Președintele României, Nicușor Dan, a declarat vineri că drona maritimă care a explodat în Portul Constanța era implicată într-o operațiune militară desfășurată de Ucraina împotriva forțelor ruse. Potrivit șefului statului, aparatul fără echipaj a ajuns în apele teritoriale românești după ce forțele ucrainene au pierdut controlul asupra sa în urma unor acțiuni de război electronic.

Într-un mesaj publicat pe platforma X, președintele a precizat că incidentul reprezintă o consecință directă a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

„Drona marină care a explodat în această dimineaţă în Portul Constanţa făcea parte, alături de alte mijloace similare de luptă, dintr-o operaţiune militară condusă de Ucraina împotriva agresiunii ruse. Forţele ucrainene au pierdut controlul asupra respectivelor mijloace ca urmare a acţiunilor de război electronic întreprinse de Rusia”, a transmis Nicuşor Dan.

Șeful statului a anunțat că, în total, patru drone maritime utilizate de Ucraina au ieșit de sub control în timpul misiunii. Toate s-au autodetonat, fără a provoca victime sau pagube importante.

Potrivit acestuia, pe lângă drona care s-a autodistrus în Portul Constanța, o a doua a explodat în larg, sub monitorizarea Gărzii de Coastă, iar alte două s-au autodetonat la aproximativ 145 de kilometri est de Constanța.

„În acest moment, toate cele patru drone marine ieşite de sub controlul forţelor militare ucrainene s-au autodetonat. Niciuna dintre acestea nu a produs victime sau daune semnificative”, a precizat președintele.

Acesta a adăugat că, în prezent, nu mai există niciun risc pentru populație sau pentru infrastructura strategică a României.

 Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că informațiile transmise de partea ucraineană au permis retragerea echipelor de intervenție și evacuarea persoanelor aflate în zona de risc.

„Autorităţile din Ucraina ne-au informat în jurul orei 10 că au pierdut controlul a patru drone şi că cea aflată în Portul Constanţa urmează să explodeze. Acest avertisment ne-a permis să retragem toate echipele din zonă”, a afirmat ministrul.

Potrivit autorităților, peste 1.000 de persoane au fost evacuate preventiv înainte de producerea exploziei.

Un pas important pentru modernizarea traficului rutier la frontiera româno-bulgară a fost făcut astăzi, odată cu recepționarea sistemului informatic eTarifGiurgiuPod (eTGP), destinat digitalizării plății taxei de trecere a podului peste Dunăre pe sensul Giurgiu–Ruse.

Pentru ca sistemul să devină operațional, mai este necesară publicarea în Monitorul Oficial a Ordinului ministrului Transporturilor, document care ar urma să stabilească punerea sa în funcțiune începând cu data de 15 iunie 2026.

eTarifGiurgiuPod introduce un model de taxare electronică bazat pe două benzi dedicate pentru regim de preplată, integrate cu o platformă digitală disponibilă atât online, cât și prin aplicație mobilă.

La accesul în zona de control a Agenției de Control și Încasare Giurgiu, sistemul va verifica automat dacă plata a fost efectuată cu minimum trei minute înainte de intrarea pe banda dedicată. În cazul confirmării, bariera se va deschide automat, permițând un flux de trecere rapid.

În prima etapă, soluția este destinată exclusiv autoturismelor, urmând ca ulterior să fie extinsă și pentru alte categorii de vehicule, inclusiv transportul greu de marfă.

Autoritățile mizează pe o serie de efecte directe ale implementării sistemului:

• fluidizarea traficului în zona de frontieră Giurgiu–Ruse;
• creșterea capacității de procesare a vehiculelor;
• reducerea interacțiunii și intervenției umane;
• simplificarea și accelerarea procesului de plată și acces.

Potrivit Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), proiectul se înscrie în direcția mai largă de digitalizare a infrastructurii rutiere și de aliniere la standardele moderne de mobilitate inteligentă.

Lucrările pe secțiunea Margina–Holdea a autostrăzii A1 Lugoj–Deva au ajuns la un stadiu fizic de aproximativ 60%, potrivit datelor transmise de directorul general al CNAIR, Cristian Pistol.

Pe cei 9,13 kilometri ai șantierului, asocierea de constructori UMB Spedition – EuroAsfalt execută simultan lucrări la tuneluri, viaducte, pasaje și terasamente.

