Deputatul Viorica Sandu a anunțat că peste 3,6 milioane de lei au fost alocați pentru sprijinirea a 866 de familii și persoane singure aflate în situații extrem de dificile.

Potrivit parlamentarei, ajutoarele de urgență, aprobate de ministrul Muncii, Petre Florin Manole, sunt destinate persoanelor afectate de incendii, fenomene meteorologice extreme, alunecări de teren sau probleme grave de sănătate.

„Este un sprijin concret pentru oameni care au nevoie de ajutor imediat. Aceste ajutoare de urgență nu rezolvă toate problemele, dar pot face diferența atunci când contează cel mai mult. Sprijinul pentru cei vulnerabili rămâne o prioritate pentru PSD”, a transmis Viorica Sandu.

Guvernul precizează că astfel de măsuri au scopul de a acorda suport rapid celor aflați în dificultate și fac parte din politica socială menită să protejeze persoanele vulnerabile.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a transmis în plenul PE un mesaj ferm privind necesitatea unor decizii rapide și concrete la nivelul Uniunii Europene, subliniind că „Europa nu își mai permite ezitări”, în contextul provocărilor de securitate și al instabilității geopolitice.

Declarația a fost făcută în contextul ultimului Consiliu European din acest an, eurodeputatul român arătând că Uniunea se află într-un moment critic, care impune acțiune reală, nu doar angajamente politice.
Victor Negrescu a cerut garanții de securitate clare pentru flancul estic al UE, pe care l-a definit drept o prioritate strategică. Potrivit acestuia, rolul României în arhitectura de securitate europeană trebuie recunoscut și reflectat atât în deciziile politice, cât și în alocările bugetare ale Uniunii.

În ceea ce privește viitorul Cadru Financiar Multianual, vicepreședintele Parlamentului European a afirmat că acesta reprezintă „testul central” pentru Uniune. Negrescu a subliniat că următorul buget european trebuie să fie „un buget al acțiunii”, orientat spre competitivitate, securitate, coeziune, dezvoltarea competențelor și investiții în infrastructură.
„Fără resurse adecvate, ambițiile europene rămân simple promisiuni”, a avertizat Negrescu.
În final, acesta a arătat că ultimul Consiliu European din 2025 trebuie să transmită un semnal clar că Uniunea Europeană este pregătită să acționeze ferm și să apere viitorul cetățenilor săi.

Primul corp de clădire al unui spital județean construit de la zero în România după 1989 a fost finalizat la Bistrița, prin finanțare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au anunțat autoritățile.

Noul corp al Spitalului Județean de Urgență Bistrița-Năsăud reprezintă cea mai mare investiție în sănătate realizată prin PNRR la nivelul județului și una dintre cele mai mari investiții din fonduri europene nerambursabile pentru sănătate la nivel național. Valoarea totală a proiectului depășește 606 milioane de lei., anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Clădirea are o capacitate de 235 de paturi și include secții medicale esențiale, un bloc operator modern, cardiologie intervențională cu sală hibridă de angiografie, neurochirurgie, neurologie, gastroenterologie intervențională, ginecologie, ORL, hemodializă și recuperare neurologică. Infrastructura a fost concepută pentru gestionarea cazurilor medicale complexe, intervenții rapide și creșterea siguranței pacientului.

Proiectul integrează digitalizarea încă din faza de construcție. Paturile sunt conectate la un sistem informatic care permite acces rapid la datele pacientului, monitorizare la distanță și colaborare medicală în timp real, inclusiv pentru obținerea unor opinii medicale suplimentare în cazuri critice.

În paralel cu realizarea noii clădiri, corpul vechi al spitalului a fost modernizat, fiind reabilitat din punct de vedere structural, dotat cu echipamente medicale moderne și integrat în fluxuri digitale de lucru.

În prezent, aproximativ 240 de medici profesează în cadrul Spitalului Județean de Urgență Bistrița-Năsăud, autoritățile subliniind că investițiile în infrastructura medicală contribuie la atragerea și menținerea personalului medical.
Finalizarea acestui proiect marchează prima clădire de spital realizată și finalizată prin PNRR în România și este un moment de referință pentru investițiile în sistemul public de sănătate, a precizat Rogobete.

Coaliția de guvernare s-a reunit pe 17 decembrie, în prezența liderilor PSD, PNL, USR, UDMR și ai minorităților naționale, și a ajuns la un acord privind principalele măsuri economice și administrative pentru anul 2026.
Printre deciziile adoptate se numără:

Reducerea cu 10% a cheltuielilor la nivelul administrației centrale, fără afectarea salariilor de bază; pentru administrația locală, se menține decizia anterioară a coaliției. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației urmează să finalizeze actul normativ pentru angajarea răspunderii Guvernului.
Reducerea cu 10% a sumei forfetare încasate de senatori și deputați.
Reducerea cu 10% a subvențiilor acordate partidelor politice.
Reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la 0,5% de la 1 ianuarie 2026, urmând ca acesta să fie eliminat din 2027.
Creșterea salariului minim la 4.325 de lei începând cu 1 iulie 2026.

