Ministerul Afacerilor Externe respinge ferm ca total inadmisibilă poziția Austriei de a vota negativ Decizia privind aderarea României la spațiul Schengen astăzi, 8 decembrie 2022, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI). Austria s-a singularizat și autoizolat în cadrul Uniunii Europene.

MAE consideră că acest rezultat este complet injust și lipsit de orice motivare obiectivă, mai ales în condițiile în care România a acționat cu deschidere și transparență în relația cu toți partenerii europeni, inclusiv Austria, iar gradul de pregătire a țării noastre în aplicarea prevederilor acquis-ului Schengen a fost confirmat, în repetate rânduri, de experții UE și ai statelor membre, cel mai recent cu prilejul celor două misiuni de evaluare care au avut loc în lunile octombrie și noiembrie 2022.

Din păcate, Austria a decis să ignore toate aceste elemente prin votul negativ exprimat astăzi, în contradicție flagrantă cu poziția favorabilă exprimată de celelalte state membre și în pofida demersurilor politico-diplomatice intense derulate pe lângă partea austriacă, la toate nivelurile, prin care partea română a prezentat ministerului de interne și celorlalte autorități din Austria argumente convingătoare, realiste și pertinente, atât privind nivelul de pregătire tehnică, cât și elemente concrete privind protejarea frontierei externe a UE.

Poziția Austriei este cu atât mai inadmisibilă cu cât această poziție de neacceptare a României a fost exprimată pentru prima dată pe 18 noiembrie 2022, în condițiile în care cu numai două zile înainte, pe 16 noiembrie 2022, Austria exprima sprijin deplin pentru aderarea României în mod formal și oficial la reuniunea de la București a Forumului Salzburg, prin Declarația Comună a miniștrilor de interne adoptată cu acel prilej, inclusiv de Austria, text care menționează ,,sprijinul, prezentat în acest format, pentru o decizie pozitivă legată de aderarea României, Bulgariei și Croației în decembrie 2022”.

Invocarea de către partea austriacă a problemei creșterii fluxului migraționist, ca justificare a opoziției față de aderarea României la Schengen, este inacceptabilă, incorectă și injustă, având în vedere că toate datele furnizate oficial de Agenția Frontex a UE indică cu claritate faptul că România nu este pe ruta migratorie a Balcanilor de Vest, nu se confruntă cu o presiune migraționistă și nu este o sursă de mișcări secundare migraționiste. Dimpotrivă, România contribuie activ la gestionarea riscului de migraţie ilegală, iar modul exemplar în care a gestionat fluxul de refugiați ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o dovadă în plus în acest sens, apreciată de toți partenerii europeni și euroatlantici.

MAE regretă consecințele nedorite pe care votul negativ  exprimat astăzi de Austria le are asupra unității și coeziunii europene. Cu deosebire în actualul context geostrategic complicat, marcat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de încercările persistente ale Rusiei de a fractura unitatea europeană, conduita Austriei reprezintă un semnal politic nedorit privind capacitatea UE de a acționa în direcția consolidării construcției europene, mai ales în condițiile în care România a dovedit angajamentul său clar de a contribui activ la consolidarea acțiunii și integrării europene în baza principiilor solidarității și unității. 

Din dispoziția ministrului afacerilor externe, ambasadoarea Republicii Austria la București a fost convocată în această seară la sediul MAE pentru a i se comunica poziția României expusă mai sus și protestul MAE față de atitudinea nejustificată și inamicală a Austriei, care va produce consecințe inevitabile asupra relațiilor bilaterale. Ambasadoarei Austriei i s-a transmis că votul negativ al Vienei surprinde cu atât mai mult în contextul existenței unor relații diplomatice îndelungate, cu o tradiție de peste 100 de ani, între țările noastre, precum și al cooperării bilaterale substanțiale în special în domeniul economic – Austria fiind unul dintre partenerii economici cei mai importanți ai României și al doilea investitor străin pe piața românească. În egală măsură, colaborarea româno-austriacă în plan regional și european, precum și coordonarea strânsă în dosare de interes comun în plan internațional ar fi trebuit să cântărească considerabil în decizia de vot a Austriei. De asemenea, i s-a transmis ambasadoarei protestul ferm față de acuzațiile exprimate de autoritățile austriece cu privire la așa-zise presiuni asupra firmelor austriece, afirmații care sunt inadmisibile, nefiind în conformitate cu realitatea.

