Primăria municipiului Galați informează că în perioada 14.04.2022 - 22.04.2022 se va realiza etapa I din Planul de Acțiune D.D.D. (deratizare, dezinsecție, dezinfecție), prin intermediul Serviciului Public Ecosal. Astfel, în data de 14.04.2022  se va interveni aerian cu larvicid biologic destinat combaterii larvelor de țânțari (Vectobac WG).

În zilele de 19.04.2022, 20.04.2022 și 21.04.2022 se va interveni la sol în vederea combaterii insectelor zburătoare și a căpușelor din parcuri, Faleza superioară/inferioară, grădini și locuri de joacă, utilizându-se substanța K-othrine EC 84 (insecticid piretroid concentrat împotriva insectelor zburătoare și târâtoare).

Apicultorii și sericicultorii de pe raza municipiului Galați sunt rugați să ia toate măsurile de protecție necesare pentru familiile de albine și viermi de mătase în scopul evitării contactului cu substanțele insecticide distribuite în toate zonele verzi ale domeniului public. Programul poate suferi modificări sau poate fi decalat în funcție de condițiile meteo.

România este interesată să importe LNG (Liquefied Natural Gas, n.r.) din Israel, via Egipt, pentru a valorifica toate oportunităţile pentru consolidarea propriei securităţi energetice, conform ministrului Energiei, Virgil Popescu.

„Întărirea relaţiilor bilaterale dintre România şi Israel, în mod special în domeniul energiei, este un deziderat important de atins. În aceste zile împreună cu Cosmin Ghiţă - CEO SNN, Bogdan Badea - CEO Hidroelectrica, Aristotel Jude - CEO Romgaz şi Răzvan Popescu CFO Romgaz facem o vizită de lucru în Israel. Vizăm cooperare pe un larg palier în sectorul energetic: gaze, energie electrică, RES şi alte tehnologii.

Am avut un dialog foarte bun cu reprezentanţii companiei NewMed Energy, compania grupului Delek, care exploatează cel mai mare zăcământ offshore de gaz din Israel. Le-am transmis că suntem interesaţi de diversificarea surselor de aprovizionare şi putem importa LNG, din Israel, via Egipt. Trebuie să valorificăm toate oportunităţile pentru întărirea securităţii energetice a României”, a scris ministrul Energiei, pe Facebook.

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a întâlnit la Palatul Victoria, cu Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi. Pe agendă s-au aflat dezvoltarea infrastructurii de transport din România, respectiv impactul crizei din Ucraina.

Cei doi oficiali au trecut succint în revistă măsurile europene în sectorul transporturilor pe fondul actualei crize, iar premierul României a evidențiat sprijinul solidar și consistent al autorităților și al societății civile în asigurarea cu operativitate a serviciilor gratuite de transport în ajutorul refugiaților. Comisarul european Vălean a arătat că toate eforturile României sunt remarcate și apreciate la Bruxelles.

Cei doi oficiali au agreat o cooperare strânsă pentru facilitarea transportului de mărfuri din Ucraina și Republica Moldova prin utilizarea infrastructurii rutiere, feroviare și portuare a pentru a fi realizate exporturile de cereale din Ucraina, conform contractelor existente, dată fiind importanța acestora inclusiv din perspectiva securității alimentare a unor state terțe, precum cele din Africa.

În cadrul schimbului de opinii a fost subliniată importanța consolidării infrastructurii de transporturi în caz de criză majoră, având în vedere contribuția semnificativă a acestui sector la o redresare accelerată a economiei.

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a reafirmat angajamentul ferm al Guvernului privind investițiile în dezvoltarea infrastructurii naționale de transport. A exprimat aprecieri pentru inițiativa lansată de comisarul Vălean privind constituirea unui grup de lucru dedicat identificării de soluții pentru creșterea absorbției fondurilor europene de către România în ceea ce privește proiectele de infrastructură de transport.

