Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a anunțat că pregăteşte un proiect de lege pentru cei care doresc să facă stagiu militar în mod voluntar.

Proiectul ar putea fi lansat în aproximativ o lună, iar cei care se vor înscrie în acest program vor fi remuneraţi şi li se vor asigura toate condiţiile

”Am şi făcut un sondaj acum vreo 10 ani, în 2011, dacă bine îmi aduc aminte şi erau aproape 60 la sută dintre cei incorporabili, adică cei între 18 şi 35 de ani este limita acum, această perioadă este pentru încorporare să zicem, după 35 de ani în actuala lege practic nu mai eşti încorporabil, care vor să facă armata. Sigur că îşi doreau să facă o armată pe termen scurt, în 3-4 luni, maximum, în care să înveţe lucruri fundamentale legate de educaţie militară, să înveţe să tragă cu arma, să participe la operaţiune militară. Noi o să proiectăm un stil de armată pentru cei care vor să facă armată şi sunt sigur că o să avem foarte mulţi care o să îşi dorească. 

Cei doi prim-miniştri au participat  și la ceremonia de semnare a acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind deschiderea la frontiera de stat româno-bulgară a punctului internaţional al frontierei Giurgiu-Ruse feribot.

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a anunțat semnarea contractului dintre Romgaz și Exxon, pentru preluarea participației americane în perimetrul Neptun Deep. De asemenea, ministrul sustine ca producția României de gaze se va dubla.

„Gazele din Marea Neagră vor ajunge în casele românilor, așa cum am promis. Săptămâna viitoare se semnează contractul dintre Romgaz și Exxon, pentru preluarea participației americane în perimetrul Neptun Deep. Am avut discuții cu cei de la Romgaz și de la Petrom și odată ce vor intra în acest proiect, noi vom încerca să urgentăm și să ardem niște etape, să ajutăm cât se poate cu partea birocratică, cu avizele care nu au fost încă luate, în așa fel încât să grăbim acest lucru.

De asemenea, pentru a elimina orice fel de speculații reiterez următoarele: perimetrul Neptun Deep nu face parte din zona continentală câștigată de România în procesul de la Haga cu Ucraina. Este în apele teritoriale românești încă de la început. Acum vedem, mai bine ca oricând, ce înseamnă o umbrelă de securitate a Alianței Nord-Atlantice.
Nimeni nu pune problema securității investițiilor în România.

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a prezidat, în calitate de coordonator național, o nouă reuniune a Comitetului Interministerial pentru coordonarea relaţiilor României cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică -  a doua desfășurată după invitația adresată României, în luna ianuarie, de a demara negocierile de aderare la acest for inter-guvernamental.

Un punct important al agendei reuniunii l-a reprezentat evaluarea situației la zi în ceea ce privește îndeplinirea țintelor incluse în prima parte a Foii de Parcurs transmisă României, în perspectiva Conferinței Ministeriale anuale a OCDE, programată pentru 9-10 iunie 2022, la Paris, când este prevăzută aprobarea în bloc a proiectelor Foilor de Parcurs ale tuturor țărilor invitate să adere la OCDE.

„Procesul de aderare reprezintă o oportunitate de implementare a  celor mai bune practici și standarde ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. Obiectivul nostru ca țară este să le oferim cetățenilor noștri toate avantajele economice și politice care decurg din statutul membru, alături de state care deţin peste 70% din producţia şi comerţul globale şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe”, a subliniat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

Un alt subiect discutat în cadrul reuniunii de astăzi a Comitetului Interministerial a fost participarea reprezentanților României la reuniunile organizate de OCDE. Șeful Executivului a subliniat în acest context importanța modului în care este pregătită reprezentarea părții române, având în vedere că este un proces foarte tehnic și că această participare este evaluată drept criteriu pentru interes și admitere.

Membrii Comitetului Interministerial au decis constituirea unui task-force la nivelul Guvernului, pentru a putea gestiona și integra aceste negocieri care sunt extrem de tehnice.
Aderarea la OCDE este un obiectiv strategic al politicii externe a României, inclus în Programul de Guvernare.

Primăria municipiului Galați informează că a fost atribuit contractul pentru serviciile de proiectare (elaborare studiu de fezabilitate) în vederea construirii unui spital municipal de urgență. 

Valoarea contractului, cu o durată de 6 luni, este de 289.000 lei fără TVA, iar ofertantul câștigător este Arhidesign GS SRL. 

Primăria municipiului Galați dorește construirea unui spital cu 320 de paturi, cu diferite secții, laboratoare și ambulatoriu.

„Sunt supuse analizei două posibile amplasamente - în zona străzii Cetățianu Ioan și a străzii Traian”, a anunțat Biroul de Presă al Primăriei Galați.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, susține că pensiile nu pot fi mărite diferenţiat, acest lucru fiind neconstituţional.

Marius Budăi a fost întrebat, la Antena 3, de o pensionară dacă ar putea majora pensiile mici.

”Este neconstituţional şi nelegal să mărim pensiile diferențiat pentru că am încălca principiul contributivităţii, dar pentru pensia minimă am majorat-o cu 25% de la 1 ianuarie. Pentru pensiile mici avem aceste măsuri care se vor aplica până la sfârşitul de an, din două în două luni, vor intra în vigoare din iunie, se vor face imediat cum există posibilitatea, plăţile, nu va exista să nu se plătească şi să fie prinsă şi luna iunie, indiferent când se va face plata. Suntem în perioada de discuţii cu Comisia Europeană, ne închidem pe majoritatea discuţiilor, deci nu există probleme aici”, a declarat Marius Budăi.

