Marius Buse

Președintele Klaus Iohannis a primit-o la Palatul Cotroceni pe președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Șeful statului a subliniat faptul că „România va continua să se implice în acordarea și mobilizarea de asistență concretă, astfel încât Republica Moldova să poată depăși cât mai rapid crizele multiple cu care se confruntă”.

„Am avut o discuție foarte bună cu Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, pe care am primit-o astăzi la Palatul Cotroceni. România va continua să se implice în acordarea și mobilizarea de asistență concretă, astfel încât Republica Moldova să poată depăși cât mai rapid crizele multiple cu care se confruntă. Autoritățile de la Chișinău au sprijinul nostru deplin în demersurile ample de reformă democratică, de modernizare și integrare europeană. Ne vom coordona îndeaproape pentru a identifica împreună cele mai bune soluții și căi de urmat. Nu vom abandona Republica Moldova!”, a transmis președintele Iohannis.

Mașina de teren (4x4) a făcut deja, în aproximativ opt luni, peste 27.000 de kilometri în misiuni de salvare a vieții. Sunt peste 1100 de cazuri la care salvatorii de la SMURD au ajuns în cel mai scurt timp posibil pentru salvarea victimelor, a transmis Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

„Dotată cu cele mai noi echipamente medicale, autospeciala este un sprijin real pentru medici, permițându-le acestora să intervină și în zonele greu accesibile”, susține Costel Fotea.

Această investiție este făcută pentru gălățeni, cu fonduri din bugetul propriu al Consiliului Județean.

Ministrul Lucian Bode se află într-o vizită în Grecia pentru a participa la o întâlnire cu unitatea de pompieri români care participă la misiunile de stingere a incendiilor din Grecia.

„România este solidară cu poporul elen greu încercat de incendiile de vegetaţie şi de pădure din această perioadă. Este o situaţie care preocupă o Europă întreagă, iar pompierii români au răspuns din nou prezent apelului venit şi se află în prima linie în lupta cu focul. Ca parte a vizitei pe care o efectuez în Grecia, am vizitat astăzi unitatea de pompieri români care participă la misiunile de stingere a incendiilor din Grecia”, a transmis ministrul Lucian Bode.
 
Lucian Bode afirmă că ”prezenţa pompierilor români este aducătoare de speranţă şi reprezintă o şansă în plus la normalitate pentru cei ameninţaţi de incendiile din această perioadă”.
 
”Chiar dacă misiunile sunt dificile şi necesită un efort consistent, dorinţa de a ajuta, spiritul de salvator şi dedicarea faţă de profesie i-au determinat pe pompierii noştri şi de această dată să fie prezenţi acolo unde este mare nevoie de ei. Am ţinut să le transmit personal pompierilor români aprecierea mea şi a tuturor românilor pentru ceea ce fac şi pentru modul exemplar în care reprezintă România”, a arătat ministrul de Interne.
 
 
 

Președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea, a semnat contractul privind realizarea studiului de fezabilitate, a studiilor de teren și a documentației de avizare a lucrărilor de intervenție pentru modernizarea DN25, pe tronsonul Galați – Tudor Vladimirescu. Licitația a fost câștigată de S.C Like Consulting S.R.L, iar valoarea contractului este de 2.180.000 de lei (fără TVA).

“DN 25 este una dintre cele mai aglomerate artere de circulație din județ, traficul fiind infernal în anumite momente ale zilei. Drumul trebuie modernizat și extins la patru benzi acolo unde este posibil. Pentru a realiza acest lucru cât mai repede, am facut un parteneriat cu CNAIR, care are în proprietate și administrare acest drum, pentru o amplă și necesară investiție de modernizare pe aproximativ 40 de kilometri, între Galați și Tudor Vladimirescu.

Firma care a câștigat licitația pentru realizarea studiului de fezabilitate are doar câteva luni la dispoziție  pentru a configura cea mai bună variantă de traseu, inclusiv pentru a stabili zonele unde se pot construi pasaje sau poduri. După ce vor fi făcute toate aceste studii,  proiectul va fi depus spre finanțare pe fonduri europene”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.  

Contractul prevede realizarea studiului de fezabilitate și a documentației de autorizare a lucrărilor de intervenție, inclusiv studiul geotehnic, ridicările topografice, studiul hidrologic, studiul de trafic, studiul hidraulic, studiile de coexistență, studiul arheologic, toate studiile specifice solicitate de instituțiile avizatoare, documentaţiile suport pentru obţinerea de avize, acorduri şi autorizaţii, documentația necesară obținerii avizului de oportunitate, studiul de evaluare a emisiilor CO2, analiza cost-beneficiu, analiza instituțională, raportul privind evaluarea impactului asupra mediului, harta cu datele de geolocalizare ale investiției, raportul privind utilitățile (unde este cazul) și documentația tehnică aferentă stabilirii culoarului de expropriere (dacă este cazul).   

