Marius Buse

Premierul Nicoale Ciucă susține că prognoza de creştere economică a Băncii Mondiale la o medie anuală de 5,2% pentru perioada 2022 - 2030 confirmă „trendul pozitiv" al economiei româneşti şi potenţialul de dezvoltare pe termen lung. 

„Sunt caracteristicile unei economii sănătoase, ale unui progres bazat pe investiţii, ancorat în proiecte de reformă şi în obiective de perspectivă precum consolidarea statutului de membru al UE, al NATO şi aderarea la Organizaţia pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică. Reformele începute prin implementarea proiectului 'România Educată', extinderea digitalizării, pregătirea tranziţiei la economia verde, consolidarea fiscală sunt aşteptate de cetăţeni şi reprezintă argumente solide pentru a atrage noi proiecte de investiţii cu capital naţional şi străin. Împreună cu finanţările de peste 90 de miliarde de euro în următorii ani din fonduri europene, România va continua perspectivele de dezvoltare şi de recuperare a decalajelor faţă de statele europene”, a declarat premierul Ciucă.

Potrivit acestuia, măsurile luate în primele luni de guvernare primesc „validări de etapă” atât din partea instituţiilor naţionale, cât şi a forurilor externe.

 

Eurodeputatul Dan Nica, liderul Delegației PSD din Parlamentul European, a fost numit raportor al instituției pentru Actul Uniunii Europene privind cipurile, care va mobiliza investiții publice și private în valoare de peste 43 de miliarde euro.

„În ultimul an, Europa s-a confruntat cu perturbări ale aprovizionării cu microcipuri, ceea ce a cauzat penurie în mai multe sectoare economice, având și consecințe grave pentru societate. Multe sectoare economice din UE, printre care cele ale autovehiculelor, energiei, comunicațiilor și sănătății, precum și sectoare strategice ca apărarea și securitatea, sunt amenințate de astfel de perturbări ale aprovizionării. Uniunea are însă toate atuurile pentru a deveni lider industrial pe piața de microcipuri a viitorului, ambiția sa fiind aceea de a-și dubla cota actuală din producția mondială, pentru a ajunge la o pondere de 20% până în 2030”, a declarat Dan Nica în cadrul dezbaterii din Parlamentul European.

Mai mult, acesta a adăugat că „România trebuie să fie prezentă pe piața europeană a cipurilor, țara noastră având șansa de a reprezenta un element important în cadrul ecosistemului reprezentat de piața semiconductorilor”.

Strategia care stă la baza Actului Uniunii Europene privind cipurile va mobiliza investiții publice și private în valoare de peste 43 de miliarde euro. Dintre acestea, 11 miliarde de euro, investiție publică, urmează să fie furnizate direct în cadrul inițiativei „Cipuri pentru Europa”, în vederea asigurării finanțării corespunzătoare pentru ca UE să atingă poziția de lider în domeniul tehnologiei, în ceea ce privește capacitățile de cercetare, proiectare și producție, până în anul 2030. 

Liderul partidului Forța Dreaptei, Ludovic Orban, susține că „Guvernul este repetent la economie”. Orice om care are cunoștințe elementare despre economie știe că a crește taxele, impozitele și contribuțiile în perioade de inflație mare și risc de recesiune este ca și cum ai turna gaz pe foc, afirmă Orban.
 
„Inflația deja are consecințele unei creșteri de impozit pe venit. Veniturile oamenilor nu mai au aceeași putere de cumpărare din cauza scumpirilor. La inflația actuală, este ca și cum impozitul pe venit ar fi nu de 10%, ci de 30%. Scăderea puterii de cumpărare a veniturilor oamenilor reduce semnificativ cererea globală pe piața internă, fenomen care va genera o reducere a producției de bunuri și servicii, ceea ce va duce la stagnare sau la recesiune.
 
În condițiile în care guvernul deja a sărăcit populația prin inflația enormă, deja a afectat negativ perspectivele de creștere economică, acesta nu are nicio justificare pentru creșterea suplimentară a fiscalității. Nu poate să motiveze că are nevoie de venituri suplimentare la buget pentru că deja are venituri suplimentare la buget datorită inflației.
 
Dacă analizăm și unde cresc taxele, impozitele și contribuțiile, putem trage concluzia evidentă că guvernul îi taxează suplimentar tocmai pe cei care au inițiativă economică, pe cei care contribuie la creșterea economică. Crește fiscalitatea pentru cei care au investit sau investesc în acționariatul companiilor private, pentru cei care desfășoară activități economice prin microîntreprinderi, pentru cei care obțin venituri din activități independente, pentru cei care obțin venituri din contracte part- time etc. Adică le mai pun în cârcă niște bolovani celor care împing economia înainte.
 
Rezultatul acestor măsuri antieconomice va fi unul profund negativ. Inflația nu va scădea, ceea ce va duce la scăderea în continuare a puterii de cumpărare a veniturilor. Riscul de intrare în recesiune va crește. Și nici veniturile la buget mult visate de guvernanți nu vor crește conform așteptărilor lor”, susține Orban, într-o postare pe Facebook.

Premierul Nicolae Ciucă susține că modificările la Codul fiscal au avut în vedere asigurarea unui climat de predictibilitate şi stabilitate mediului de afaceri şi, pe de altă parte, eliminarea unor excepții.

Măsurile aprobate în ședința Guvernului sunt destinate încurajării proiectelor de investiții care să dezvolte economia românească și să protejeze locurile de muncă, a anunțat premierul Ciucă.
 
