Președintele USR, Dominic Fritz, susține că în cadrul investițiilor naționale au fost promiși bani care nu există. Nimeni nu e nebun să taie bani de la investiții. Adevărul e altul: s-au promis bani care nu există”, a explicat liderul USR, Dominic Fritz.

„Nimeni nu e nebun să taie bani de la investiții. Adevărul e altul: s-au promis bani care nu există. Nu poți să tai ceva ce nu există”, a scris pe Facebook Dominic Fritz.

El a oferit ca exemplu programul de investiții în sănătate, anunțat cu 13 miliarde de lei pentru spitale mai mici, complementar PNRR-ului.

„Inclusiv noi, la Timișoara, am scris un proiect convinși că sunt fonduri europene. Și acum când am întrebat: domnule ministru, ce mai auzim de acest program? Îmi spune ministrul că a descoperit că acest program n-are nicio acoperire în buget. În final, cei care plătesc pentru aceste greșeli și minciuni sunt cetățenii. Și, da, ăsta este unul dintre motivele pentru care suntem astăzi cu o încredere atât de căzută scăzută în clasa politică și în democrația însăși. Și trebuie să reclădim această încredere, în primul rând prin fapte și responsabilitate”, a încheiat Dominic Fritz.

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că pregătește extinderea autorității Gărzii de Mediu. Concret, Diana Buzoianu lucrează la o hotărâre de Guvern care să sporească autoritatea Gărzii de Mediu în efectuarea controalelor.

Anunțul a fost făcut la TVR Info. Proiectul a fost trimis spre avizare interministerială.

„Săptămâna aceasta am trimis către colegii din ministere spre a viza o hotărâre de guvern care să consolideze puterea Gărzii de Mediu de a face controale. Astăzi Garda de Mediu are drone, are body-camuri luate din PNRR, dar nu are și reglementările legislative ca să le folosească. Și atunci am trimis de urgență hotărârea de guvern care reglementează folosirea acestor echipamente”, a explicat Diana Buzoianu.

Ministrul Mediului a mai anunțat că a cerut un raport privind incendiile din gropile de gunoi.
„Când am venit la minister, am cerut un control tematic pe gropile de gunoi, pentru că, după cum bine știți, vara apar incendii în toate gropile de gunoi. Asta pentru că nu ajung la gropile de gunoi materiale tratate așa cum ar trebui să fie, sortate așa cum ar trebui să fie, pentru că nu reciclăm câte materiale ar trebui să reciclăm și asta implicit duce și la un pericol mai mare de incendii în timpul verii”, a adăugat Buzoianu.
Concluziile raportului sunt prezentate luni în cadrul unei conferințe de presă.

Profesorul universitar Dacian Cosmin Dragoș a fost numit de președintele României, Nicușor Dan, în funcția de judecător al Curții Constituționale a României. El va avea un mandat de nouă ani care va începe pe 13 iulie.

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat marți, 8 iulie, decretul de numire a lui Dacian Cosmin Dragoș, profesor universitar la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării si conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, în funcția de judecător al Curții Constituționale a României, pentru un mandat de nouă ani începând cu data 13 iulie 2025, anunță Administrația Prezidențială.

„Dacian Cosmin Dragoș este o personalitate recunoscută în domeniul dreptului administrativ și european, beneficiar al prestigioasei burse europene Marie Curie, la Michigan State University (2005-2006) și expert al Băncii Mondiale în domeniul achizițiilor publice (2020-2023). Cu o activitate remarcabilă academică și de cercetare și o contribuție consistentă în elaborarea proiectului Codului de procedură administrativă (2006-2008 și 2020-2021) și a Codului Administrativ (2010-2011), profesorul Dragoș a fost implicat în proiecte naționale și internaționale privind reforma administrației publice și statul de drept, și este cunoscut pentru pozițiile sale echilibrate și fundamentate științific”, a transmis Administrația Prezidențială.

Dacian Cosmin Dragoș a fost timp de trei ani expert juridic în echipa României în litigiul arbitral Roșia Montană și în alte litigii arbitrale.

„În perioadele 2016-2017 și 2020-2023 a fost președintele Consiliului Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării. Prin această nominalizare, Președintele României reafirmă angajamentul ferm față de buna funcționare a autorităților publice, independența justiției, respectarea statului de drept și consolidarea rolului Curții Constituționale de garant al supremației Constituției”, a mai anunțat Administrația Prezidențială.

Autoritățile au introdus restricții de circulație pentru camioanele peste 7,5 tone în 14 județe. Acestea se aplică marți între 12:00 și 20:00.

Circulația vehiculelor cu masa peste 7,5 tone este interzisă pe autostrăzile și drumurile naționale din 14 județe aflate sub cod roșu de caniculă.

