Președintele României, Nicușor Dan, continuă miercuri la Palatul Cotroceni seria discuțiilor informale cu liderii principalelor partide parlamentare, în încercarea de a identifica o formulă guvernamentală care să beneficieze de o majoritate stabilă în Parlament.

Potrivit surselor politice, primul lider primit la consultări a fost președintele PNL, Ilie Bolojan, care și-a menținut poziția favorabilă formării unui executiv fără participarea PSD, inclusiv în ipoteza desemnării unui premier tehnocrat.
Șeful statului urmează să poarte discuții și cu liderul USR, Dominic Fritz, precum și cu președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu.

În paralel, USR și-a exprimat deja opoziția față de varianta unui guvern condus de un tehnocrat, poziție similară celei adoptate de liberali.
Consultările au loc în contextul în care desemnarea unui premier întârzie de o lună după demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Executivul a fost înlăturat prin moțiunea de cenzură intitulată „STOP «Planului Bolojan»”, inițiată de PSD, AUR și PACE și adoptată pe 5 mai cu 281 de voturi favorabile, peste pragul necesar de 233 de voturi.

De la adoptarea moțiunii, Cabinetul Bolojan exercită atribuțiile în regim interimar, perioada maximă prevăzută de legislație pentru această situație fiind de 45 de zile.
Pe 12 mai, președintele Nicușor Dan declara că actuala criză politică va fi depășită într-un termen relativ scurt și că nu există riscul modificării orientării pro-occidentale a României.

Guvernul a aprobat, în ședința de miercuri, o hotărâre privind acordarea de ajutoare de urgență familiilor și persoanelor singure ale căror locuințe au fost afectate de căderea unei drone în municipiul Galați, incident produs în noaptea de 29 mai 2026.

Potrivit actului normativ, sprijinul financiar va fi acordat în funcție de gradul de afectare a locuințelor. Astfel, proprietarii locuințelor distruse integral vor primi câte 30.000 de lei, cei ale căror imobile au fost afectate în proporție de peste 75%, fără a fi distruse complet, vor beneficia de 25.000 de lei, iar pentru locuințele afectate în proporție mai mică de 75% va fi acordată suma de 15.000 de lei.

De asemenea, persoanele evacuate în urma incidentului vor primi câte 1.000 de lei pentru acoperirea cheltuielilor imediate generate de situația de urgență.

Executivul precizează că, în situația în care locuințele încadrate inițial la categorii de afectare parțială vor fi ulterior declarate distruse complet, beneficiarii vor primi diferența necesară până la atingerea plafonului maxim de 30.000 de lei.
Ajutoarele de urgență vor fi aprobate prin notă de către ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale sau de către o persoană desemnată, pe baza situațiilor centralizate de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Galați, cu sprijinul autorităților locale și al comitetelor pentru situații de urgență.

Fondurile vor fi asigurate din bugetul Ministerului Muncii, în limita unui plafon total de un milion de lei.

Autoritățile locale au demarat evaluarea în regim de urgență a pagubelor produse pentru stabilirea măsurilor necesare de reconstrucție și sprijin pe termen mediu.

În urma prăbușirii dronei, două persoane au fost rănite, iar peste 70 de locatari au fost evacuați.

Consiliul Județean Galați a aprobat trei proiecte majore de investiții în valoare totală de peste 32 de milioane de lei pentru modernizarea, consolidarea și creșterea eficienței energetice a unor clădiri din cadrul Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Apostol Andrei” Galați – Secția Exterioară Ivești.

Anunțul a fost făcut de Costel Fotea, care a precizat că investițiile vizează trei pavilioane ale unității medicale, cu o suprafață totală de peste 15.000 de metri pătrați. Clădirile, vechi de aproape 140 de ani și încadrate în clasa I de risc seismic, vor fi reabilitate complet pentru a oferi condiții moderne și sigure pacienților și personalului medical.