În continuare, MAE va rămâne deplin angajat, alături de Ministerul Afacerilor Interne și celelalte instituții românești implicate, pentru realizarea obiectivului aderării României la spațiul Schengen, ca parte esențială a consolidării securității interne a Uniunii Europene în ansamblul său.

Deputatul PSD de Galați, Viorica Sandu susține că „bugetul național 2023- încredere, realism și responsabilitate”.

Potrivit sursei citate, Legea bugetului de stat pe 2023 şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2023 au fost puse în transparenţă decizională pe site-ul Ministerului Finanțelor. Construcția bugetară pe 2023 direcționează resurse majore pentru susținerea investițiilor, a populației vulnerabile în fața crizelor actuale și consolidarea economiei.

„Veniturile (539,6 miliarde de lei ) sunt prognozate să aibă o creștere mai accentuată față de cheltuieli (607 miliarde de lei), respectiv + 14% față de +10%, ceea ce în final va duce la scăderea deficitului bugetar la 4,4% din PIB. Multe ministere primesc mai mulți bani față de anul în curs. Ministerul Familiei are cea mai importantă creștere (+600%) urmare a extinderii la nivel național, pe durata unui an întreg, a programelor și proiectelor sale”, a transmis Viorica Sandu, pe Facebook. 

„Situația alocărilor de bugete la ministerele conduse de PSD.

-Ministerul Apărării: + 50% credite bugetare. Efectiv, în 2023, se acordă pentru prima dată 2,5% din PIB pentru Apărare, decizia asumată politic dat fiind contextul actual.
-Ministerul Transporturilor: + 17% credite bugetare. Se susține astfel programul amplu de investiții, care însă va fi finanțat consistent și din bani europeni.
-Ministerul Finanțelor: + 63% credite de angajament, - 34% credite bugetare.
-Ministerul Economiei: + 139% credite de angajament, pentru inițierea/susținerea investițiilor și schemelor de sprijin.

De remarcat că Ministerul Economiei va avea o execuție bugetară de 100% în 2022.
-Ministerul Agriculturii: + 7% credite bugetare.
-Ministerul Culturii: + 20% credite bugetare.
-Ministerul Muncii: - 3,97 % credite bugetare, pentru că NU mai susține din bugetul propriu plata compensațiilor la energie pentru consumatorii casnici.
-Ministerul Sănătății: - 6,2% credite bugetare, pentru că NU mai are aceleași cheltuieli intense ca în timpul pandemiei.”, arată deputatul gălățean. 

Premierul Nicolae Ciucă şi-a exprimat „profunda dezamăgire” faţă de respingerea aderării României la Schengen. 

"Un singur stat membru, Austria, a refuzat aderarea. A rămas fundamentată pe baza unor alegații pe cifre pe care România le-a probat ca fiind incorecte. Regretăm şi nu înţelegem sincer poziţia inflexibilă arătată de Austria. Vom continua să protejăm frontierele noastre externe care sunt şi ale UE (...) România va continua să fie constructivă şi să lucreze pentru o veritabilă soluţie europeană. România va relua proiectul de aderare, rămâne obiectivul nostru strategic", a transmis Ciucă.

România nu a primit votul pentru aderarea la spațiul Schengen. Singura unanimitate a fost în cazul aderării Croației, însă pentru România și Bulgaria au fost două voturi negative.

În contextul scandalului pe tema Schengen, ministrul Turismului, Daniel Cadariu, susține că românii ar putea să aleagă și alte destinații de schi, în afară de Austria, dacă autoritățile de la Viena se vor opune în continuare intrării României în Schengen.

România sărbătorește în fiecare an, pe 8 decembrie, Ziua Constituţiei României, legiferată de Legea nr. 120 din 8 decembrie 1995, iniţiată de Camera Deputaţilor, adoptată la 13 noiembrie 1995 şi aprobată şi de plenul Senatului, la 5 decembrie 1995, anunță deputatul Viorica Sandu, pe pagina sa de Facebook. 

”România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate”, citează deputatul Viorica Sandu din Constituția României. 

„Într-o societate democratică, respectul pentru Constituţie nu e o simplă declaraţie de intenţii sau o figură de stil, ci reprezintă o obligaţie esenţială erga omnes, privind, deopotrivă, atât autorităţile statului, cât şi pe cetăţeni.”(Florin Bucur Vasilescu)

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a participat la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, la semnarea a două contracte de finanțare cu fonduri europene de aproximativ 264 milioane de lei care vor îmbunătăți capacitatea operațională a porturilor Galați-Brăila.