Premierul Ciucă a arătat că circumstanțele actuale necesită o mai mare flexibilitate în aplicare unor reguli care pot afecta transportatorii. Referindu-se la implicațiile pachetului legislativ european Fit for 55 asupra domeniului transporturilor, prim-ministrul României a subliniat că atingerea obiectivelor de decarbonare în sectorul transporturilor este o sarcină tot mai complexă într-un sector afectat de multiple crize și care ar trebui să poată crește pentru a avea capacitatea de finanțare a tranziției ecologice.

Portul Constanţa a devenit cel mai important port la Marea Neagră, anunță ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu.

"Fluxul de mărfuri transportate a crescut constant de la declanşarea conflictului din Ucraina, iar România are şansa de a valorifica inclusiv potenţialul feroviar al portului. Am abordat această oportunitate în discuţiile dintre delegaţia română condusă de preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, şi delegaţia americană condusă de Kevin McCarthy, liderul minorităţii Republicane din Camera Reprezentanţilor", a scris ministrul, pe Facebook.

În circumstanţele actuale, consolidarea conectivităţii dintre nordul şi sudul Flancului Estic al NATO reprezintă un element critic în fortificarea poziţiei aliate de apărare.

"Ne dorim să cooperăm strâns pentru a avansa implementarea proiectelor prioritare de infrastructură, de interes comun şi de importanţă strategică, în special Rail2Sea (calea ferată între Portul Constanţa şi portul polonez Gdansk) şi Via Carpathia. Foarte important pentru România este să avanseze implementarea Rail2Sea şi Via Carpathia, cu implicarea financiară a SUA, inclusiv ca şi contrapondere la încercările Rusiei şi Chinei de a-şi spori influenţa politică şi economică prin investiţii în infrastructura critică", a transmis Grindeanu.

Eurparlamentarul Dacian Cioloș a vizitat hub-ul de sortare a ajutoarelor de la Cernăuți care pleacă și spre zonele de conflict. El a discutat cu responsabilii ucraineni cum poate fi îmbunătățit sprijinul acordat celor afectați de război. 

”Sunt la Cernăuți, unde împreună cu Serghei Osachuk, guvernatorul regiunii, care în această perioadă de război este și comandantul militar al regiunii, și Bohdan Ivanovici, viceguvernator care se ocupă de ajutorul dat refugiaților, încerc să aflu care sunt acum nevoile cele mai mari ale vecinilor noștri și cum putem să-i ajutăm mai eficient.

Din discuția foarte utilă am înțeles cum trebuie gestionat mai bine sprijinul pentru refugiații din interiorul Ucrainei, dar și cum putem pregăti perioada de reconstruire postconflict, care trebuie să coincidă cu începerea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE”, a scris Cioloș pe Facebook.

Consiliul Județean Galați a obținut fondurile necesare pentru a construi un pavilion nou pentru secția de Pediatrie a Spitalului Orășenesc din Târgu Bujor, în cadrul unei investiții cu fonduri europene de 926.140 de euro. Fondurile sunt asigurate prin Programul Operațional Comun România – Republica Moldova 2014-2020.

“Este o investiție extrem de importantă, absolut necesară pentru această unitate medicală. În acest moment, secția de Pediatrie funcționează într-un spațiu total insuficient. Noul proiect va crea condiții moderne de spitalizare pentru cei mici și părinții lor, iar suprafața secției va crește de cel puțin șase ori. Se vor amenaja rezerve speciale mamă-copil, paturi pentru părinți, spații de joacă, o zonă pentru activități școlare și vor fi reconfigurate circuitele medicale.

Mai mult, noua clădire va avea sală de mese și un spațiu special pentru hrănirea nou-născuților”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Noul pavilion va avea 25 paturi, cabinet de consultaţii, sală de aşteptare, sală de tratamente şi investigaţii speciale, spaţiu de lucru pentru asistenţi medicali-post de supraveghere, vestiare și spaţii de depozitare. De asemenea,  noua clădirea va avea un sistem de ventilație modern și sistem de supraveghere.

Toate spațiile vor fi dotate cu mobilierul și echipamentele necesare pentru buna lor funcționare. În acest moment, licitația pentru desemnarea unui constructor este în plină desfășurare, partea de proiectare fiind deja realizată.

Spitalul Orăşenesc Târgul Bujor este singura unitate medicală din nord-estul județului Galați, deservind peste 60.000 de oameni.

