNSC:
-Verifică întotdeauna autenticitatea unor notificări oficiale din partea autorităților, prin canale de comunicare separate
-Nu introdu date personale sau bancare pe site-uri suspecte! Autoritățile din România nu transmit amenzi prin intermediul unor notificări sau ferestre de tip pop-up pe site-uri
-Fii atent la greșeli gramaticale sau de exprimare care pot indica faptul că este vorba despre o capcană online lansată de atacatori nevorbitori de limba română
-Dacă ai căzut în capcană și ai oferit date de card, apoi ai validat și plata banilor, este important să anunți imediat banca pentru a bloca instrumentul de plată, apoi Poliția pentru a depune o plângere
-Nu în ultimul rând, raportează astfel de incidente către DNSC prin numărul de telefon 1911 sau pe pnrisc.dnsc.ro pentru ca noi să putem avertiza despre noi metode și alți utilizatori din mediul online
-Notifică familia, prietenii și cunoscuții despre acest scenariu folosit de atacatori, pentru a-i ajuta să se protejeze în viitor!

Timișul va găzdui anul acesta o expoziție-eveniment despre Pompeii, orașul roman distrus de erupția Vezuviului în anul 79, anunță Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș.

Expoziția, intitulată „Fragilitatea Eternului. De la Pompeii la Grand Tour până astăzi”, va fi deschisă la Palatul Baroc în perioada 28 noiembrie 2025 – 29 martie 2026. Vizitatorii vor putea admira peste 100 de piese – fresce, picturi, sculpturi, grafică și artefacte rare provenind din marile muzee italiene.

Proiectul oferă o viziune curatorială unică și va purta publicul într-o călătorie narativă ghidată de vocea unui personaj virtual inspirat de o inscripție arheologică legată de supraviețuitorii erupției. Expoziția va readuce la viață atmosfera unui oraș roman înghețat în timp și va aduce fragmente de istorie ce continuă să fascineze lumea întreagă.

Contractul a fost semnat cu partenerul italian Civita Mostre e Musei, iar curatoriatul științific este asigurat de profesorul Massimo Osanna, Directorul General al Muzeelor din Italia. Curatoriatul general este asigurat de Filip Petcu, directorul MNArT. Evenimentul beneficiază de sprijinul Președinției Comisiei de Cultură a Camerei Deputaților din Parlamentul Italiei și al Ambasadei României în Republica Italiană și face parte din programul strategic „Anul Cultural România-Italia 2026”, care va debuta pe 1 decembrie 2025 la Roma.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat duminică, referitor la extrădarea fostului primar general al Capitalei, Sorin Oprescu, din Grecia, că nu mai există impedimente în calea predării acestuia către România, întrucât condițiile de detenție din penitenciarele românești „sunt la standarde europene”.

„În acest moment, condițiile de detenție oferite de România sunt la standarde europene, iar impedimentul apreciat anterior de autoritățile elene a dispărut”, a declarat Marinescu pentru Digi24.
Oficialul a explicat că procedura mandatului european de arestare presupune o examinare rapidă de către instanțele din Grecia, urmând ca Sorin Oprescu să fie prezentat unui magistrat care va decide dacă este sau nu de acord cu predarea sa.
„De la ultima solicitare făcută de România au intervenit două hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene care, apreciem noi, sunt în sprijinul cererii actuale de predare. Vom lua toate măsurile care țin de cooperarea judiciară loială și vom pune la dispoziția autorităților din Grecia toate informațiile relevante”, a adăugat ministrul.

Fostul edil a fost reținut sâmbătă, în apropierea aeroportului din Salonic, după ce autoritățile elene au primit noi informații de la partea română privind îmbunătățirea condițiilor de detenție. România a transmis un angajament oficial privind aceste condiții, după ce, în 2022, Grecia respinsese cererea de extrădare invocând tratamentul neadecvat din penitenciare, în contextul vârstei (73 de ani) și al problemelor medicale ale lui Oprescu.
Sorin Oprescu a fost condamnat definitiv, pe 13 mai 2022, la zece ani și opt luni de închisoare pentru fapte de corupție. Procurorii au arătat că acesta a primit 25.000 de euro mită la locuința sa din Ciolpani, în legătură cu un grup infracțional organizat constituit în cadrul Primăriei Capitalei, cu scopul de a obține sume de bani din contracte publice.

