Igor Moisescu

Cel de-al doilea pilot român din echipajul care a doborât săptămâna trecută o dronă ucraineană intrată în spațiul aerian al Estoniei a fost decorat de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, cu distincția „Emblema de emisar pentru pace, clasa I”.

Ministerul Apărării Naționale a anunțat luni, printr-o postare pe Facebook, că distincția i-a fost acordată căpitanului-comandor Crețu Vlad Cristian, coechipier al căpitanului-comandor Alexandru Costel Pavelescu, decorat anterior pentru aceeași misiune.

„După decorarea cpt.cdor. Alexandru Costel Pavelescu, care a doborât săptămâna trecută o dronă în spațiul aerian baltic, ministrul apărării naționale, Radu Miruță, a semnat astăzi ordinul de acordare a aceleiași distincții și pentru cpt.cdor. Crețu Vlad Cristian, coechipierul său în misiunea executată în cadrul detașamentului «Carpathian Vipers»”, a transmis MApN.

Reprezentanții ministerului au subliniat că succesul misiunilor aeriene este rezultatul muncii de echipă, al disciplinei și al nivelului ridicat de pregătire al militarilor români.
„Cei doi piloți români au demonstrat profesionalism, calm și determinare într-o misiune reală de apărare a spațiului aerian aliat, confirmând încă o dată nivelul ridicat de pregătire al Forțelor Aeriene Române și contribuția României la securitatea Flancului Estic al NATO”, se mai arată în mesajul transmis de MApN.

Vineri, în timpul unei vizite la baza aeriană Šiauliai din Lituania, ministrul interimar al Apărării l-a decorat pe primul pilot român implicat în misiune.
Incidentul a avut loc săptămâna trecută, când un avion românesc F-16 aflat în misiune de Poliție Aeriană Întărită în spațiul aerian baltic a doborât o dronă ucraineană care pătrunsese în spațiul aerian NATO, în Estonia.

Europarlamentarul Victor Negrescu a declarat că România se află „foarte aproape” de aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), subliniind progresele semnificative realizate în ultimii ani în procesul de reformă și evaluare internațională.

Potrivit acestuia, România a închis până în prezent 24 din cele 25 de comitete necesare aderării, ultimul capitol aflat în discuție vizând domeniul comerțului. Declarațiile au fost făcute în contextul unor discuții purtate cu Secretarul General al OCDE.
„Aderarea la OCDE înseamnă mai multă credibilitate internațională, investiții, stabilitate economică și instituții mai eficiente. După NATO și Uniunea Europeană, acesta este unul dintre cele mai importante obiective strategice ale României”, a transmis Victor Negrescu.
Eurodeputatul a reamintit că procesul actual de aderare a început oficial la 25 ianuarie 2022, când Consiliul OCDE a decis deschiderea negocierilor cu România, iar la 10 iunie 2022 a fost adoptată foaia de parcurs pentru aderare.

Conform acestuia, România a finalizat în 2024 toate cele 12 capitole programate pentru acel an, inclusiv cele privind sănătatea și pescuitul, iar în 2025 au fost închise capitolele complexe legate de justiție. În 2026, țara noastră a primit avize favorabile din partea comitetelor privind afacerile fiscale, piețele financiare, guvernanța publică, politicile de mediu și evaluarea economică.

Victor Negrescu a făcut apel la partidele politice să susțină un pact național pentru proiectele strategice ale României, inclusiv finalizarea aderării la OCDE.
„Aceste obiective trebuie tratate cu seriozitate, continuitate și responsabilitate, dincolo de diferențele politice”, a mai afirmat europarlamentarul român.

Consiliul Județean Galați a demarat, în această lună, acțiunile de recensământ al traficului rutier pe toate drumurile județene aflate în administrare, a anunțat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea.

Potrivit autorităților județene, activitatea este desfășurată de Serviciul Drumuri și Poduri din cadrul Direcției Tehnice și face parte din programul național coordonat de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), în baza unui calendar stabilit la nivel național.

