Președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, vrea să-l trimită pe Ludovic Orban la închisoare. El propune ca Parlamentul să depună o plângere penală pe numele premierului deoarece a îndemnat populația să nu respecte deciziile Curții Constituționale. Tăriceanu mai spune că arestarea lui Orban ar reprezenta un exemplu pentru actualii și viitorii guvernanți care ar dori să încalce legea.

Într-o postare făcută pe Facebook, președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, vorbește despre „derapajele premierului” și le cere membrilor CSM să intervină.

„Nu putem trece cu vederea derapajele în afara legii ale Primului Ministru Orban! Chiar dacă ocupă o funcție înaltă, el nu este mai presus de lege, dimpotrivă, trebuie să fie un exemplu în respectarea ei! Recomandarea lui Orban către populație de a nu respecta deciziile CCR este o gravă încălcare a legii, a legii supreme, adică a Constituției. Această declarație nu este o scăpare, ci face parte din atacul concertat, fără rușine, al PNL-iștilor la justiție. Iar atacul lor la orice instituție care nu le cântă în strună nu trebuie să rămână fără răspuns. Așteptam o reacție mai hotărâtă a CSM-ului, cum aș fi așteptat măcar o ridicare de sprânceană din partea Comisiei Europene, dar pare că pentru aceste instituții ce le este interzis unora, le este permis altora. Nu putem să-i lăsăm singuri pe judecătorii de la CCR, pe cei de la Înalta Curte sau pe Avocatul Poporului! Nu se poate să-i respectăm doar cu jumătate de normă și să-i lăsăm pradă atacului unui partid care pare că și-a pierdut busola și a uitat câți români s-au sacrificat în ultimii 70 de ani ca noi să ajungem la democrație! O democrație pe care ei o vor distrusă, în numele interesului de partid”, a scris  Călin Popescu Tăriceanu pe Facebook.

Șeful ALDE a spus că va solicita Parlamentului să facă o plângere pe numele premierului.

„ALDE nu vrea să fie complice la nășirea unui mic dictator și, în consecință, va propune ca Parlamentul, în baza art.109, alin. 2, din Constituție privind răspunderea membrilor Guvernului, să inițieze o acțiune penală împotriva Primului Ministru Ludovic Orban pentru instigare la nerespectarea legilor. Articolul 368 din Codul Penal credem că este destul de clar: “(1) Fapta de a îndemna publicul, verbal, în scris sau prin orice alte mijloace, să săvârșească infracțiuni se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă (..) . (2) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) este comisă de un funcționar public, pedeapsa este închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi”, a precizat Tăriceanu.
Liderul ALDE a mai spus că nu prezența lui Ludovic Orban la închisoare reprezintă scopul acestei acțiuni, ci „să-i convingă pe guvernanți că există limite peste care nu se poate trece”.

Premierul Ludovic Orban este așteptat luni în Parlament. El a fost invitat de grupul parlamentar PSD pentru a oferi explicații despre scandalul Unifarm. Directorul companiei este acuzat că a cerut mită pentru a încheia un contract  privind achiziționarea de materiale de protecție necesare în lupta cu coronavirusul.

Invitația parlamentarilor PSD este pentru luni. Premierul Orban a fost invitat la „Ora prim-ministrului”, în cadrul unui demers intitulat „Jaful Unifarm sub masca pandemiei! Schimbarea managerilor de spitale de către Guvernul PNL cu scopul de a se face achiziţii directe de măşti de la Unifarm la preţuri astronomice". Dacă va veni în Parlament, Orban va răspunde întrebărilor deputaților legate de acest caz.

Recent, directorul Companiei Unifarm a fost plasat sub control judiciar fiind acuzat de procurorii DNA că ar fi solicitat o mite de 760.000 de euro pentru atribuirea unui contract privind achiziționarea de măști. Premierul Ludovic Orban a susținut că nu a știut nimic despre ilegalitățile despre care vorbesc procurorii, iar directorul acuzat s-a apărat spunând că nu era obligat să organizeze licitație și că măștile și combinezoanele reprezentau o urgență care putea fi rezolvată doar prin atribuirea directă a contractului.

Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a anunțat că pacienții infectați cu COVID-19 asimptomatici pot fi externați la cerere, în condiţiile în care şi medicul, şi pacientul îşi asumă acea externare. În cazul în care, ulterior, se va dovedi că au îmbolnăvit alte persoane, aceștia vor răspunde în fața legii. 

