Prim-ministrul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea extraordinară a Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență, prilej cu care a fost analizat stadiul implementării PNRR după depunerea primelor două cereri de plată. De asemenea, discuțiile au făcut referire la pregătirea îndeplinirii jaloanelor și țintelor asumate pentru anul 2023, conform calendarului de implementare, în perspectiva  transmiterii următoarelor cereri de plată.

„Avem un dialog foarte bun cu reprezentanții Comisiei Europene pentru clarificarea modului în care am îndeplinit țintele și jaloanele incluse în cea de-a doua cerere de plată din PNRR, transmisă în luna decembrie a anului trecut. Acest proces va fi urmat de validarea partenerilor europeni și de încasarea, de către România, a fondurilor aferente acestei cereri de plată, necesare proiectelor noastre de dezvoltare”, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.  

Peste 5 miliarde de euro dintre cele 6,3 miliarde euro primite deja anul trecut din PNRR - prefinanțare și prima tranșă au fost deja contractate. Autostrada Moldovei, A7, un sector important din Autostrada Transilvania, calea ferată între Caransebeș-Arad-Timișoara sau între Lugoj și Deva, contractele de eficiență energetică încheiate de Ministerul Dezvoltării au deja finanțarea asigurată. Vor fi lansate apelurile de proiecte pentru producerea în România de baterii și alte resurse de producere a energiei verzi.

Discuțiile din cadrul reuniunii au vizat analizarea unei serii de jaloane și ținte care necesită clarificări în procesul de validare cu Comisia Europeană între care proiectul legii pensiilor speciale, al legii guvernanței companiilor de stat, definitivarea procedurilor guvernanței în sectorul energetic pentru numirea membrilor CA.

Până la depunerea cererii de plată numărul 3, vor trebui clarificate și aspectele legate de reducerea granturilor, ca urmare a creșterii economice înregistrate de România, ajustarea  RePowerEU și validarea închiderii jaloanelor și țintelor aferente trimestrelor 3 și 4 din 2022.

După primele două cereri de plată înaintate Comisiei Europene anul trecut, România are acum în pregătire cea de-a 3-a cerere de plată, care are ca termen de depunere sfârșitul lunii martie 2023. Aceasta are o valoare totală de 3,243 mld. euro (2,147 mld. euro sprijin financiar nerambursabil și 1,095 mld. euro sprijin sub formă de împrumut). Un număr de 77 de jaloane și ținte aferente trimestrului III 2022 și trimestrului IV 2022 fac obiectul celei de-a 3-a cereri de plată.

 “Atragerea banilor europeni reprezintă o șansă pentru viitorul României, pe care o putem valorifica prin eforturile noastre de acum. Rezultatele pe care am reușit să le obținem anul trecut au demonstrat că putem fi eficienți. 2022 a fost anul cel mai bun de când România accesează bani europeni, depășind 11 miliarde de euro. Trebuie să menținem acest ritm, astfel încât, pe de o parte să reușim, prin dialog cu  Comisia Europeană, să validăm tot ceea ce reușim în plan național să facem pentru a ne atinge țintele și jaloanele asumate, dar, în același timp, să folosim eficient fiecare euro dintre cele aproape 30 de miliarde puse la dispoziția noastră de Comisia Europeană. Avem șanse mari ca în acest an să depășim nivelul realizat în 2022, utilizând aceste resurse importante pentru modernizarea și dezvoltarea României”, a menționat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat marţi, în întâlnirea anuală cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi in Romania, că securitatea energetică rămâne prioritară şi pentru 2023. 

Ministrul Familiei, Gabriela Firea, anunță că primele zece doamne care s-au înscris în program vor primi mâine tichetele pentru tratamentul prescris de medicul specialist. Sute de tichete vor fi transmise în perioada următoare. 

„Am avut, astăzi, o ședință de lucru cu echipa Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse pentru a discuta stadiul programului. Avem deja aproape 8.100 de solicitări de sprijin din partea cuplurilor sau femeilor care se luptă cu infertilitatea”, a anunțat Gabriela Firea, pe Facebook.

Potrivit ministrului, comisia de validare a analizat deja peste 600 de dosare și dintre acestea au fost declarate eligibile 350 de dosare. Pe toate aceste dosare, voucherele vor fi trimise prin poștă în zilele următoare, dar nu înainte ca solicitanții să semneze contractul cu ministerul.