A fost dat startul singurei competiții naționale din țară de pescuit sportiv destinată persoanelor cu deficiențe de vedere. 
 
„Continuăm astfel și anul acesta un proiect de suflet pentru mine, care aduce atât de multă bucurie și care înseamnă foarte mult pentru toți cei care participă la această competiție pescărească.
 A fost o reală plăcere să mă reîntâlnesc cu cei care au participat și în anii trecuți la acest eveniment, iar celor sosiți pentru prima oară la Galați le-am urat din suflet Bun Venit. Cu toții sunt oameni extraordinari, care ne inspiră și ne dau curaj. Dincolo de întrecerea pescărească, acest frumos și unic eveniment înseamnă relaxare în aer liber, socializare și sper eu multă voie bună.
 
Am făcut tot ce era necesar pentru ca nevăzătorii și însoțitorii lor să se simtă foarte bine și să se bucure din plin de această zi minunată și am asigurat cazarea, masa, transportul la baza de agrement și bineînțeles premiile concursului”, a anunțat Costel Fotea, președintele CJ Galați.
 
Anul acesta s-au înscris în competiție 102 participanți, nevăzători și însoțitorii lor, din 24 de județe.

Pe baza comunicărilor din 20 județe, suprafață totală afectată de secetă este, în prezent, de 106 389 ha și reprezintă aproximativ 1% din suprafața agricolă totală cultivată a țării, a anunțat deputatul PSD Viorica Sandu, într-o postare pe Facebook.

„Indiferent de evoluție nu sunt motive de îngrijorare în privința asigurării securității alimentare, pentru că România produce mult mai mult decât consumă, chiar și-n anii secetoși, precum acesta. La ministerul Agriculturii se lucrează intens, contracronometru, pentru combaterea secetei și a efectelor ei”, a transmis Viorica Sandu.

„Cele 10 măsuri luate de ministrul PSD al Agriculturii, Petre Daea:

1. S-au constituit comisiile de constatare şi evaluare a pagubelor

2. S-a implementat programul de creditare ,,DE TREI ORI SUBVENTIA"

3. S-a solicitat aprobarea Comisiei Europeană pentru acordarea avansului pentru plățile directe la un nivel de 70% și 85% pentru măsurile de mediu și climă din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2022;

4. S-a făcut și este în consultare publică HG privind modificarea Programului național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații şi a infrastructurii de desecare și drenaj din România, în vederea adaptării agriculturii la schimbările climatice și reducerea efectelor acestora asupra producției agricole; suma destinată este de 1,5 miliarde euro, reprezentând fonduri de la bugetul național, care vor fi alocate până în anul 2027;

5. S-au prevăzut investiții noi în infrastructura secundară de irigații din fonduri UE, în valoare de 400 mil euro, prin Planul Național Strategic 2023-2027;

6. S-au prevăzut investiții în sisteme locale de irigații din fonduri UE, în valoare de 100 mil. euro, prin Planul Național Strategic 2023-2027;

7. S-au prevăzut investiții privind procesarea produselor agroalimentare în vederea obținerii de produse cu valoare adăugată în sumă de 424 mil. euro prin Planul Național Strategic 2023-2027;

8. S-au făcut proiecte de HG pentru aprobarea unor scheme de ajutor excepțional pentru plantații pomicole pe rod și/sau cu arbuști fructiferi şi/sau cu vii cu struguri pentru vin, precum și pentru susținerea activității de creștere în sectoarele suin și avicol, în anul 2022, în valoare de 51,6 milioane euro, din care 25,5 milioane euro fonduri europene și 26,1 milioane euro de la bugetul național;

9. S-a constituit un grup de lucru pentru elaborarea unui ghid de bune practici care să indice tehnologii şi soiuri adaptate la noile condiții climatice;

10. S-a înființat un grup de lucru privind gestionarea efectelor produse de schimbările climatice”,  a scris deputatul Viorica Sandu.

Premierul Nicolae Ciucă susține că 45 de miliarde de euro vor fi investite în România, până în anul 2027, bani care vor proveni din fondul de coeziune, acord semnat între România și Comisia Europeană.