Președinta Social-Democraților din Parlamentul European, Iratxe García Pérez, va fi prezentă în București duminică și luni. Împreună cu liderul delegației române din cadrul Grupului S&D, Dan Nica, aceasta va merge în Republica Moldova. Cei doi vor avea o serie de întâlniri și vor vizita un centru de primire a refugiaților.

Luni, 11 aprilie, Iratxe García va avea întâlniri cu o serie de miniștri, alături de Ion Marcel Ciolacu, liderul PSD și Președintele Camerei Deputaților din Parlamentul României. Apoi, împreună cu Dan Nica, va vizita portul Isaccea, unde mii de refugiați ucraineni au ajuns în ultimele săptămâni. Ulterior, delegația va merge la Galați, pentru o întâlnire cu autoritățile locale și o vizită la centrul de primire a refugiaților.

Marți, 12 aprilie, Iratxe García și Dan Nica vor merge la Chișinău, Republica Moldova, unde se vor întâlni cu Natalia Gavriliță, prim-ministrul Republicii Moldova, cu Igor Grosu, președintele Parlamentului și cu Maia Sandu, președinta Republicii. Miercuri, delegația va vizita un centru de primire a refugiaților lângă Chișinău.

Iratxe García a declarat:„Nu pot decât să laud generozitatea de care au dat dovadă oamenii și autoritățile, atât în România, cât și în Republica Moldova. Uniunea Europeană are datoria de a oferi sprijin acestor țări vecine cu Ucraina, care îi ajută pe cei care sunt nevoiți să fugă din fața războiului. Pentru statele membre UE trebuie implementat un sistem de solidaritate care să includă o distribuție atât a poverii economice, cât și a refugiaților. În cazul statelor vecine, cele al căror viitor este în Uniunea Europeană, precum Republica Moldova, trebuie să dăm dovadă de angajament și solidaritate. Pe această cale, săptămâna viitoare vreau să transmit mesajul nostru de sprijin și solidaritate prietenilor noștri din Chișinău. De asemenea, vom discuta și despre cele mai bune modalități de cooperare.”

Dan Nica a declarat: „Implicarea României în sprijinul refugiaților ucraineni înseamnă nu doar implicare și umanitate, ci și mulți bani cheltuiți. Efectiv România este în prima linie de apărare a democrației, dar și în prima linie de adăpost a celor care fug din calea morții și a distrugerii. România este solidară cu cei neajutorați, dar are nevoie de manifestarea solidarității europene. Împreună cu președinta Social-Democraților europeni vom merge să vedem pe teren care sunt nevoile atât pentru refugiații ucrainieni cât și pentru cetățenii României și ai Moldovei. Europa are o responsabilitate comună de a veni în ajutor tuturor celor afectați și de a prevede un plan de ajutor economic special pentru țările cele mai afectate de această cri

Premierul Nicolae-Ionel Ciucă a transmis cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătăţii că Guvernul va asigura că investiţiile în infrastructura spitalicească, în logistica medicală necesară şi în pregătirea de specialitate a resursei umane din sistemul de sănătate.

„Sănătatea reprezintă un factor major pentru starea de bine a fiecăruia dintre noi, dar și un indicator important al capacității de dezvoltare a societății în care trăim. Acest lucru s-a văzut în cei peste 2 ani de pandemie, în care oamenii din întreaga lume au avut de suferit din cauza unui virus care a curmat milioane de vieți, total imprevizibil și care a generat nu doar o criză sanitară mondială, ci și o criză economică, ale cărei efecte vor fi resimțite mult timp de acum înainte.

Pandemia pare acum să se apropie de sfârșit și, potrivit celui mai probabil scenariu avansat de Organizația Mondială a Sănătății, severitatea COVID-19 se va diminua în timp. A fost o perioadă foarte dificilă, în care medicii și întreg personalul sanitar, alături de alte categorii profesionale, s-au implicat, de multe ori până la epuizare, pentru sănătatea fiecărui pacient și pentru sănătatea publică. Eforturile lor au contribuit în foarte mare măsură la depășirea celor 5 valuri pandemice de până acum și le mulțumesc tuturor pentru aceasta.