„Ne bucurăm că facem încă un pas important în transportul naval, Porturile Galați-Brăila devenind astfel un jucător important pe piața transportului de mărfuri, odată cu refacerea legăturilor feroviare, fiind o alternativă viabilă pentru exportatori”, a transmis Costel Fotea, pe Facebook.

Portul Galați are la dispoziție 136,94 milioane de lei pentru amenajarea danei Ro-Ro (roll on/roll off) din Bazinul Nou. Astfel, prin realizarea acestui proiect se va reuși creșterea gradului de siguranță în realizarea manevrelor de acostare și a operațiunilor de încarcare/descărcare mărfuri, îmbunatățirea condițiilor de acces la infrastructura Portuară și creșterea capacității portului, corespunzător cererii de transport.

Lucrările trebuie finalizate până la sfârșitul anului 2023 și vizează reabilitarea cheurilor de acostare ale danelor 39 și 40, amenajarea rampei Ro-Ro la dana 41, amenajarea cheului între rampa Ro-Ro și platforma multimodală.

Totodată, Portul Brăila va beneficia de 126,82 milioane de lei pentru integrarea în fluxul internațional de mărfuri. Iar pentru creșterea capacității de mărfuri a acestui port va fi modernizată infrastructura portuară și drumurile de acces interioare.

Lucrările care trebuie finalizate tot până la sfârșitul anului viitor (2023) vizează modernizarea danelor 26 și 27 și amenajarea acestora pentru creșterea capacității de mărfuri transportate pe căi navigabile interioare la 260.000 tone/an (până în anul 2030).

Prin aceste investiții, porturile Galați-Brăila vor deveni un motor de creștere economică pentru Regiunile de Dezvoltare Sud-Est și Nord, inclusiv prin îmbunătățirea conexiunilor la rețelele TEN-T (Core și Comprehensive).

Premierul Nicolae Ciucă anunță investiții de 5,8 miliarde de euro în sistemul de sănătate, din bani europeni. Vor fi construite trei spitale regionale, în Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi, iar șapte spitale judeţene sau de urgenţă vor fi dotate cu echipamente medicale.

„Pentru prima dată, România are un program de sănătate amplu, pe termen lung, care va aduce în țara noastră condiții, servicii și personal de nivelul statelor europene dezvoltate. Prin programul Sănătate 2021 -2027, vom construi trei spitale regionale, în Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi, iar șapte spitale judeţene sau de urgenţă vor fi dotate cu echipamente medicale sau, după caz, vor beneficia de lucrări de reabilitare, consolidare sau construcţia de noi clădiri. În același timp, vor fi construite sau reabilitate și dotate 20 de spitale publice mici, municipale și orășenești, 12 unități sanitare care oferă servicii de reabilitare/ recuperare și 24 unități sanitare care oferă servicii de paliație”, a anunțat premierul Nicolae Ciucă.

Pe lângă îmbunătățirea infrastructurii spitalicești, fondurile vor merge către cercetare medicală, creșterea numărului cadrelor medicale și a calității serviciilor, digitalizare, programe de prevenție și screening, a mai spus premierul.

Au fost finalizate procedurile de desemnare a unei asocieri de firme pentru efectuarea studiului de fezabilitate al Aeroportului Internațional Galați-Brăila. Pentru toate aceste expertize va lucra o asociere de 17 firme, inclusiv Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați.

 „Am făcut astăzi un nou pas pentru ca visul gălățenilor și brăilenilor, acela de a avea un aeroport în această zonă, să devină realitate. Astfel, a fost încheiată procedura de licitație pentru Planul de investiții/Master Plan și Studiul de Fezabilitate, necesare pentru obiectivul de investiție Realizarea Aeroportului Internațional Galați-Brăila, precum și pentru pregătirea studiilor asociate fazei de proiectare SF”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.

 De asemenea, vor fi efectuate studii topografice, studii arheologice, studii  geotehnice, studii hidrogeologice, studii de mediu, studii obstacolare și hidrologice.

Totodată, în cadrul aceluiași contract, se vor realiza și activități de proiectare pentru terminal cargo și de pasageri, proiectare piste, sisteme de instalații, sisteme de semnalizare, alarmare și alertare în caz de incendiu, instalații electrice și proiectare-relocare utilități.

„Pas cu pas, document cu document, lucrăm pentru ca la Galați să fie construit un aeroport internațional de persoane și mărfuri, de care ar putea beneficia sute de mii de oameni din Galați, Brăila, Vrancea, Buzău sau Republica Moldova", mai transmite Costel Fotea.