Potrivit autorităților, pe traseu sunt prevăzute două tuneluri cu mai multe galerii.

La Tunelul 1, format din două galerii de 415 metri și 367,5 metri, au fost finalizate lucrările de excavație, torcretare și fundațiile boltei întoarse. În prezent se execută a doua cămășuire, precum și lucrări de hidroizolație și drenuri laterale.

La Tunelul 2, cu galerii de 1.985 metri și 1.825 metri, au fost realizați 986 de metri pe galeria de pe calea 2 și 1.163 de metri pe galeria de pe calea 1.

Pentru execuția tunelurilor este utilizată Noua Metodă Austriacă (NATM), aceeași tehnologie aplicată și pe secțiunea 4 a autostrăzii Sibiu–Pitești, între Curtea de Argeș și Tigveni.

În ceea ce privește lucrările de artă, cele două viaducte și cele două pasaje de pe traseu au fundațiile și structurile finalizate.

La nivelul terasamentelor, stratul de formă și stratul inferior de fundație sunt realizate în proporție de aproximativ 90%.

Contractul pentru secțiunea Margina–Holdea are o valoare de 1,82 miliarde de lei (fără TVA) și este finanțat prin PNRR.

După finalizarea lucrărilor, circulația va fi continuă pe autostradă între Boița și Nădlac, pe o distanță de peste 360 de kilometri.

Ministerul Apărării Naționale a anunțat că procesul de implementare a programului SAFE continuă, însă negocierile cu partenerii industriali europeni sunt marcate de verificări tehnice și juridice complexe, menite să protejeze interesele de securitate ale României.

Potrivit reprezentanților ministerului, în ultimele săptămâni au avut loc discuții intense cu companii din state membre ale Uniunii Europene pentru identificarea celor mai bune soluții de înzestrare a Armatei României și pentru susținerea industriei naționale de apărare.

Oficialii MApN subliniază că procesul de negociere pentru contractele de achiziție este unul de mare complexitate și presupune verificarea conformității tehnice a ofertelor, precum și armonizarea clauzelor juridice și financiare. În unele situații, operatorii economici și-au exprimat rezerve față de anumite cerințe tehnice formulate de partea română sau față de condițiile contractuale impuse pentru protejarea intereselor statului.

„Obiectivul principal nu este semnarea unor contracte într-un termen arbitrar, ci încheierea unor acorduri sustenabile, echilibrate și avantajoase pentru România”, transmit reprezentanții ministerului.

MApN avertizează că acceptarea unor condiții insuficient protejate sau a unor soluții tehnice care nu răspund integral nevoilor operaționale ar putea genera riscuri pe termen lung atât pentru capacitatea de apărare, cât și pentru utilizarea eficientă a fondurilor publice.

În acest context, eventualele întârzieri în calendarul de contractare sunt prezentate de minister drept rezultatul unui proces riguros de negociere și evaluare, nu ca o renunțare la obiectivele programului SAFE.

Instituția precizează că va continua dialogul cu partenerii industriali și va utiliza toate mecanismele legale disponibile pentru identificarea celor mai eficiente soluții pentru Armata României. Totodată, ministerul promite că va informa transparent opinia publică despre evoluția programelor de înzestrare, în limitele impuse de protecția informațiilor clasificate și de regulile specifice achizițiilor din domeniul apărării.

Înalta Curte de Casație și Justiție a decis definitiv, joi, condamnarea lui Mario Iorgulescu la 8 ani și 8 luni de închisoare, în dosarul accidentului rutier mortal produs în 2019.

Instanța supremă a contopit mai multe pedepse primite de acesta: 7 ani de închisoare pentru ucidere din culpă, 2 ani pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe și 3 ani pentru complicitate la lipsire de libertate într-un alt dosar.

„Aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare, la care adaugă un spor de 1 an şi 8 luni închisoare (...), urmând ca inculpatul Iorgulescu Gino Mario să execute pedeapsa principală rezultantă de 8 ani şi 8 luni închisoare”, se arată în minuta deciziei pronunțate de ÎCCJ.

Totodată, instanța a dispus interzicerea, pentru o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei, a mai multor drepturi, printre care dreptul de a conduce vehicule și dreptul de a ocupa funcții publice.