Consiliul Județean Galați a câștigat alte două proiecte cu finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Este vorba despre dotarea și modernizarea Ambulatoriilor de Specialitate de la Spitalul Clinic Județean de Urgență “Sf.Apostol Andrei” și de la Spitalul Orășenesc Târgu Bujor. Valoarea totală a celor două proiecte este de 15.856.617 de lei.  

“Cea mai mare parte a sumei va fi investită pentru dotarea Ambulatoriului Spitalului Județean cu aproximativ 450 de echipamente medicale, dispozitive IT și piese de mobilier. Este vorba despre dotarea cabinetelor care funcționează în vechea clădire a Ambulatoriului, acolo unde vom crea și spații medicale noi pentru tratamentul oncologic prin chimioterapie, pentru proceduri endoscopice și pentru tratarea litiazei renale cu ajutorul ultrasunetelor. Mai mult, vor fi modernizate și mai multe cabinete de la parter, etajul I și etajul al II-lea, unde se desfășoară activități medicale în regim ambulatoriu.

Am obținut fonduri și pentru dotarea cabinetului  ORL din cadrul Ambulatoriului Spitalului Orășenesc Târgu Bujor. Aici, avem deja în implementare o altă investiție cu fonduri europene de dotare a Ambulatoriului cu aproximativ 180 de echipamente medicale”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Pe lista echipamentelor medicale care vor fi achiziționate se află un sistem de detectare precoce a cancerului bucal, un laser endovenos pentru tratarea varicelor, o trusă performantă de videoendoscopie, un aparat de anestezie pentru blocul operator, sisteme complet echipate pentru intervenții stomatologice și ORL și un dispozitiv modern pentru intervenții endoscopice și laparoscopice.  

Din luna iulie, funcţionarii care mai solicită cetăţenilor copii după acte emise de instituţii ale statului român sau dosar cu şină vor putea fi cercetaţi disciplinar, a a transmis ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja.

"Legea pe care am iniţiat-o în calitatea mea de deputat şi care a ajuns la maturitate, a fost votată de Parlament şi promulgată de preşedintele Iohannis, impune câteva interdicţii asupra administraţiilor publice, centrale şi locale, şi asupra instituţiilor de drept public - universităţi, companii de utilităţi. Despre ce interdicţii este vorba? Nu au voie să solicite copii după acte emise de instituţii ale statului român, nu au voie să găzduiască xerox-uri în incintele instituţiilor, (...), nu au voie să mai solicite dosar cu şină şi produse de papetărie. Deci, pot fi cercetaţi disciplinar şi, în funcţie de gravitatea faptelor, dacă o fac cu intenţie sau fără, se poate merge mai departe", a afirmat Sebastian Burduja.

Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, susține că Austria s-a opus aderării României la spaţiul Schengen pe baza unor date false. 

Premierul Nicolae Ciucă a declarat că „războiul nu s-a încheiat, din păcate, iar noi vom continua să oferim sprijinul nostru Ucrainei şi refugiaţilor”.

 „A trecut aproape un an de la momentul izbucnirii conflictului din Ucraina, iar România a fost prezentă în linia întâi din primul moment şi continuă să sprijine consistent efortul global al lumii libere pentru Ucraina şi valorile democraţiei. Peste 3 milioane de cetăţeni ucraineni ne-au trecut graniţele în ultimele 12 luni dintre care peste 2,5 milioane au beneficiat de sprijin direct de la Guvernul României sau de la partenerii noştri, fie că vorbim de transport gratuit de hrană, îmbrăcăminte, adăpost, cazare pe termen lung, ajutor financiar de urgenţă, zeci de mii de intervenţii şi servicii medicale şi sociale gratuite, acces la piaţa muncii şi în şcolile româneşti sau de garanţia siguranţei oferite de statutul de protecţie temporară oferit de ţara noastră. România a fost şi va rămâne spaţiul de siguranţă şi linişte pentru valurile de refugiaţi ucraineni”, a explicat Ciucă.

 Războiul nu s-a încheiat, din păcate, iar România va continua să oferim sprijinul nostru Ucrainei şi refugiaţilor, a mai spus premierul Ciucă.

„Suntem în etapa în care trebuie să avem o abordare orientată pe măsuri de integrare temporară sau pe termen mediu şi lung, în care refugiaţii ucraineni să poată trăi o viaţă independentă în ţara noastră, integraţi în câmpul muncii şi copiii beneficiind de educaţie şi viaţă socială”, a adăugat premierul.