Potrivit proiectelor aprobate, pentru Pavilionul Boli Cronice (C4) este prevăzută o investiție de 12,8 milioane de lei. Lucrările includ consolidarea seismică, refacerea acoperișului, modernizarea instalațiilor de încălzire, apă, iluminat și ventilație, precum și implementarea unor soluții de producere a energiei din surse regenerabile, prin montarea de panouri fotovoltaice, panouri solare și pompe de căldură. De asemenea, vor fi amenajate facilități pentru persoanele cu dizabilități.

Pentru Pavilionul Interne (C5), investiția se ridică la 11,1 milioane de lei și presupune consolidarea structurii de rezistență, refacerea acoperișului, modernizarea instalațiilor și implementarea unor sisteme moderne de eficiență energetică bazate pe energie regenerabilă.
Al treilea proiect vizează Pavilionul Pediatrie (C12), unde vor fi investite 8,4 milioane de lei pentru consolidarea clădirii, înlocuirea tâmplăriei, refacerea finisajelor și instalarea unor sisteme moderne de producere a energiei verzi.
„Pentru mulți locuitori din zonă, spitalul din Ivești este primul loc în care ajung atunci când au nevoie de îngrijiri medicale. Prin aceste investiții, ne respectăm angajamentele și contribuim la crearea unor condiții mai bune și mai sigure pentru pacienți, mai aproape de casă”, a transmis Costel Fotea.
Reprezentanții administrației județene susțin că modernizarea secției exterioare din Ivești face parte din strategia de dezvoltare a infrastructurii medicale din județ și are ca obiectiv creșterea calității serviciilor medicale oferite gălățenilor.

Ministerul Afacerilor Interne a semnat contracte și acorduri-cadru în valoare totală de peste 973 de milioane de euro, prin programul european SAFE, pentru modernizarea capacităților de intervenție, mobilitate și protecție civilă.

Potrivit unui comunicat al instituției, investițiile vizează consolidarea capacității operaționale a structurilor MAI în domenii esențiale precum mobilitatea militară, managementul victimelor multiple, protecția CBRNe (chimică, biologică, radiologică, nucleară și explozivă), evacuarea în masă, intervenția aeriană și navală, comunicațiile critice și securitatea informatică.

Cea mai mare parte a fondurilor, peste 431 de milioane de euro, este alocată managementului victimelor multiple și protecției CBRNe. Alte peste 292 de milioane de euro vor fi utilizate pentru gestionarea evacuărilor în masă, iar peste 121 de milioane de euro pentru modernizarea sistemelor de comunicații. Totodată, peste 115 milioane de euro sunt destinate achiziției de autospeciale, iar peste 10 milioane de euro proiectelor de mobilitate militară.
Printre cele mai importante contracte semnate se numără achiziția a două aeronave tactice Leonardo C-27J Spartan NG, în valoare de 245 de milioane de euro, a 12 elicoptere Airbus, pentru peste 280 de milioane de euro, precum și a unui simulator modern de zbor, evaluat la peste 43 de milioane de euro. Echipamentele vor fi utilizate de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU).

În domeniul mobilității, MAI a contractat achiziția a 5.000 de SUV-uri și 25 de microbuze cu 8+1 locuri, furnizate de Grupul Renault, în baza unui contract de aproape 116 milioane de euro. De asemenea, vor fi achiziționate 10 autospeciale blindate de transport și 110 vehicule destinate intervențiilor în cazul incidentelor cu victime multiple.
Reprezentanții ministerului susțin că investițiile contribuie la creșterea capacității de răspuns în situații de urgență și la consolidarea rezilienței instituționale în contextul provocărilor actuale de securitate.

România și Ucraina discută dezvoltarea unor proiecte comune în domeniul apărării, inclusiv producția de drone finanțată prin programul european SAFE, potrivit unui comunicat transmis de Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei.