Poșta Română a dezmințit zvonurile privind întârzierea pensiilor în luna mai. Pensiile și prestațiile sociale aferente lunii mai 2025 vor fi distribuite începând cu data de 2 mai, a transmis compania.

Reacția a apărut în urma unor informații de presă.
„Ca urmare a articolelor difuzate în mass-media, legate de livrarea pensiilor și prestațiilor sociale aferente lunii mai, pentru corecta informare a opiniei publice, Compania Națională Poșta Română face următoarele precizări: Pensiile și prestațiile sociale aferente lunii mai 2025 vor fi distribuite începând cu data de 2 mai 2025”, a transmis Poșta Română.
Toate sumele vor fi livrate la timp.
„Ne asigurăm beneficiarii că toate pensiile și prestațiile sociale vor fi livrate la timp și în condiții de maximă siguranță”, a precizat Poșta Română.

Guvernul vrea să accelereze implementarea PNRR. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că în ședința de săptămâna aceasta vor fi analizate o serie de măsuri. Sunt avute în vedere chiar și modificări legislative.
Anunțul a fost făcut zilele trecute.

„În ultimele două săptămâni, am avut întâlniri cu fiecare ministru responsabil de implementarea PNRR, pe fiecare jalon în parte”, a anunțat Marcel Ciolacu, la finalul săptămânii trecute.

El mai spus că la ședința de Guvern din această săptămână va fi analizat un set de măsuri ce vizează accelerarea implementării PNRR.

„Mă refer inclusiv la modificări legislative care să ne permită să atragem integral fondurile”, a precizat Marcel Ciolacu.

Ministrul Economiei, Radu Oprea, susține că în perioada 2007 – 2022, România a avut o creștere economică medie anuală de 3.04%. Concluzia ministrului este că „economia noastră și nivelul de trai au crescut de când suntem membri UE”.

„Cum ar fi arătat economia României fără apartenența la piața unică și fără fonduri europene Este o întrebare la care am încercat să răspund în fața a peste 600 de membri PES Activists. Cred că sunt câteva cifre care spun foarte mult despre evoluția economiei României, prin comparație între 2007 și astăzi”, a transmis ministrul pe rețelele de socialiare.

El a prezentat cifrele care îi susțin afirmația.
„PIB-ul nominal era în 2007 - 404,7 miliarde lei, în 2022 - 1401,3 miliarde lei. În perioada 2007 – 2022, România a avut o creștere economică medie anuală (creștere PIB real) de 3.04%, a doua cea mai mare din regiune, dupa Polonia (3.83%), peste media UE27 de 1.2%. Salariul minim brut pe economie a crescut de la 390 lei la 1 ianuarie 2007, la 3.300 lei la 1 ianuarie 2024. Fondurile UE accesate de România de la aderare (2007) și până în septembrie 2023 au ajuns la 89,4 miliarde de euro, în timp ce soldul fluxurilor (sume primite minus contribuții ale României la bugetul UE) a depășit 60 de miliarde de euro. PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare a înregistrat o creștere de la 40% media UE27, în 2006, la 76% în 2022. Romania a depașit Grecia, Ungaria și ne apropiem de Polonia.

Concluzia este că economia a cerscut foarte mult după aderarea la UE.
„Este evident că economia noastră și nivelul de trai au crescut de când suntem membri UE cu posibilitatea accesării fondurilor europene și a avantajelor pieței comune. Aș da însă și un alt exemplu în contextul vocilor extremiste care spun că ar trebui să reconsiderăm locul nostru de Stat Membru al Uniunii Europene. În Marea Britanie dezinformarea premergătoare Brexitului spunea că britanicii cheltuiesc mai mulți bani cu bugetul UE decât primesc. Astăzi, ultimele date arată că decizia de părăsire a Uniunii Europene a costat economia UK 160 de miliarde de euro. Viața cetățenilor s-a scumpit, iar mediul de afaceri suferă prin barierele în calea comerțului pe care le resimte”, a precizat Radu Oprea.

Premierul Marcel Ciolacu a transmis un mesaj Armatei române spunând că doar investițiile pot asigura combaterea eficientă a amenințărilor. Deteriorarea situației de securitate de la graniță și din Orientul Mijlociu ne arată de ce avem nevoie de o armată puternică, a mai spus prim-ministrul român.