Noua clădire este finalizată, aparatura medicală a fost adusă, iar computerul tomograf și aparatul de radiologie au fost montate deja de către specialiștii din București.

 „Urmează partea de autorizare la CNCAN pentru cele două aparate medicale, rezolvarea ultimelor proceduri administrative și aranjarea ultimelor piese de mobilier și dispozitive medicale. Noul Ambulatoriu este de patru ori mai mare față de vechiul spațiu (de la 224 mp la peste 800 mp), astfel că vor fi amenajate în premieră circuite medicale separate pentru copii și adulți”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

 Este o investiție de peste două milioane de euro, fonduri europene atrase de către Consiliul Județean Galați.

Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, susține că nu există posibilitatea declanşării unui război în Republica Moldova.

"Ne îngrijorează ceea ce se întâmplă în jurul ţării noastre, atunci când este vorba de conflicte, în acest moment vedem o încercare de a crea un conflict în această zonă, care, după analizele noastre, nu are şanse să se dezvolte. Sigur că Republica Moldova gestionează această situaţie, sunt într-o situaţie de a verifica, de alarmă, de supraveghere a acestei situaţii, dar nu vedem ca fiind o problemă aceasta.

Ne afectează numai în măsura în care devenim cutie de rezonanţă pentru propaganda Moscovei. Atunci ne afectează. Ei în fiecare zi caută în războiul acesta complex, hibrid, să afecteze, să atingă opinia publică din zonă care sprijină Ucraina. Nu ne afectează şi nu cred că există niciun fel de posibilitate de război în Republica Moldova. Vă amintesc că Republica Moldova este neutră din punct de vedere militar, politic", a declarat ministrul Vasile Dîncu.

Europarlamentarul Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European, a inițiat, împreună cu mai mulți eurodeputați, un demers pe lângă Comisia Europeană, pentru salvarea fondurilor europene din perioada 2014-2020 și a proiectelor finanțate din respectiva programare financiară a căror implementare a fost afectată de pandemie și de războiul din Ucraina.

„Împreună cu mai mulți colegi eurodeputați din Slovacia, Polonia, Letonia și Finlanda am solicitat Comisiei Europene să extindă cu un an perioada de implementare a proiectelor a căror finalizare a fost întârziată de efectele negative generate de pandemie și de războiul din Ucraina, scopul fiind de a utiliza cât mai mult din fondurile europene aferente cadrului financiar 2014-2020. 

Acest demers pentru salvarea fondurilor europene din perioada anterioară de finanțare europeană reprezintă o prioritate pentru România, în mod special pentru finanțarea proiectelor de infrastructură mare și finalizarea celor contractate de multe autorități naționale sau locale, afectate de contextul dificil din ultimii doi ani. 

Țara noastră are nevoie de toate resursele europene și de această flexibilizare suplimentară, în contextul în care gradul de absorbție, raportat la 25 aprilie 2022, era de 59%, iar milioane de euro alocate României au rămas necheltuite”, a explicat europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu.

În cadrul scrisorii semnate de eurodeputați se prezintă printre altele următoarele argumente:

• Proiectele transfrontaliere în parteneriat cu Ucraina, dar și cu Republica Moldova, au fost blocate din cauza constrângerilor tehnice și administrative. Multe dintre aceste proiecte trebuie să continue, fiind importante pentru ambele părți, iar blocarea acestora ar fi percepută ca o penalizare. Proiectele sunt finanțate prin diferite programe UE.
• Proiectele din regiunile de frontieră ale Ucrainei, dar și cu Republica Moldova, s-au confruntat cu dificultăți severe în implementarea lor. Majoritatea acestor proiecte sunt necesare pentru a crește rezistența comunităților din regiunile vecine, dar și pentru a le permite să ofere un sprijin mai bun refugiaților. Mai mult, există și alte proiecte de care pot beneficia refugiații, care necesită mai mult timp pentru implementare sau adaptare la nevoile actuale, iar acest lucru ar trebui permis.
• Autoritățile nu au putut iniția noi proiecte cu resursele financiare necheltuite din cauza celorlalte urgențe impuse de situația actuală. Flexibilitatea oferită de propunerea privind Acțiunea de Coeziune pentru Refugiați în Europa (CARE) oferă un avantaj important, dar perioada de implementare limitează categoriile potențiale de proiecte. Extinderea conflictului din Ucraina și creșterea numărului de refugiați impun planuri și investiții pe termen lung, care necesită cel puțin un an suplimentar pentru operaționalizarea lor completă în toate programele UE.
• Situația actuală și efectele acesteia asupra prețurilor la energie, prețurilor la materialele de construcție, perioadelor de livrare și furnizare, au generat întârzieri semnificative în implementarea proiectelor finanțate prin perioada de programare financiară 2014-2020. Prin urmare, este necesar să se evalueze, de la caz la caz, posibilitatea de a prelungi perioada de implementare a acestora.

Europarlamentarul român Victor Negrescu mai arată, în scrisoarea trimisă liderilor europeni, faptul că în absența unor resurse financiare noi, în contextul declarațiilor făcute de mai mulți oficiali europeni și a flexibilizării regulilor europene privind programele europene, devine, astfel, necesară și posibilă această extindere cu un an suplimentar pentru implementarea proiectelor și cheltuirea fondurilor europene din perioada 2014-2020.