Instituția ucraineană a anunțat că secretarul adjunct al Consiliului, David Aloyan, a avut o întrevedere la Kiev cu secretarul de stat din cadrul Ministerului Apărării Naționale al României, Sorin Moldovan, șef al Departamentului pentru Politica de Apărare, Planificare și Relații Internaționale.

Potrivit comunicatului, discuțiile s-au concentrat pe dezvoltarea formatului „Acordului privind Dronele”, considerat un instrument-cheie pentru extinderea cooperării dintre cele două state.

„O atenție deosebită a fost acordată dezvoltării și producției comune de drone, care vor fi finanțate în cadrul programului european SAFE”, a transmis Consiliul de Securitate al Ucrainei.
Cele două părți au analizat și implementarea unor proiecte comune de apărare în cadrul inițiativelor „Build with Ukraine” și „Build in Ukraine”.
De asemenea, oficialii au discutat despre aprofundarea cooperării în domeniul securității, în special în contextul situației de securitate din regiunea Mării Negre.

Conform sursei citate, David Aloyan a mulțumit României pentru sprijinul acordat Ucrainei și pentru disponibilitatea de a dezvolta o cooperare pe termen lung în domeniul securității și apărării. La rândul său, Sorin Moldovan l-a invitat pe oficialul ucrainean să efectueze o vizită la București pentru continuarea dialogului bilateral.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat vineri, după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), că Federația Rusă poartă „întreaga responsabilitate” pentru incidentul produs în noaptea precedentă la Galați, în urma căruia doi cetățeni români au fost răniți.

„Am avut noaptea trecută un incident grav în care doi cetățeni români au fost răniți. Întreaga responsabilitate îi revine Rusiei”, a afirmat șeful statului.
Potrivit acestuia, autoritățile române au decis declararea consulului Rusiei de la Constanța drept persona non grata, iar Consulatul Rusiei de la Constanța urmează să fie închis.

„Am avut o dronă rusă, plecată din Rusia”, a spus Nicușor Dan.
Președintele a mulțumit partenerilor din Uniunea Europeană și NATO pentru solidaritatea manifestată după incident și a precizat că România accelerează măsurile pentru consolidarea capacităților de apărare împotriva dronelor.
„În ceea ce privește capabilitățile României față de acest tip de incidente, vreau să vă informez că în cadrul SAFE avem o componentă importantă dedicată care să corespundă acestor evenimente. Contractele se semnează zilele astea și o să se livreze într-un an sau doi echipamentele”, a declarat președintele.

aEl a adăugat că România are un contract cu Ucraina și un mecanism comun cu Statele Unite și Marea Britanie pentru întărirea capacităților de apărare.
„Până când aceste echipamente vor fi livrate, avem acorduri bilaterale pentru echipamente care să fie prezente în România”, a precizat Nicușor Dan.
Șeful statului a anunțat că în cadrul ședinței CSAT au fost analizate și măsurile de apărare civilă și reacția autorităților după incidentul de la Galați.
„Reacția de noaptea trecută a fost una rapidă. Domnul ministru ne-a prezentat măsurile care au fost deja luate pentru toată zona potențial afectată, sporire de număr de oameni. Pe zona aceasta suntem pregătiți”, a afirmat președintele României.

Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a declarat vineri că Armata României nu a putut doborî drona rusească de tip Geran-2 care a căzut în municipiul Galați, deoarece interceptarea acesteia ar fi putut provoca pagube mai mari în zona urbană sau ar fi riscat extinderea incidentului în afara teritoriului României.

„Da, era o dronă Geran 2. Da, a fost descoperită și urmărită pe radarul nou instalat în zona Galați, după incidentul de acum două săptămâni. Da, avioanele de vânătoare au avut autorizație de tragere. Da, în cele 4 minute cât s-a aflat în spațiul aerian românesc nu s-a putut trage fără ca proiectilul să facă pagube mai mari în municipiul Galați ori astfel încât proiectilul să nu ajungă în afara României și să fie considerată o imixtiune în războiul din Ucraina”, a transmis Miruță într-un mesaj publicat pe Facebook.