„Evaluarea unui pacient se face de către medicul curant care are o asumare a externării. Se poate face externare la cerere, dacă și medicul consideră asta. Recomandarea de izolare trebuie să existe. Dacă pacientul își asumă externarea știindu-se pozitiv, iar ulterior o anchetă epidemiologice îl implică  intră sub incidența articolului penal de zădărnicire a combaterii bolilor”, a declarat Nelu Tătaru.

Dacă se va dovedi, în urma unei anchete epidemiologice, că sunt responsabili de infectarea altor persoane, pacienții asimptomatici care vor să iasă pe propria răspundere din spital vor răspunde în fața legii, în temeiul articolului pentru zădărnicirea combaterii bolilor. 

„Atât timp cât vor respecta izolarea la domiciliu spunem că își poate asuma acea externare, dar, în condițiile în care nu respectă, pune în pericol pe cei din jur, familie sau nu. (…)Dacă pacientul se știe infectat și în urma unei anchete epidemiologice se află că sunt responsabili de infectarea altor persoane, intră sub incidența articolului penal de zădărnicire a combaterii bolilor”, a spus ministrul Sănătății.

Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, îi ironizează pe guvernanți deoarece nu s-au ținut de promisiune și nu au livrat populației măști de protecție. De asemenea, Tăriceanu îi acuză pe liberali că au făcut un aranjament, astfel încât măștile promise categoriilor defavorizate să nu fie acordate.

Călin Popescu Tăriceanu estimează că măștile vor fi împărțite populației la finalul pandemiei, eventual la începutul campaniei electorale.

„La modul cum se mișcă Guvernul Orban, măștile promise încă din luna mai vor ajunge la românii care au nevoie de ele după ce trece și starea de alertă, după ce trece și pandemia, dar, cel mai probabil, în timp pentru campania electorală”,a scris Călin Popescu Tăriceanu pe Facebook.

Liderul ALDE nu are doar ironii, ci și acuzații extrem de grave. Tăriceanu susține că problemele apărute în timpul licitației pentru achiziția de măști au fost provocate chiar de guvernanții care vor să atribuie contractul unei firme prietene.

„Nici nu s-a terminat bine licitația măștilor pentru persoanele vulnerabile că ea s-a și blocat! L-am văzut cu toții pe Ludovic Orban care tuna și fulgera împotriva celor care au contestat licitația, o licitație care mirosea a aranjament încă de la început. Cunoscându-l pe Orban și cât de șmecher îi place să se dea, eu citesc în altă cheie contestația. Scopul acestei contestații este de a da timp companiei care a câștigat licitația să aducă cele 115 milioane de măști și să se încadreze în niște termene contractuale pe care altfel nu le-ar fi putut respecta”, a mai spus Tăriceanu.

Licitația la care se referă șeful ALDE este organizată de Ministerul Sănătății și vizează achiziționarea a 115 milioane de măști în valoare de 73,6 milioane lei, fără TVA. Contractul a fost câștigat de o firmă, dar procedura a fost blocată de o contestație depusă de o altă companie.

Daniel Moroșanu, prim vicepreședintele PNL Vrancea, a fost declarat respins la limba română, după ce nu a reușit să ia notă de trecere. Candidatul a depus contestație.

Potrivit presei locale, Daniel Moroșanu a luat nota 3.60 la teza la limba și literatura română. El va contesta rezultatul deoarece susține că are o lucrare de cel puțin 5, potrivit propriei evaluări. La Georgrafie a obținut nota 8.65, în timpă ce la istorie punctajul a fost 7.55

Daniel Moroșanu a absolvit liceul în urmă cu doi ani și s-a înscris la ediția din 2020 a Bacalaureatului. În 2018, liderul liberalilor vrânceni a absolvit cursurile la seral ale liceului din Vidra, localitatea sa natală. În anii 90 a mai terminat o școală profesională și ulterior a absolvit o şcoala de tehnicieni silvici.

Daniel Moroșanu este prim vicepreședintele PNL Vrancea. El ocupă această poziție din 2017 și conduce Departamentul de Politici Publice. În 2016, Moroșanu a candidat pentru poziția de primar al comunei vrâncene Vidra, dar a pierdut alegerile. 

Preşedintele Comisiei economice din Senat, Daniel Zamfir, va depune o plângere penală la adresa ministrului Finanţelor Publice, Florin Cîţu. Zamfir este nemulțumit de faptul că ministrul a refuzat să se prezinte la audierile comisiei pe care o conduce în baza legii răspunderii ministeriale. În replică, Cîțu spune că social democrații se ascund în spatele declarațiilor politice pentru a scăpa de închisoare.