 „Vom investi în România, până în 2027, fonduri de coeziune în valoare de 45 de miliarde de euro, în baza acordului de parteneriat semnat la Bruxelles între țara noastră și Comisia Europeană. Banii vor fi cheltuiți pentru programe ce vizează întărirea economiei naționale, dezvoltarea socială și teritorială, digitalizarea și tranziția către o energie bazată cât mai mult pe surse verzi și regenerabile.
Scopul alocărilor pentru coeziune vizează și creșterea competitivității produselor și serviciilor românești pe plan european, promovarea inovației în economie și creșterea capacității companiilor locale de a exporta. PNL susține accesarea cât mai multor bani europeni, pentru o creștere economică ce permite ca nivelul de trai al oamenilor și productivitatea firmelor să recupereze decalajele existente față de statele dezvoltate din vestul continentului”, a transmis Ciucă.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, susține că România va reuși, în premieră de la aderarea la UE, să cheltuiască la timp toți banii alocați într-un exercițiu financiar multianual.

 „Indiferent de guvernare și indiferent de cine a fost ministru al Transporturilor, statul român a rămas dator cetățeanului român din punct de vedere al dezvoltării infrastructurii din România. Acum ne aflăm într-o situație în care foarte multe proiecte demareazăexistă finanțare europeană.
 
Avem semne încurajatoare. E pentru prima dată când România și-a terminat banii europeni din fostul exercițiu financiar înainte de termenul limita, pe infrastructură mare. De aceea, am făcut o cerere de suplimentare a fondurilor în ultimele luni, de la domeniile în care România nu a cheltuit”, a afirmat Grindeanu, la Antena 3.

România beneficiază de o largă susţinere din partea Statelor Unite ale Americii, a anunțat ministrul Energiei, Virgil Popescu.

"Ţara noastră are parte de o largă susţinere din partea SUA. Astăzi am avut o serie de întâlniri de lucru cu mai mulţi membri ai Departamentului de Stat. M-am întâlnit cu C.S. Eliot Kang - Assistant Secretary - Bureau of International Security and Nonproliferation - Department of State. Experienţa lui în domeniul energiei nucleare ne-a oferit baza unui dialog consistent şi aplicat pe proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, dar şi pe marginea SMR-urilor. La discuţii a participat şi Justin Friedman - Senior Advisor - U.S. Department of State, care a fost prezent în România în luna mai, când am anunţat că amplasamentul primului reactor modular mic (SMR), din România, va fi amplasamentul fostei termocentrale de la Doiceşti. Am primit asigurări că ţara noastră are tot suportul pentru dezvoltarea programului nuclear civil", a scris ministrul, pe Facebook.

Virgil Popescu s-a întâlnit și cu Jose W. Fernandez - Under Secretary for Economic Growth, Energy and the Environment (Subsecretar pentru Creștere Economică, Energie și Mediu în cadrul Departamentului de Stat din SUA - n.r) - , cu care a discutat pe marginea întăririi parteneriatului strategic în domeniul energiei, despre întărirea relaţiilor bilaterale şi comerciale dintre cele două state. Totodată, discuţiile au vizat şi soluţiile pentru întărirea securităţii energetice şi actualul context geopolitic.

 

Premierul Ciucă a convocat, la Palatul Victoria, prima întâlnire, în format extins, a Grupului de lucru interministerial pentru asigurarea abordării integrate a finanțărilor pentru sectorul apă-canal și monitorizarea îndeplinirii condițiilor specifice solicitate de COM în contextul cauzei 2018/2109.

„Trebuie să gestionăm mai eficient aceste investiții la nivel național. Platforma din care faceți parte va oferi posibilitatea instituțiilor guvernamentale și autorităților locale să colaboreze și să își coordoneze eforturile, fructificând împreună șansa oferită de banii europeni și oferind românilor condiții de viață la standarde necesare unui trai civilizat. Această abordare este cea mai potrivită pentru a susține coerența dialogului pe care România îl poartă cu partenerii de la Comisia Europeană pe teme precum apa și mediul.

Sectorul apă-canal reprezintă unul dintre cele mai importante sectoare pentru calitatea vieții românilor și pentru dezvoltarea economică a României. Guvernul României tratează finanțarea și dezvoltarea sectorului apei ca pe o prioritate. Aducerea coordonării acestui Grupul de Lucru Interministerial la centrul Guvernului reprezintă un prim semnal în acest sens”, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

În acest moment, România derulează sau are pregătite programe de finanțare pentru apă-canal de peste 10 miliarde euro, incluzând aici programele guvernamentale susținute din fonduri europene (ceea ce rămâne de implementat din POIM Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, PODD Programul Operațional Dezvoltare Durabilă 2021-2027, alocarea de 1 miliard euro din PNRR) dar și cele din bugetul național (Anghel Saligny, programele Administrației Fondului pentru Mediu) sau investițiile preconizate ale operatorilor de apă și ale autorităților locale.