Șeful Guvernului s-a adresat militarilor în Parcul Carol I din Capitală în timpul ceremoniilor dedicate Zilei Armatei. Ciolacu a spus că România a alocat apărării un buget de 2,5% pentru programe de înzestrare, modernizare și transformare ale Armatei Române.

„Deteriorarea situației de securitate la granițele României, dar și conflictul din Orientul Mijlociu ne demonstrează - o dată în plus - de ce avem nevoie de o Armată puternică, care să facă față noilor provocări. Suntem membri ai NATO, iar asta reprezintă o garanție că securitatea cetățenilor români nu va fi pusă în pericol niciodată. Însă, trebuie să înțelegem că descurajarea și combaterea eficientă a diferitelor tipuri de amenințări la care suntem supuși nu se poate face decât dacă vom investi masiv și în dotări”, a transmis Marcel Ciolacu.

El a mai spus că „Guvernul va continua să fie alături de Armata Română și să ofere toate resursele atât pentru pregătirea militarilor la cele mai înalte standarde, cât și pentru achizițiile necesare pentru întărirea flancului estic al NATO și consolidarea cooperării cu aliații noștri”.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a transmis un mesaj public pentru condamnații care fug din țară. Tot în sistemul penitenciar din România vor ajunge să execute pedepsele, a spus Gorghiu.

Alina Gorghiu a anunțat că în prezent nu mai există niciun caz de refuz al predării unor persoane condamnate în România, dar care au fugit din țară.

„În trecut, un motiv important pentru genul acesta de refuz erau condițiile proaste din penitenciare. În ultima perioadă foarte mulți fugari au fost predați României, indiferent care este numele acestora. În sute de cazuri, ANP a avut un rol important pentru că a oferit garanții prin intermediul Ministerului Justiției cu privire la condițiile de detenție care vor fi asigurate persoanelor care fac obiectul acestor proceduri de întoarcere în țară. Eu le transmit de fiecare dată tuturor celor care fug din țară că mai devreme sau mai târziu tot în sistemul penitenciar din România își vor executa pedeapsa”, a spus Gorghiu.

Potrivit ministrului, în ultimii opt ani, 8.162 de persoane au fost transferate în România în vederea executării pedepsei. Anul acesta, până la 10 octombrie, au fost aduse în România 621 de persoane. 604 au fost aduse în țară în baza mandatului european de arestare.

Premierul Marcel Ciolacu participă la reuniunea România- Bulgaria–Grecia de la Varna unde se întâlnește cu prim-ministrul bulgar și cu cel grec.

Luni, la Varna, se desfășoară Reuniunea trilaterală România- Bulgaria-Grecia. Premierul român este însoțit de o delegație guvernamentală.

El va avea o întrevedere în format trilateral cu omologii săi din Bulgaria, Nikolai Denkov, și din Grecia, Kyriakos Mitsotakis. De asemenea, vor fi întâlniri în format bilateral cu premierii celor două țări.

„Acest format trilateral reprezintă un factor de consolidare a cooperării între țările noastre și în regiune în domenii de importanță strategică nu doar pentru noi, ci pentru întreaga Europă, mai ales în acest context complicat pe care îl generează războiul declanșat de Rusia asupra Ucrainei. Întâlnirile pe care le voi avea la Varna vor fi o continuare a discuțiilor pe care le-am avut deja cu omologii mei din Bulgaria și din Grecia și sunt convins că soluțiile pe care le putem găsi împreună în direcția obiectivelor regionale deschid perspective de integrare și pentru proiecte de interes pentru România”, a declarat Marcel Ciolacu înainte de plecare.

Membrii delegației guvernamentale române vor participa la întâlnirile de lucru pe teme de securitate regională, cooperarea în domeniul energiei și al transportului, programate în cadrul evenimentului de la Varna.

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat joi că bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate va fi suplimentat. Banii vor fi direcționați către medicii de familie care nu au mai fost plătiți de câteva săptămâni.

Membrii Guvernul aprobă un memorandum prin care se suplimentează bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Măsura va permite acoperirea cheltuielilor cu medicii de familie, a explicat premierul Marcel Ciolacu.

El a făcut anunțul chiar înainte de ședința de Guvern de joi.
„Acest fapt va permite acoperirea cheltuielilor cu medicii de familie, plus diferențele de cost la programe naționale și medicamente”, a declarat premierul.
Măsura era necesară cu atât mai mult cu cât, începând din 1 iulie, a existat o creștere a numărului de servicii medicale decontate, a precizat Marcel Ciolacu.