În cadrul recensământului sunt monitorizate numărul de vehicule care tranzitează drumurile județene, categoriile de trafic și nivelul de aglomerație. Datele colectate vor fi utilizate pentru fundamentarea investițiilor în infrastructura rutieră, programelor de întreținere și măsurilor destinate creșterii siguranței circulației.
„Investițiile în drumuri și măsurile pentru siguranța rutieră trebuie realizate pe baza unor date concrete din teren”, a transmis Costel Fotea într-o postare publică.

Autoritățile precizează că șoferii nu vor fi opriți în trafic, iar circulația se va desfășura în condiții normale pe perioada desfășurării recensământului.
Consiliul Județean Galați administrează aproximativ 800 de kilometri de drumuri județene.

PSD a transmis marți, 19 mai, un comunicat dur în care reclamă existența unor presupuse nereguli și conflicte de interese în cadrul unor negocieri purtate de Guvernul României pentru accesarea fondurilor disponibile prin programul european Security Action for Europe (SAFE), destinat înzestrării armatei.

Social-democrații susțin că în biroul premierului demis, Ilie Bolojan, ar fi avut loc „un trafic de influență scandalos” pentru realizarea unei înțelegeri între Executiv și un furnizor privat german de echipamente militare. PSD cere clarificări privind modul în care a fost selectată firma de avocatură care a oferit consultanță Guvernului în cadrul negocierilor.

Potrivit comunicatului, firma respectivă s-ar fi aflat într-un potențial conflict de interese, întrucât ar fi reprezentat atât Guvernul României, cât și grupul german implicat în discuții, în alte spețe juridice.

„Interesele cui au fost apărate de firma de avocatură selectată în condiții obscure de Cancelaria Prim-ministrului? Ale statului român sau ale furnizorului privat german de echipamente militare?”, se arată în documentul transmis de PSD.

Totodată, social-democrații ridică semne de întrebare și cu privire la numirea fostului deputat PNL Cristian Băcanu în funcția de consilier onorific al vicepremierului demis Oana Gheorghiu. PSD afirmă că acesta ar fi fost remunerat anterior de firma de avocatură implicată în negocieri și reclamă existența unei posibile breșe de securitate.

„Cum au permis vicepremierul demis și premierul demis ca acest personaj, aflat într-un vădit conflict de interese, să aibă acces la informații guvernamentale sensibile?”, susține PSD în comunicat.

Partidul precizează că programul SAFE are „o importanță majoră pentru consolidarea capacității de apărare a României” și solicită intervenția autorităților competente pentru verificarea situației și protejarea intereselor statului român.

Partidul Național Liberal a transmis marți un nou apel către Partidul Social Democrat, solicitându-i să își asume ieșirea din actuala criză politică prin desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru din rândul propriilor membri sau să își recunoască public incapacitatea de a conduce țara.

„Să iasă din lașitate și din minciună și să-și asume criza pe care a provocat-o”, a transmis PNL, potrivit unui comunicat de presă.

Liberalii susțin că PSD evită să propună o soluție clară pentru formarea unui nou guvern și acuză partidul că prelungește incertitudinea politică de după moțiunea de cenzură.

Formațiunea liberală mai afirmă că social-democrații au tratat consultările cu președintele României „superficial” și fără a avansa o propunere concretă de premier.

PNL respinge, totodată, varianta unui premier tehnocrat, pe care o consideră o formă de evitare a responsabilității politice, susținând că un astfel de scenariu ar putea masca o guvernare lipsită de asumare și reforme.

Liberalii mai susțin că România are nevoie de decizii economice ferme pentru reducerea deficitului bugetar, limitarea risipei și stabilizarea finanțelor publice, argumentând că un premier fără susținere politică nu ar avea forța necesară pentru astfel de măsuri.

Președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că pe șantierul viitorului Centru Integrat de Îngrijiri Paliative din Galați au fost finalizate lucrările de excavare și au început pregătirile pentru turnarea fundației noii unități medicale.

Potrivit acestuia, lucrările de excavare au fost realizate pe o suprafață de aproape 700 de metri pătrați, iar terenul a fost deja egalizat. În această perioadă se desfășoară trasarea structurii de rezistență a clădirii, precum și operațiunile de cofrare și pregătire a armăturilor pentru zidurile de sprijin și fundație.