Ceea ce consider foarte important pentru perioada următoare este să adaptăm permanent sistemul de sănătate la nevoile pacienților și la cele mai noi standarde în materie de terapie și de siguranță, obiective pe care Guvernul le are în atenție inclusiv prin Programul de Guvernare și prin jaloanele și țintele pe care România și le-a propus în cadrul Componentei Sănătate a Planului Național de Redresare și Reziliență.

Ne vom asigura că investițiile în infrastructura spitalicească, în logistica medicală necesară și în pregătirea de specialitate a resursei umane din sistemul de sănătate se vor materializa la termenele pe care ni le-am asumat, pentru că sănătatea românilor nu poate și nu trebuie să aștepte, este un obiectiv prioritar.

Totodată, trebuie să ținem cont de faptul că problema sănătății se suprapune cu multe alte tematici conexe altor domenii, fapt subliniat de altfel de sloganul ‘Planeta noastră – Sănătatea noastră’, sub care Organizația Mondială a Sănătății a ales să se desfășoare anul acesta evenimentele dedicate Zilei Mondiale a Sănătății. Grija față de mediu este un element important pentru sănătatea populației și o dovadă de responsabilitate pe care ne-o asumăm prin deciziile la nivelul politicilor pe care Guvernul le promovează, pentru că o criză de mediu poate deveni în orice moment o criză de sănătate.

Perioada de pandemie a schimbat radical percepția românilor față de sănătate, care au început să devină mai atenți la factorii nocivi pentru sănătate, mai receptivi la abordarea unor comportamente și stiluri de viață sănătoase și de prevenție – un semnal important privind prioritățile cetățenilor.

Am încredere în medici și în personalul din sistemul sanitar românesc, care salvează zilnic vieți sau le redau oamenilor sănătatea, că își vor continua cu succes misiunea în slujba vieții și le mulțumesc, încă o dată, pentru aceasta!”, a transmis premierul Ciucă.

Guvernul a aprobat, printr-o hotărâre, Strategia națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități „O Românie echitabilă 2022-2027” și Planul operațional privind implementarea acestei strategii.

Documentul adoptat urmărește stimularea participării active a persoanelor cu dizabilităţi la viaţa în comunitate, creşterea gradului de conștientizare asupra nevoilor comunităţii, precum şi a vizibilităţii în societate, aspecte care să conducă la îmbunătățirea calităţii vieţii şi la creșterea gradului de ocupare în rândul acestor persoane.

Strategia are ca obiectiv asigurarea participării depline și efective a persoanelor cu dizabilități, bazată pe libertatea de decizie, în toate domeniile vieții și într-un mediu accesibil și rezilient

Documentul aprobat de Guvern prevede opt domenii prioritare, bazate pe drepturi: accesibilitate și mobilitate; protecția efectivă a drepturilor persoanelor cu dizabilități; ocupare; protecție socială, inclusiv abilitare/reabilitare; viață independentă și integrare în comunitate, inclusiv accesul la servicii publice; educație;  sănătate și participare politică și publică.  

Totodată, prin Planul operațional privind implementarea Strategiei 2022-2027 sunt stabilite obiective specifice și indicatori pentru fiecare dintre domeniile prioritare și sunt detaliate seturile de măsuri necesare pentru realizarea lor, termenele de realizare, instituțiile responsabile de implementare și resursele financiare.

Printre măsurile prioritare prevăzute pentru fiecare obiectiv specific se numără: elaborarea Compendium-ului de accesibilitate la mediul fizic, informațional și comunicațional; reglementarea angajării asistate și a programelor de pregătire pentru muncă în vederea creșterii gradului de ocupare; diversificarea tehnologiilor de acces; dezvoltarea serviciilor de abilitare și reabilitare; consultarea frecventă a persoanelor cu dizabilități și a organizațiilor neguvernamentale.

Finanțarea necesară îndeplinirii măsurilor prevăzute în Strategia 2022-2027 se realizează, în principal, din fonduri externe nerambursabile, dar și din bugetele instituțiilor publice implicate.