Dosarul are la bază accidentul rutier produs în noaptea de 8 spre 9 septembrie 2019. Potrivit anchetatorilor, Mario Iorgulescu conducea în București cu viteze de peste 140 km/h, având o alcoolemie de 1,96 g/l și fiind sub influența cocainei. Acesta ar fi trecut pe culoarea roșie a semaforului și a intrat în coliziune frontală cu un alt autoturism, al cărui șofer a murit pe loc.

După accident, Mario Iorgulescu a fost transferat în Italia și nu a fost audiat direct de procurori sau judecători pe parcursul procesului.

Polițiștii din cadrul Secției 4 Poliție Galați desfășoară căutări pentru găsirea unui copil în vârstă de 7 ani, care a dispărut după ce a plecat voluntar de la domiciliu și nu a mai revenit.

Potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul de Poliție Județean Galați, în cursul zilei de 19 mai 2026, în jurul orei 18:30, o femeie din municipiul Galați a sesizat autoritățile cu privire la dispariția fiului său, Sebastian Constantin.

Minorul are aproximativ 1,30 metri înălțime, cântărește în jur de 30 de kilograme, are ochii căprui, ten deschis și păr scurt șaten.

La momentul dispariției, copilul purta o bluză gri, pantaloni lungi gri închis și încălțăminte sport de culoare albastru cu alb.

Polițiștii fac apel către cetățenii care pot oferi informații utile pentru găsirea minorului să apeleze de urgență numărul unic 112 sau să se adreseze celei mai apropiate unități de poliție.

Cazul este în atenția oamenilor legii, iar verificările sunt în desfășurare pentru depistarea copilului în cel mai scurt timp.

Militarii răniți grav în urma exploziei produse duminică într-un poligon de distrugere a muniției de la marginea municipiului Botoșani au fost transferați de urgență în Belgia, în cadrul unei misiuni aeromedicale de amploare coordonate de autoritățile române.

Decizia a fost luată în urma evaluării medicale efectuate de specialiști, având în vedere gravitatea leziunilor, ambii pacienți suferind arsuri severe, inclusiv la nivelul căilor respiratorii superioare. Aceștia au fost intubați și ventilați mecanic încă din faza de preluare.

Inițial, victimele au fost transportate și stabilizate la UPU-SMURD din cadrul Spitalului Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani, unde echipele medicale au efectuat investigațiile și intervențiile necesare pentru stabilizarea temporară a stării lor.

Ulterior, s-a decis transferul către un centru specializat pentru tratamentul marilor arși din Bruxelles, Belgia.

Pentru realizarea misiunii, două unități de Terapie Intensivă Mobilă au asigurat transportul pacienților către Aeroportul „Ștefan cel Mare” Suceava, sub escorta structurilor de ordine publică. Pe tot parcursul deplasării, aceștia au fost monitorizați permanent de echipe medicale SMURD și ISU.

De la Suceava, militarii au fost îmbarcați la bordul unei aeronave C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române, configurată pentru misiuni medicale. Zborul către Bruxelles a fost realizat cu sprijinul unei echipe medicale mixte, formată din specialiști SMURD și personal medical militar al Ministerului Apărării Naționale.

Misiunea a implicat o mobilizare amplă de forțe din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătății și Ministerului Apărării Naționale, fiind considerată una dintre cele mai complexe operațiuni aeromedicale derulate în ultimele luni.

Fostul șef ANPC, Horia Constantinescu, a rămas în afara concertului trupei Metallica desfășurat pe Arena Națională, după ce biletul achiziționat online nu a trecut de verificarea de la intrare.

Acesta a relatat că a parcurs întreg fluxul de acces al stadionului și a ajuns până la ultimul filtru de control, unde a fost informat că biletul nu este valid.

„Am stat la coadă, am mers la pas și când m-am apropiat de ultimul filtru, am aflat că biletul meu nu era ceea ce trebuie”, a declarat Horia Constantinescu, potrivit relatărilor sale publice.

Potrivit acestuia, biletul ar fi fost cumpărat de pe platforma Viagogo, una dintre cele mai cunoscute platforme de revânzare online.

„Se întâmplă și la case mai mari. Biletele la concertul celor de la Metallica s-au dovedit a fi o țeapă”, a mai spus acesta, explicând că a aflat abia la intrare că nu va putea participa la eveniment.