Discuțiile au ieșit după ce ministrul Cîțu a refuzat să vină în Senat, așa cum i-au solicitat parlamentarii. Ultima dată, ministrul a fost chemat în fața comisiei parlamentare pentru a oferi explicații despre măsurile luate în timpul crizei. Deoarece nu a venit în Parlament, senatorul PSD, Daniel Zamfir, președintele Comisiei Economice, a anunțat că va formula o plângere penală în conformitate cu prevederile legii răspunderii ministeriale.

„Faptul că domnul Cîţu refuză în mod repetat şi nejustificat să se prezinte în faţa comisiilor parlamentare, să dea explicaţii în legătură cu gestionarea datoriei publice, la nivel personal vă spun, eu cred cu tărie că trebuie să punem capăt acestui lucru, înaintând o plângere penală la adresa ministrului Cîţu în baza legii răspunderii ministeriale. Refuzul de a se prezenta în faţa Comisiilor parlamentare (...) ne arată că domnul ministru Cîţu acţionează cu rea credinţă în favoarea unor prieteni politici şi în detrimentul bugetului statului român. Voi cere acordul celor două Comisii şi voi informa şi Biroul permanent şi cred că măsura firească este plângere penală pentru refuzul repetat de a se prezenta în Parlament", a declarat senatorul Daniel Zamfir.

Replica ministrului Florin Cîțu a venit prin intermediul televiziunii.

„Nimic din ce a spus PSD nu a fost adevărat. A fost o strategie a PSD de a speria oamenii, de a-i panica. Eu cred că dacă nu ar fi fost ascunși în spatele declarațiilor politice, jumătate din PSD era astăzi în pușcărie. Nu poți să te folosești și să panichezi o întreagă Românie doar pentru a câștiga tu politic”, a spus Florin Cîțu la Digi24.
Potrivit articolului 8 din Legea răspunderii ministeriale „constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă penală următoarele fapte - refuzul nejustificat de a se prezenta Parlamentului sau comisiilor permanente ale acestuia informaţiile cerute de acestea, să se prezinte în faţa comisiilor."

Din cauza numărului mare de noi cazuri de coronavirus, următoarea etapă de relaxare care ar fi urmat să includă și posibila deschidere a restaurantelor ar putea fi amânată. Premierul Ludovic Orban a anunțat că miercuri va avea loc o ședință în care a convocat toate structurile din Guvern, pentru a analiza planul de măsuri și pentru a le da dispoziție să amplifice controalele.

 „Evoluția în ultimele 10 zile e o evoluție care ne face să fim foarte precauți în măsuri ulterioare de relaxare. Planul de relaxare pe care l-am pus la punct este un plan de relaxare în etape, din 15 în 15 zile și e necesară o evaluare pentru a vedea cum s-au desfășurat lucrurile”, a declarat Orban.

Conform Digi 24, specialiștii reuniți luni dimineață în ședința grupului tehnic pentru COVID, au decis să nu introducă noi măsuri de relaxare de la 1 iulie.

Ludovic Orban a anunțat că miercuri va avea loc o ședință în care a convocat toate structurile din Guvern, pentru a analiza planul de măsuri și pentru a le da dispoziție să amplifice controalele.

„Miercuri voi convoca toți miniștrii și toate instituțiile care au atribuții de control de la MAI până la MS, ANPC, ANSVSA pentru a face o analiză a planului de măsuri pentru a asigura respectarea regulilor. (...) Le voi da un semnal de mobilizare la maxim pentru că este în interesul cetățenilor. (...) Prezență pe teren și mobilizare maximă a tuturor instituțiilor cu atribuți de control pentru a-i îndemna pe cetățeni să respecte regulile”, a declarat Orban.

Președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu, susține că PNL vrea să amâne alegerile locale din septembrie. Șeful PSD consideră că liberalii au un scor prost în sondajele pre-electorale și nu sunt interesați de participarea la un scrutin. De aceea, guvernanții doresc să prelungească starea de alertă ceea ce ar duce la amânarea alegerilor pentru primării și consilii județene, precizează Marcel Ciolacu.

Duminică seara, în direct din studioul România TV, Marcel Ciolacu a anunțat că Parlamentul va lucra toată vara. Printre altele parlamentarii vor aproba legea privind alegerile locale la 27 septembrie. Totuși, liderul PSD nu este convins că Guvernul va respecta data stabilită și va încerca să amâne momentul organizării scrutinului.

„Legea pe care o introducem în Parlament, discutată, este pentru 27 septembrie. Din punctul meu de vedere, sunt ferm convins că guvernul va face tot ce ţine de el să nu aibă loc alegeri, să fugă de acest vot. PNL nu este interesat să facă nici un fel de alegeri în acest moment, pentru că cifrele le arată că nu este bine. Categoric, dacă se va prelungi starea de alertă, nu vom mai avea alegeri şi atunci înseamnă că am avut dreptate”, a declarat Marcel Ciolacu.