Potrivit ministrului interimar, Ministerul Apărării Naționale a ridicat de la sol două aeronave F-16 aflate în serviciul de Poliție Aeriană, acestea fiind sprijinite de un elicopter al Forțelor Aeriene Române.
Miruță a precizat că, după incident, a informat atât președintele României, cât și aliații NATO. El a anunțat că a avut o discuție telefonică și cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.

„Am avut o conversație telefonică în această dimineață cu Mark Rutte, secretarul general al NATO, căruia i-am argumentat încă o dată cât de important este ca ceea ce noi am solicitat oficial la nivel aliat să fie implementat în zona Dobrogei, până când capabilitățile anti-dronă de curând comandate de Ministerul Apărării vor fi livrate”, a afirmat ministrul.

Acesta a adăugat că România lucrează împreună cu aliații la măsuri suplimentare pentru întărirea securității pe Flancul Estic și a subliniat necesitatea achiziției unor noi sisteme de apărare antiaeriană.
„Da, avem nevoie de mai multe sisteme de apărare antiaeriană de la sol”, a transmis Miruță, susținând că actuala conducere a ministerului a continuat programele de înzestrare militară și că România are acum, prin programul SAFE, opt sisteme de apărare antidronă în procedură de achiziție.
În noaptea de joi spre vineri, o dronă rusească de tip Geran-2 a căzut prin acoperișul unui bloc cu 10 etaje din Galați, provocând o explozie și un incendiu. Două persoane au suferit răni ușoare și au fost transportate la spital pentru investigații. Locatarii imobilului au fost evacuați după incident.

Nadia Comăneci s-a întâlnit, joi, la Palatul Victoria, cu premierul Ilie Bolojan, vicepremierul Tánczos Barna și președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român, Mihai Covaliu, în contextul organizării evenimentelor dedicate aniversării a 50 de ani de la obținerea primei note de 10 din istoria gimnasticii mondiale.

Întâlnirea a avut loc înaintea Galei „50 de ani de la prima notă de 10.00”, programată pentru 29 mai, la Palatul Parlamentului, și a „Galei Campioanelor”, care se va desfășura pe 31 mai, la Onești.

Cele două evenimente sunt incluse în calendarul manifestărilor organizate în cadrul Anului Nadia Comăneci, dedicat celebrării performanțelor obținute de fosta mare gimnastă de-a lungul carierei sale.

„Numele Nadiei Comăneci este asociat cu performanța, indiferent de ce generație este rostit. Însă drumul spre succes a fost posibil doar prin muncă temeinică, seriozitate și talent. Întreaga carieră a Nadiei Comăneci inspiră și motivează. Îi mulțumesc pentru ceea ce a făcut pentru România și pentru că a fost un ambasador al țării noastre în lume”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

În cadrul discuțiilor a fost menționat și proiectul de modernizare și extindere a bazei sportive a Clubului Sportiv Municipal Onești, unde s-a antrenat Nadia Comăneci.

Guvernul a aprobat recent investiția, la propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, valoarea totală a proiectului depășind 122 de milioane de lei.

Un număr de 550 de elevi, cadre didactice și membri ai personalului auxiliar din cinci unități de învățământ din județul Galați participă la cursuri de prim-ajutor organizate cu sprijinul Crucea Roșie Galați, în cadrul proiectului „Sănătatea fără frontiere”, derulat de Consiliul Județean Galați prin fonduri europene transfrontaliere.

Anunțul a fost făcut de Costel Fotea, care a precizat că programul are ca obiectiv pregătirea practică a participanților pentru intervenții rapide în situații de urgență.
Campania educațională se desfășoară în școli și licee din Berești, Berești-Meria, Bălăbănești, Cavadinești și Rădești, localități deservite de Spitalul Orășenesc Târgu Bujor.