Noul Centru Integrat de Îngrijiri Paliative va completa serviciile medicale oferite de Spitalul Județean Clinic de Urgență „Sf. Ap. Andrei” Galați și va fi destinat pacienților care suferă de boli grave sau aflate în stadii terminale, inclusiv forme avansate de cancer.

Investiția realizată de Consiliul Județean Galați este estimată la aproape 30 de milioane de lei și presupune construirea unei unități medicale moderne cu 50 de paturi, într-o clădire cu patru etaje și o suprafață desfășurată de aproximativ 2.700 de metri pătrați.

Conform autorităților județene, centrul va include saloane cu două și trei paturi, cabinete specializate și peste 1.000 de echipamente medicale de ultimă generație, integrate în circuite dedicate îngrijirilor paliative.
„Demnitate, alinare și speranță” este mesajul transmis de Costel Fotea odată cu avansarea lucrărilor la noua investiție medicală din Galați.

Comisia Europeană a propus alocarea a 14,3 milioane de euro pentru România din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, în urma inundațiilor severe produse în 2025 și a pagubelor provocate la Salina Praid.
Sprijinul financiar face parte dintr-un pachet total de 144 de milioane de euro destinat României, Spaniei și Ciprului pentru refacerea după dezastre climatice majore.

Potrivit Executivului european, România a fost afectată în lunile mai și iunie 2025 de inundații puternice în regiunile Centru, Sud-Muntenia și Nord-Est, după mai multe zile de precipitații abundente.
Printre cele mai grave efecte s-au numărat pagubele produse la Salina Praid, unde apele râului Corund au erodat o parte din albie, afectând infrastructura hidrotehnică și provocând întreruperi extinse ale alimentării cu energie electrică.

Fondurile europene ar urma să fie utilizate pentru refacerea infrastructurii afectate și sprijinirea comunităților lovite de inundații.
Cea mai mare parte a sprijinului financiar, respectiv 120,4 milioane de euro, este destinată Spaniei, afectată de incendii forestiere și fenomene meteorologice extreme, în timp ce Ciprul ar urma să primească 9,2 milioane de euro pentru reconstrucția zonelor afectate de incendii de vegetație.

Președintele Consiliul Județean Galați, Costel Fotea, a anunțat că accesul rutier și pietonal din zona Spitalul Județean Clinic de Urgență „Sf. Ap. Andrei” Galați se află într-un amplu proces de modernizare, printr-o investiție de aproape 9 milioane de lei.

Potrivit autorităților județene, proiectul vizează refacerea completă a carosabilului și a trotuarelor, modernizarea sistemelor de iluminat și colectare a apelor pluviale, precum și refacerea semnalizării rutiere în zona accesului dinspre strada Brăilei.

„Întreaga zonă este refăcută din temelii, grație unui proiect de investiții al Consiliului Județean Galați”, a transmis Costel Fotea.
În cadrul lucrărilor au fost demolate și construcțiile provizorii considerate inestetice și care îngreunau accesul în incinta unității medicale.

Reprezentanții CJ Galați au precizat că, după modernizarea rețelelor electrice, sunt aproape finalizate și lucrările la sistemul de canalizare, urmând testele de etanșeitate și etapa de stabilizare a terenului înaintea asfaltării finale și refacerii marcajelor rutiere.
Investiția face parte dintr-un program mai amplu de modernizare a Spitalului Județean Galați, unde au fost realizate sau sunt în derulare proiecte precum extinderea parcării supraetajate și construirea unor noi corpuri medicale.

„Prin această investiție, facem încă un pas concret pentru a oferi gălățenilor un Spital Județean modern, sigur și ușor accesibil”, a declarat președintele CJ Galați.

Cel mai recent sondaj Eurobarometru arată că îngrijorările privind costul vieții domină agenda publică din România, în timp ce nivelul de încredere al românilor în Uniunea Europeană rămâne mai ridicat decât cel acordat instituțiilor naționale.