Alegerile locale ar putea fi amânate în cazul prelungirii stări de alertă deoarece în această situație nu pot fi făcute pregătiri electorale și campanie. Starea de alertă expiră la jumătatea lunii iulie.

„Dragi gălăţeni,

Astăzi se împlinesc patru ani de când sunt #angajat la #judeţ. Pe 27 iunie 2016, am fost învestit preşedinte al Consiliului Judeţean Galaţi.

Este o mare #onoare şi o responsabilitate uriaşă să reprezint interesele dumneavoastră şi să arătăm că, împreună, cu multă muncă, ambiţie şi seriozitate, şi noi, gălăţenii, putem construi și realiza investiții importante în beneficiul comunității.

Acum, după patru ani, putem spune că, la Galaţi, Consiliul Judeţean are #investiţii de aproape 1,5 miliarde de lei, din care peste 1,1 miliarde de lei sunt fonduri europene.

Nu am ratat nicio axă de finanţare şi am investit cu prioritate în sănătate, infrastructură rutieră, cultură, mediu şi agrement. Investim în Galați, pentru cetățeni, și creăm locuri de muncă prin proiectele noastre.

Investim peste 300 de milioane de lei pentru sănătatea gălăţenilor, pentru condiţii mai bune în spitale şi pentru tratamente moderne, la fel ca-n marile centre medicale din ţară. Avem deja unul dintre cele mai performante Centre de Tratare a Cancerului, dotat cu accelerator liniar de particule, facem tromboliză pentru cei care au suferit accidente vasculare cerebrale, lucrăm pentru a putea monta stenturi în caz de infarct miocardic, ne pregătim să deschidem un Centru de Excelenţă pentru Tratarea Cancerului de Piele, am inaugurat Centrul pentru Bolnavii cu Alzheimer, schimbăm faţa Spitalului Judeţean, modernizăm secţiile medicale, construim spital nou la Boli Infecţioase şi Găneşti. Sănătatea a fost, este şi va fi prioritatea mea!

Acum patru ani, mi-am propus modernizarea a cel puţin 150 de km de drum judeţean. Astăzi, am finalizat sau sunt în plin proces de modernizare aproape 350 de km de drum. Nu e vorba doar de asfaltare, ci de lucrări ample care includ şi consolidarea drumului, lărgirea părţii carosabile şi amenajarea de trotuare sau piste de bicicletă. Şi nu ne oprim aici. Lucrăm deja la noi investiţii pe drumurile judeţene şi, bineînțeles, la cel mai important proiect de infrastructură din ultimii 30 de ani – modernizarea Drumului de Centură.

Nu am uitat niciun moment de rolul esențial pe care cultura îl are în comunitate. Iar Galaţiul are ce să arate şi cu ce să se laude din acest punct de vedere. În ultimii 30 de ani, în România nu s-a construit niciun muzeu de artă vizuală. Se întâmplă acum la Galaţi. Am finalizat mai mult de jumătate din ceea ce va fi cea mai modernă şi mai frumoasă casă a artelor vizuale din România. În plus, la Galaţi, construim o spectaculoasă seră de plante exotice şi ne pregătim să amenajăm un Parc de Aventură în Pădurea Gârboavele.

Tot la Galaţi, investim, în premieră naţională, în cel mai modern şi mai performant sistem de management al deşeurilor. Este un proiect unic în ţară, pentru care am semnat un contract de finanţare pe fonduri europene de peste 100 de milioane de euro.

Toate aceste investiţii arată că şi noi putem, că şi la Galaţi se pot face lucruri mari. Da, e adevărat că mai sunt multe de făcut, însă cred cu tărie că deja suntem martorii unei schimbări în bine. Da, este adevărat că uneori lucrurile nu ies chiar aşa cum ne-am dori, că mai sunt şi obstacole, însă nu am renunţat şi nu renunţăm până când rezultatele nu sunt cele pe care le aşteptăm cu toții.

Nimic din toate acestea nu s-ar fi putut realiza fără munca echipei de la Consiliul Județean, fără implicarea și sprijinul consilierilor județeni și fără colaborarea partenerilor noștri – instituții publice, agenți economici și mass-media.

Închei prin a mulţumi tuturor gălăţenilor pentru încrederea acordată! Al dumneavoastră,

Costel Fotea.”

Sursa: pagina de Facebook Costel Fotea