Potrivit autorităților județene, cursurile includ manevre de resuscitare, utilizarea defibrilatorului automat extern, intervenții în caz de înec, sufocare sau accidente, precum și acordarea primului ajutor în situații de hemoragii, arsuri și fracturi. Instruirea combină noțiuni teoretice cu exerciții practice intensive, menite să dezvolte reacții rapide și corecte în situații-limită.

La finalul programului, participanții vor primi diplome de participare din partea Consiliului Județean Galați și certificate recunoscute la nivel național și internațional.
Reprezentanții administrației județene au precizat că proiectul „Sănătatea fără frontiere”, cu o valoare totală de 1,6 milioane de euro, include și investiții în infrastructura medicală din județ.
În cadrul proiectului, la Spitalul Orășenesc Târgu Bujor va fi construit un nou corp de clădire destinat Camerei de Primiri Urgențe și Secției de Medicină Internă, pentru modernizarea condițiilor de tratament și îngrijire a pacienților.

Proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice prevede reorganizarea sistemului de salarizare pe baza unei grile unice cu 12 grade salariale, coeficienți între 1 și 8 și o valoare de referință stabilită pentru anul 2027 la 4.100 de lei.

Potrivit documentului, salariile de bază, soldele și indemnizațiile de încadrare vor fi calculate prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sistemul public este stabilit la 1 la 8, ceea ce ar însemna un plafon teoretic de 32.800 de lei pentru componenta calculată exclusiv prin aplicarea coeficientului maxim.

Noua grilă salarială va avea 12 grade, primul pornind de la coeficientul 1,00, iar ultimul ajungând până la 8,00. Valoarea de referință va fi stabilită anual, însă proiectul prevede explicit suma de 4.100 de lei pentru primul an de aplicare.
Proiectul introduce și o măsură de protecție pentru angajații care, în urma noii încadrări, ar urma să înregistreze venituri mai mici decât cele din decembrie 2026. Aceștia vor beneficia de o „diferență salarială tranzitorie”, acordată atât timp cât persoana rămâne pe aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Măsura nu se aplică personalului nou angajat după intrarea în vigoare a legii și poate înceta în cazul promovării sau schimbării funcției.

Una dintre cele mai importante modificări vizează reducerea numărului de sporuri din sistemul public. Din cele 151 de sporuri existente în prezent, proiectul prevede eliminarea a 87.
„Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară”, a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.

„Zona aceasta de sporuri a devenit un fel de sport național în administrația din România”, a adăugat acesta.
Conform proiectului, sporurile, indemnizațiile, primele și premiile vor fi plafonate, ca regulă generală, la maximum 20% din suma salariilor de bază sau a indemnizațiilor, la nivelul ordonatorului principal de credite și pe surse de finanțare. Sunt prevăzute însă excepții pentru anumite categorii, precum sporurile pentru proiecte finanțate din fonduri externe, munca de noapte sau orele suplimentare.

Documentul introduce și premii de performanță, care vor putea fi acordate trimestrial, semestrial sau anual. Valoarea totală a acestora nu va putea depăși 4% din cheltuielile salariale relevante ale instituției, iar beneficiarii nu vor putea reprezenta mai mult de 30% din posturile de execuție și 30% din posturile de conducere ocupate. În anul 2027, măsura ar urma să fie aplicată doar pentru personalul didactic, didactic auxiliar și angajații ANAF.

Proiectul mai prevede obligația instituțiilor publice de a publica de două ori pe an, la 30 aprilie și 31 octombrie, lista funcțiilor și a veniturilor salariale, inclusiv sporurile și alte drepturi bănești sau în natură. Nerespectarea obligației poate fi sancționată cu amenzi cuprinse între 20.000 și 30.000 de lei.

Noua lege a salarizării ar urma să intre integral în vigoare la 1 ianuarie 2027, fără aplicare etapizată. Adoptarea actului normativ este legată de un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu termen de îndeplinire la 1 iulie 2026, condiție de care depinde accesarea unei tranșe de peste 700 de milioane de euro.