 Ca acest proiect să devină realitate, Consiliul Județean Galați lucrează împreună cu Consiliul Județean Brăila, în urma parteneriatului asumat în cadrul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Infrastructură de Transport de Interes Strategic în zona de Est și Sud.

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a reacționat pe Facebook după ce cancelarul autriac, Karl Nehammer, a declarat că Austria se opune intrării României în Spațiul Schengen. 

„În mod categoric, ţara noastră nu poate fi sancţionată nemeritat şi nejustificat pentru această situaţie. Nu prin România trece fluxul migratoriu şi nu România este generatoarea acestui flux. Fără doar şi poate, România îndeplineşte toate condiţiile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen. Rapoartele rezultate în urma celor două misiuni de evaluare ale României au fost pozitive şi au fost dezbătute în grupuri de lucru inclusiv cu participarea reprezentanţilor Austriei", a scris Lucian Bode, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit ministrului, la ultima întâlnire dintre reprezentanţii celor două ministere de interne (Viena, 5 decembrie 2022), statisticile generale prezentate, referitoare la migraţie, rute, returnări, înregistrarea migranţilor în sistemele europene, au fost confirmate de partea austriacă.

"I-am reamintit omologului austriac Gerhard Karner faptul că: la întrevederea noastră din februarie 2022 a susţinut ferm aderarea României la spaţiul Schengen; în timpul Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene am acceptat realizarea unor misiuni de evaluare voluntară a aplicării acquis-ului Schengen în România; Preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene a anunţat încă din cadrul primelor reuniuni că una din priorităţile sale este extinderea spaţiului Schengen; rapoartele rezultate în urma celor două misiuni de evaluare voluntară a României au fost pozitive şi au arătat fără echivoc că ţara noastră este pe deplin pregătită să adere la spaţiul Schengen; Austria şi-a însuşit oficial declaraţia statelor membre cu privire la oportunitatea extinderii spaţiului Schengen inclusiv cu ocazia Conferinţei ministeriale a Forumului Salzburg de la Bucureşti din 16 noiembrie 2022. Îmi menţin afirmaţia fermă că România este pregătită şi merită să adere la spaţiul Schengen, iar aderarea nu constituie un pericol pentru nimeni, ci un mod de a consolida spaţiul Schengen. Funcţionarea spaţiului Schengen depinde în primul rând de voinţa statelor membre de a coopera şi colabora eficient şi solidar", subliniază ministrul Afacerilor Interne.

Primăria municipiului Galați informează că, luni, 12 decembrie 2022, la ora 8.00, în centrul de distribuție din Piața Rizer (lângă Spitalul Militar din Galați), va începe acordarea pachetelor cu alimente – tranșa a V-a din partea Uniunii Europene către beneficiarii venitului minim garantat și beneficiarii alocației pentru susținerea familiei, în cadrul Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate POAD 2020/2022, la nivelul municipiului Galați.

Pachetele cu produsele alimentare se vor  ridica personal sau de către aparținători, iar pentru a putea ridica pachetele aceștia trebuie să prezinte în original cartea de identitate a  persoanei titulare/certificatul de naștere al copilului după caz. Programul de distribuție este de luni până vineri,  între orele 8.00 – 16.00.

΄n cadrul POAD 2020/2022, fiecare beneficiar va primi câte o cutie care cântărește circa 25 de kilograme și conține: făină albă de grâu, mălai, paste făinoase, ulei, zahăr, orez, conservă carne de vită, conservă carne de porc, conservă pateu de ficat de porc, compot de fructe, gem de fructe, gem de fructe dietetic. Menționăm că persoanele cu handicap grav și accentuat vor putea beneficia de alimente comunitare POAD tranșa a V-a doar în limita stocului disponibil, începând cu data de 20 ianuarie 2023. Pachetele cu produse alimentare se vor  ridica personal sau de către aparținători de la centrul de distribuție din Piața Rizer”, a anunțat Primăria Galați. 

Pentru ridicarea produselor persoanele cu handicap grav și accentuat/sau aparținătorii trebuie să prezinte:

-           în original și în copie certificatul de încadrare în grad de handicap eliberat de Comisia pentru protecţia copilului sau, după caz, certificatul de încadrare în grad de handicap eliberat de Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap;

-           cartea de identitate a persoanei titulare/a aparținătorului/certificatul de naștere al copilului, după caz.