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliției Române informează că, la data de 08 iulie a.c., în intervalul orar 12:00 - 20:00, în condițiile avertizării meteorologice emise de Administrația Națională de Meteorologie, este interzisă circulația autovehiculelor cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone pe toate sectoarele de autostrăzi, drumuri naționale, drumuri expres din județele Prahova, Dâmbovița, Argeș, Ilfov, Ialomița, Călărași, Giurgiu, Teleorman, Dolj, Olt, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Buzău.
Exceptate de la aceste restricții sunt:
- transporturile de persoane
- transporturile de animale vii și de produse perisabile de origine animală și vegetală
- vehicule care participă la intervenții în caz de forță majoră
- transporturi funerare
- transporturi poștale
- transporturi de echipamente de prim ajutor
- transporturi pentru distribuire de carburanți
- transporturi de mărfuri sub temperatură controlată
- transporturi pentru tractări vehicule avariate
- transporturi pentru distribuirea de apă și hrană în zonele calamitate
- transporturi cu vehicule specializate destinate prin construcție salubrizării
- transporturi apă îmbuteliată
- transporturi produse provenite din exploatări agricole
- transporturi militare implicate în exerciții multinaționale
- produse alimentare diverse ș.a..
În funcție de evoluția condițiilor meteorologice, restricțiile pot fi ridicate, menținute sau prelungite, a precizat Infotrafic.

Mihai Busuioc este propunerea PSD pentru postul de judecător la Curtea Constituțională. Anunțul a fost făcut de președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, luni dimineață, înainte de semnarea protocolului coaliției de guvernare.

Mihai Busuioc, Robert Cazanciuc și Corina Corbu s-au luptat pentru a fi propunerea PSD pentru funcția de judecător al Curții Constituționale. Social-democrații l-au ales pe Mihai Busuioc, cu 20 de voturi.
Mihai Busuioc ocupă funcția de președinte al Curții de Conturi din octombrie 2017.

De asemenea, Grindeanu a mai anunțat că Radu Oprea este susținut pentru funcția de secretar general al Guvernului, a mai transmis șeful interimar al PSD.

Europarlamentarul român Dan Nica susține că este necesară decuplarea prețului electricității de cel al gazelor naturale pentru a proteja consumatorii. El mai spune că în prezent sunt peste 300 de cazuri aflate în analiză la nivel european pentru posibile manipulări ale pieței energiei. Este o realitate ce nu mai poate fi ignorată, avertizează Nica.

Situația a fost analizată în cadrul unui eveniment organizat la București.

„Am avut ocazia să intervin în deschiderea evenimentului Grids of the Future: The Rise of Electrification, organizat la București de Centrul Român al Energiei și Eurelectric. Am subliniat o serie de provocări majore, dar și direcții de acțiune, atât din perspectiva europeană, cât și din cea națională:

Prețurile la energia electrică sunt mai mari decât în urmă cu cinci ani, în ciuda creșterii ponderii regenerabilelor în sistem. În același timp, profiturile unora dintre operatori au crescut considerabil. Sunt peste 300 de cazuri aflate în analiză la nivel european pentru posibile manipulări ale pieței energiei, conform regulamentului REMIT. Este o realitate ce nu mai poate fi ignorată”, a spus Dani Nica.

El a mai spus că „este necesară decuplarea prețului electricității de cel al gazelor naturale pentru a proteja consumatorii și competitivitatea industriei europene.”

„După raportul ESMA care a identificat disfuncționalități, piețele de energie și cele de CO2 trebuie să funcționeze ca burse reale – cu tranzacții transparente și acces clar, inclusiv pentru actorii non-UE. Lipsa interconexiunilor Austria-Ungaria-Slovacia limitează accesul la energie mai ieftină din Vestul UE către regiunea noastră. Am solicitat în mod repetat Comisiei Europene să acționeze concret în această direcție. România și-a făcut partea de contribuție la securitatea energetica a UE: a pregătit infrastructura pentru ca gazele din Marea Neagră să poată ajunge si în Vestul Europei. Dar pe electricitate, Uniunea nu oferă același sprijin pentru interconectivitate. Este inechitabil. Mentenanța planificată a unor capacități nucleare și linii de transport în Ungaria ar putea genera un deficit regional și, implicit, creșteri de prețuri în România”, a adăugat europarlamentarul român.
Dan Nica s-a referit și la cazurile de speculă.

„Au fost și cazuri de speculă: traderi care au profitat de marje de preț mult mai mari decât în Vest și de reguli permisive privind garanțiile. România e singura țară din UE care tolerează astfel de condiții. Companiile românești din energie trebuie să fie mai active la Bruxelles, acolo unde se discută și se decide cadrul care le va influența viitorul. Viitorul sistemului energetic românesc, al rețelelor de electricitate înseamnă securitate, echitate și competitivitate – iar România trebuie să aibă un rol central în această construcție europeană”, a precizat Dan Nica.

România riscă un șoc economic major de la 1 iulie, avertizează europarlamentarul român Dan Nica. El se referă la o posibilă izolare energetică de restul UE.

Dan Nica, liderul delegației PSD în Parlamentul European, a avut o intervenție în care a spus că România, alături de Bulgaria și Grecia, „se confruntă cu riscul unei izolări energetice față de restul Uniunii Europene, în lipsa unui interconector între Austria și Ungaria”. Europarlamentarul a atras atenția asupra consecințelor directe ale acestei deconectări asupra economiei regionale și i-a cerut vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, să ia măsuri urgente pentru a evita o criză de proporții.