Măsurile de stimulare a economiei vor fi detaliate înainte de adoptarea bugetului pentru 2026 și incluse în proiecția bugetară a anului viitor.
Potrivit liderilor coaliției, aceste decizii vizează echilibrarea finanțelor publice, creșterea salariilor și stimularea dezvoltării economice, respectând angajamentele asumate prin planul bugetar pentru anul viitor.

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat marți că este „destul de pesimist” în privința intenției Rusiei de a ajunge la o înțelegere de pace în perioada următoare, subliniind importanța sprijinirii Ucrainei pentru a avea o poziție solidă în eventualele negocieri.

Declarațiile au fost făcute înaintea participării la Summit-ul Statelor UE de pe Flancul de Est, desfășurat la Helsinki. Șeful statului a precizat că întâlnirea are ca obiectiv operaționalizarea programelor existente la nivelul Uniunii Europene și NATO dedicate flancului estic.

„Ce este important pentru noi este să oferim Ucrainei posibilitățile pentru a avea un spate în negocierile pe care le desfășoară”, a afirmat Nicușor Dan.
Președintele a explicat că sprijinul pentru Ucraina trebuie să includă atât resurse financiare pentru continuarea efortului de război, cât și garanții de securitate pentru perioada imediat următoare unui eventual armistițiu.
„Asta înseamnă posibilitatea financiară de a desfășura războiul mai departe și garanții de securitate pentru perioada imediat după război. Eu personal sunt destul de pesimist privind intenția Rusiei de a avea o pace în perioada imediată următoare”, a spus șeful statului.

Nicușor Dan a mai precizat că România ia în calcul toate scenariile posibile, acestea fiind deja incluse în planificările NATO și în documentele aprobate la nivel național. În același timp, el a subliniat necesitatea consolidării capacităților de apărare.
„Este important, pe de o parte, să sprijinim Ucraina pentru a păstra linia frontului și, în același timp, să ne înarmăm astfel încât să descurajăm orice potențială agresiune viitoare”, a conchis președintele.
Nicușor Dan participă marți, la Helsinki, la Summit-ul Statelor UE de pe Flancul de Est. Ulterior, Dan se va deplasa la Londra, unde va avea întâlniri cu românii din Regatul Unit și cu reprezentanți ai mediului de afaceri, urmând să participe și la Summit-ul Uniunea Europeană – Balcanii de Vest de la Bruxelles.

Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sf. Cuv. Parascheva” din Galați a fost dotat cu un laser antiacneic de ultimă generație, produs în 2025 și aprobat FDA, unic în prezent în sistemul public de sănătate din România.
Echipamentul a fost achiziționat printr-un parteneriat între Consiliul Județean Galați și Ministerul Sănătății și este utilizat în cadrul Secției Clinice de Dermato-Venerologie, coordonată de prof. univ. dr. habil. Alin Laurențiu Tatu.

Potrivit reprezentanților unității medicale, laserul acționează direct asupra glandelor sebacee, reducând inflamația, încărcătura bacteriană și secreția de sebum. Terapia este destinată în special pacienților cu forme moderate și severe de acnee, inclusiv celor care prezintă contraindicații la tratamentele sistemice clasice.

Procedura presupune internarea pacientului și începe cu un consult în ambulatoriu, urmat de stabilirea unui plan terapeutic personalizat și obținerea consimțământului informat. Tratamentul este indicat pacienților cu vârsta de minimum 16 ani și constă în trei ședințe efectuate la intervale de 30 de zile. Rezultatele sunt evaluate pe termen mediu și lung, cu monitorizare la 30 și 90 de zile, iar efectele devin vizibile în decurs de 6 până la 12 luni.

În prezent, aparatul se află în etapa de testare și calibrare, urmând să fie pus la dispoziția pacienților în perioada următoare. Reprezentanții spitalului subliniază că introducerea acestui echipament reprezintă un pas important în modernizarea serviciilor medicale și în extinderea accesului la terapii dermatologice moderne în sistemul public de sănătate.

Moțiunea de cenzură inițiată de Grupul PACE și susținută de parlamentari AUR, împotriva Guvernului Ilie Bolojan, a fost respinsă luni de Parlament, întrucât nu a întrunit numărul necesar de voturi.

Moțiunea a fost semnată de 117 parlamentari. Din totalul de 463 de parlamentari, la ședință au fost prezenți 420, iar 141 au votat.

Din voturile exprimate, 139 au fost pentru moțiune, două împotrivă, fără voturi anulate. Parlamentarii PSD au fost prezenți în sală, însă nu au participat la vot.
Potrivit regulamentului, moțiunea de cenzură se adoptă cu majoritatea voturilor senatorilor și deputaților, condiție care nu a fost îndeplinită, astfel că aceasta a fost respinsă.

Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), formată din Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal - UNCSV, și Asociația Forța Fermierilor - AFF, anunță că a luat act, cu îngrijorare, de continuarea parcursului legislativ pentru majorarea impozitelor începând de anul viitor. În urma deciziei de miercuri, 10 decembrie, a Curții Constituționale a României, singura speranță a fermierilor români este acum la Președintele României, Nicușor Dan.

În numele fermierilor reprezentați, AAC face apel către șeful statului să nu promulge legea impozitelor în acest an, oferind agriculturii, dar și întregii societăți românești, o gură de oxigen după un val de măsuri care, în ultima jumătate de an, au adus scumpiri ce au destabilizat viața tuturor.

„Facem apel la Președintele României să facă uz de dreptul său de a solicita reexaminarea actului adoptat de către Parlament. Acest demers va oferi timpul necesar pentru elaborarea unui text care să țină cont de realitățile economice și mai ales de posibilitatea fermierilor și nu numai de a susține toate creșterile propuse. Fără un studiu de impact privind explozia impozitelor și a taxării din sectorul agricol, prin introducerea, peste noapte, a unor noi biruri, precum cel pentru solarii, depozite de cereale sau ciupercării, noua legislație votată de către Parlamentari pe 18 noiembrie va reprezenta finalul de drum pentru multe afaceri agricole românești, pentru ferme de familie și mici fabrici de procesare”, au transmis fermierii.

Agricultorii se declară revoltați și spun că loviturile aplicate domeniului sunt un act de iresponsabilitate și un atac la securitatea agroalimentară națională.
„Agricultura românească încheie un an complicat, în care fermierii au suportat deja introducerea taxei pe stâlp, creșterea taxelor pe muncă, dar și o secetă cruntă care i-a lăsat pe producătorii din multe județe fără producții la culturile de bază – porumb, floarea-soarelui, soia. În acest context, majorarea impozitelor vine să împovăreze și mai mult producătorul român, sugrumând sectorul în întregimea sa. Reamintim decidenților statului de orice nivel că fermierii români reprezintă baza economiei, că fără ei, stabilitatea economică, dar mai ales siguranța alimentară națională sunt în pericol. Cu un război la graniță și cu un viitor incert privind noua politică europeană de sprijinire a agriculturii, considerăm că loviturile succesive date acestui sector strategic reprezintă un act de iresponsabilitate, un atac la securitatea agroalimentară națională”, au precizat fermierii.

Președintele Nicușor Dan participă joi, prin videoconferință, la reuniunea „Coaliției de Voință”, un format internațional care reunește statele ce sprijină militar Ucraina și care sunt dispuse să ofere garanții de securitate după încheierea conflictului cu Rusia, a anunțat Administrația Prezidențială.

Reuniunea începe la ora 17:45 și va avea loc în prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care urmează să intre în dialog cu liderii statelor participante privind evoluțiile de pe front și sprijinul militar și diplomatic oferit Kievului.

Întâlnirea are loc pe fondul intensificării consultărilor internaționale legate de planul de pace propus de președintele american Donald Trump. Miercuri, președintele Franței, Emmanuel Macron, a discutat telefonic cu mai mulți lideri europeni și cu liderul de la Casa Albă pentru a avansa negocierile pe această temă, potrivit AFP.

În plus, doi diplomați europeni citați de Reuters au precizat că luni este programată la Berlin o întâlnire între Macron, premierul britanic Keir Starmer și alți lideri europeni, pentru a analiza situația din Ucraina și implicațiile planului american de pace.

Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit marți, în cadrul unei vizite oficiale în Franța, cu primarul Parisului, Anne Hidalgo. Cu această ocazie, cei doi au inaugurat aleea „Nicolae Titulescu” din Parcul Monceau.

Într-o postare pe Facebook, Nicușor Dan a precizat că discuțiile au vizat proiectele româno-franceze de cooperare în domeniile economiei și educației. El a subliniat legăturile istorice și culturale dintre București și Paris, adăugând că obiectivul comun este consolidarea colaborării în sectoarele de viitor, inclusiv tehnologiile avansate.

Potrivit președintelui, un subiect important al întâlnirii a fost rolul comunității românești din Paris, despre care a afirmat că reprezintă „un catalizator al cooperării româno-franceze”. Nicușor Dan a adăugat că este necesară susținerea românilor din capitala franceză pentru întărirea relațiilor bilaterale.

Aleea „Nicolae Titulescu”, inaugurată marți, este cel mai nou loc memorial dedicat prezenței românești în Paris. Nicușor Dan a subliniat că omagiul adus diplomatului român este un mesaj simbolic în contextul războiului din Ucraina, amintind de eforturile lui Titulescu de a promova negocierea și pacea în perioada în care a condus Societatea Națiunilor.