Potrivit datelor colectate în perioada 12–31 martie 2026, pe baza unui eșantion de 1.054 respondenți din România, 70% dintre participanți apreciază că situația economiei naționale este „rea”, în timp ce 29% o consideră „bună”. La nivelul Uniunii Europene, 60% dintre respondenți au o evaluare negativă, iar 38% una pozitivă.

În privința situației financiare a gospodăriei, 54% dintre românii chestionați s-au declarat mulțumiți, comparativ cu 75% la nivel european.
Pesimismul se menține și în ceea ce privește evoluția economiei în următoarele 12 luni. Aproape jumătate dintre respondenții din România, respectiv 48%, anticipează o înrăutățire a situației economice naționale.
Întrebați care sunt principalele probleme cu care se confruntă țara, 41% dintre români au indicat creșterea prețurilor și inflația drept principala preocupare, în timp ce 27% au menționat situația economică generală.

Datele sondajului indică, în același timp, o percepție relativ favorabilă asupra Uniunii Europene. Un procent de 44% dintre români au o imagine pozitivă despre UE, nivel apropiat de media europeană, de 45%. Totodată, 61% dintre respondenții români se declară optimiști în privința viitorului Uniunii, față de 60% la nivelul blocului comunitar.

Sondajul relevă că românii au mai multă încredere în Uniunea Europeană decât în instituțiile naționale. Astfel, 48% dintre respondenți afirmă că au încredere în UE, comparativ cu 31% care spun că au încredere în Guvern și 25% în Parlament.
La nivel european, conflictul din Orientul Mijlociu, situația internațională și războiul din Ucraina sunt percepute drept principalele provocări externe. În România, 24% dintre participanți au indicat conflictul din Orientul Mijlociu, iar câte 17% au menționat situația internațională și războiul din Ucraina.

În ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina, 56% dintre românii chestionați susțin acordarea de ajutor financiar și umanitar pentru Kiev, comparativ cu 75% la nivelul Uniunii Europene. Totodată, 45% dintre respondenții din România susțin finanțarea de echipamente militare pentru Ucraina, față de media europeană de 56%.
Sondajul a fost realizat în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, pe un eșantion total de 26.415 interviuri, dintre care 1.054 au fost efectuate în România.

Aproximativ 2.500 de elevi din județul Galați vor participa în acest an la o nouă ediție a programului „Muzeele prin ochii copiilor”, inițiativă derulată de Consiliul Județean și dedicată accesului gratuit la cultură pentru copiii din mediul rural.

„În prima săptămână, aproape 1.000 de elevi din mediul rural au mers în excursii gratuite la muzeele Consiliului Județean Galați”, a transmis președintele Consiliului Județean, Costel Fotea, care a anunțat continuarea programului „Muzeele prin ochii copiilor”, ajuns la ediția a V-a.

Inițiativa, considerată unul dintre proiectele de suflet ale administrației județene, are o puternică dimensiune educațională și socială, oferind acces gratuit la cultură pentru elevii din mediul rural. În total, în ediția din 2026 vor fi incluși aproximativ 2.500 de elevi de clasa a V-a din toate comunele județului Galați, dar și din orașele Tecuci, Târgu Bujor și Berești, precum și din școlile speciale.

„Am promis, ne ținem de cuvânt! Continuăm și în acest an un proiect unic în țară”, a declarat Costel Fotea, subliniind că programul le oferă copiilor ocazia de a descoperi patrimoniul local prin vizite ghidate la muzee de artă și istorie, la Grădina Botanică și Grădina Zoologică, dar și la Muzeul Satului și Muzeul Pescăresc din Pădurea Gârboavele.

Excursiile se vor desfășura în perioada mai–iunie, iar participanții vor beneficia de transport, masă caldă, gustări, însoțitori de grup și suveniruri. Autoritățile arată că, pentru mulți dintre copii, aceasta va fi prima experiență de acest tip.

„Pentru mulți dintre acești copii este prima excursie sau prima vizită la un muzeu”, a mai precizat președintele CJ Galați.

De la lansarea programului, numărul total al beneficiarilor va ajunge la aproximativ 17.500 de elevi, inițiativa fiind prezentată drept un demers de reducere a inegalităților de acces la cultură și de promovare a valorilor locale.