„Știu că ați făcut eforturi mari să luați măsuri pentru ca, competitivitatea industriei europene să fie păstrată și să avem o situație economică bună. Vreau să vă atrag atenția asupra unei situații foarte grave, care este pe cale să se întâmple în estul Europei. România, Bulgaria și Grecia sunt deconectate de la sistemul energetic european pentru că lipsește un interconector între Austria și Ungaria. Acest lucru face, ca urmare a deciziei luate de Comisia Europeană, să ceară României, de la 1 iulie, limitarea prețurilor la energia electrică și subvenționarea acestora, atât pentru economie, întreprinderi, cât și pentru consumatorii casnici. Primele oferte care au apărut în România arată așa: Industrie: 250/260 de euro- Megawatt pe oră, iar aceasta este speranța pentru cel mai bun preț. Pentru consumatorii casnici – o creștere chiar și de două ori și jumătate a prețurilor la energia electrică. Pentru industrie, prețurile sunt de 5 ori mai mari față de acum 5 ani. Acest lucru face ca toată această economie a României, în mod special, să fie grav afectată în lipsa unor măsuri”, a transmis Dan Nica.

Europarlamentarul român a vorbit despre un posibil impact devastator pentru economie și pentru oameni.

„Ce credeți că trebuie să faceți dvs, în calitate de vicepreședinte al Comisiei Europene, împreună cu ceilalți comisari ca să putem avea o economie care să poată să treacă peste acest șoc de la 1 iulie? România trebuie să ajute și Republica Moldova și Ucraina cu energie electrică, dar trebuie să ținem cont și de faptul că nu există nicio altă sursă de unde să putem lua energie electrică. Această măsură – de eliminare a limitării prețului la energie electrică - va avea un impact cu potențial devastator pentru economia românească, dar și pentru oamenii simpli care vor fi puși în imposibilitatea de a-și plăti facturile la energie”, a adăugat Dan Nica în discursul ținut în Parlamentul European.

Ministerul Dezvoltării anunță că a decontat peste 291 de milioane de lei pentru continuarea proiectelor de infrastructură prin PNDL

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a virat suma de 291.261.011,90 de lei, în vederea decontării facturilor pentru 235 de obiective finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL), a anunțat ministrul Cseke Attila.

Astfel, pentru etapa I, a fost plătită suma de 39.747.280,62 de lei pentru 39 de obiective aflate în execuție, iar pentru etapa a II-a a programului, au fost decontate 251.513.731,28 de lei pentru 196 de proiecte.
Situația plăților efectuate este disponibilă pe site-ul MDLPA. În cadrul celor două etape ale PNDL, listele obiectivelor de investiții și sumele alocate acestora sunt publice și pot fi consultate accesând pagina de internet a ministerului, secțiunea Programe de Finanțare/Programe naționale finanțate din bugetul de stat/Programul Național de Dezvoltare Locală PNDL, rubrica Obiectivele de investiții, iar transferurile lunare sunt publicate în secțiunea Plăți.

Șase constructori din trei țări au depus oferte pentru construirea tronsonului Târgu Neamț-Târgu Frumos al Autostrăzii Unirii.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat că este vorba despre constructori din România, Italia și Turcia. Aceștia concurează pentru adjudecarea contractului care le va permite să construiască șoseaua lungă de 27 km.

Contractul are o valoare estimată de peste 6 miliarde lei și finanțat prin Programul Transport 2021-2027. Durata contractului este de 46 luni.

Lucrările se vor desfășura pe teritoriul județului Iași și vor include 36 de poduri și pasaje cu o lungime totală de 8,5 kilometri, 4 tuneluri cu o lungime totală de 1,7 kilometri și 3 noduri rutiere (nod Moțca DN 24, Nod Pașcani DJ 208 și nod Târgu Frumos DN 28 B).

Fostul ministru Adrian Câciu le cere politicienilor să nu mai vorbească despre o catastrofă economică. Luați-o mai la "relanti" cu apocalipsa bugetară ... nu o să fie nici "junk" și nici FMI, a spus Câciu.

„V-o spune un fost ministru care scăzut deficitul cu 4 puncte procentuale pe cash(de la 9,6 la la 5,6) și 3 pp pe ESA (de la 9,2 la 6,2) și a scăzut ponderea datoriei publice în PIB cu 2 puncte procentuale(de la 49,5% la 47,5%), în doar un an și doua luni! (Date MF, BNR, final 2022). Nu o să fie nici "junk" și nici FMI”, a explicat Adrian Câciu.

El a mai spus că trebuie stimulată puternic producția.
„A, apropos, vedeți un pic la structural și la cheltuieli primare nete, poate înțelegeți cifrele mari care vă combat trompetismul ieftin.( intru in detalii cand doriti sa invatati). În altă ordine de idei, trebuie stimulată puternic economia de producție și cererea agregată. Anul acesta economia internă va ajusta finantele publice nu finanțările externe”, a mai spus Câciu care a făcut o referire la Nicușor Dan. „Apropos, off topic, ratingul la Bucuresti este BBB-, cu perspectiva negativă, nu A, cum minte ND.”