„Forma consolidată a ordonanței de modificare a Codului Fiscal reflectă rezultatul dialogului cu mediul asociativ și cu instituțiile internaționale de specialitate. Consolidăm cota unică de impozitare prin eliminarea excepțiilor și asigurăm mediului de afaceri stabilitate pentru a continua investițiile în economia românească.
 
Totodată, asigurăm o finanțare de 1 miliard de euro, din fonduri europene, IMM-urilor și autorităților locale pentru a investi în eficiență energetică și producția de energie verde. Astfel, comunitățile locale vor putea dezvolta proiecte de eficientizare termică, iluminat public, încălzire, servicii destinate școlilor, spitalelor, locuințelor, iar firmele pentru producerea de energie verde pentru consum sau eficientizarea energetică a halelor de producție. IMM-urile din industria alimentară și din sectorul construcțiilor vor beneficia și de granturi pentru dezvoltarea capacității de producție și producerea de materii prime folosite în dezvoltarea infrastructurii.
 
Programele aprobate de Guvern au și o importantă componentă ce reflectă solidaritatea europeană, prin contribuția la eforturile României de gestionare a crizei refugiaților din Ucraina. La fel de importantă este susținerea în acest context deosebit de dificil a persoanelor care au nevoie de sprijin. Din fonduri europene vom putea iniția un program pilot prin care ajutăm tinerele mame ce provin din medii defavorizate”, a transmis Ciucă.
 

Consiliul Județean Galați emis ordinul de lucrări pentru demararea unei noi etape de asfaltare a drumurilor. Este vorba de 47,08 kilometri de drum, de pe mai multe tronsoane de drum județean. 

„Am semnat ordinul de începere a lucrărilor de asfaltare a 47,08 kilometri de drum, de pe mai multe tronsoane de drum județean. Pe lângă aceste lucrări, continuăm investițiile de modernizare a drumurilor județene cu bani europeni, am finalizat procedurile de licitație publică pentru noi investiții majore pe drumurile județene și lucrăm la noile proiecte cu fonduri europene pe care le vom depune imediat ce axele de finanțare vor fi deschise”, a declarat Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați.

Se va interveni pe:DJ242B Berești – Pleșa, DJ242H Rădești, DJ251J Fundeanu, DJ254C DN24D -Adam, DJ255C Mihail Kogălniceanu, DJ251E Zătun, DJ252I Nicorești – Poiana, DJ261A Scânteiești – Frumușița, DJ252G Țepu, DJ252 Movileni, DJ254 Călmățui – Ivești și DJ242C Lungești. 

Lucrările vor fi realizate de Asocierea S.C. Citadina’98 SA & S.C. Lemacons SRL & S.C. Tancrad SRL & S.C. Oldroad Construct SRL&S.C. ADD   Global   Design S.R.L, în cadrul unei investiții în valoare de 79.526.594 de lei, fonduri din bugetul Consiliului Județean.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, anunță că judeţul Vrancea este cel mai distrus din cauza secetei, urmat de Galaţi şi Buzău. 

"Este un mozaic de situaţii la distanţe foarte mici şi aceasta din varii motive: structura şi textura solului, care este diferită de la o parcela la alta, au ajuns cantităţi diferite de apă, au fost ploi neuniforme (...), de aici diferenţa de vegetaţie de la o parcelă la alta. Din cele 10 judeţe pe care le-am vazut, cel mai distrus, cel afectat este judeţul Vrancea, urmează Galaţi şi apoi Buzău", a declarat Daea. 

Potrivit acestuia România va avea asigurată în acest an cantitatea de grâu necesară consumul intern, chiar dacă producţiile ar putea fi mai mici faţă de anul trecut din cauza secetei.

Europarlamentarul Victor Negrescu a organizat, la sediul Parlamentului European din Bruxelles, o conferință dedicată investițiilor teritoriale integrate și viitorului lor în contextul noului cadru financiar multianual pentru perioada 2021-2027. În cadrul evenimentului, eurodeputatul român a anunțat faptul că România va avea cel puțin patru zone de investiții teritoriale integrate în noul exercițiu financiar european, finanțate cu aproximativ 600 de milioane de euro, în timp ce reprezentanții Comisiei Europene au anunțat faptul că, cel mai probabil, noul Acord de Parteneriat urmează a fi aprobat săptămâna viitoare.

Acest demers, inițiat de eurodeputatul Victor Negrescu, la care au participat experți și reprezentanți ai instituțiilor europene, a vizat prezentarea avantajelor oferite de investițiile teritoriale integrate și extinderea acestor tipuri de acțiuni la nivelul României. 

“România va avea începând cu acest exercițiu financiar cel puțin patru zone de investiții teritoriale integrate care vor mobiliza aproximativ 600 de milioane de euro din fonduri europene pentru dezvoltarea locală din unitățile administrativ-teritoriale din zona Țării Moților – Munții Apuseni (Moții, Țara de Piatră), Delta Dunării, Valea Jiului și Țara Făgărașului. 

În același timp sunt depuse eforturi considerabile pentru crearea unor zone de investiții în Botoșani, Suceava și Iași (ITI Țara de Sus), Bistrița-Năsăud și Maramureș (ITI Munții Rodnei) sau în Ținutul Buzăului, Prahovei și Vrancei. Acest mecanism integrat permite oferirea unui răspuns mai aplicat și mai complex la problemele unor zone cu deficiențe structurale de dezvoltare. 

Salut mesajul Comisiei Europene de astăzi prin care a anunțat aprobarea, cel mai probabil în cursul săptămânii viitoare, a Acordului de Parteneriat prin care România se va alătura celor 13 state europene care au început deja implementarea programării financiare actuale.

La evenimentul de astăzi din Parlamentul European dedicat promovării investițiilor teritoriale integrate din România am invitat atât reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale din țară, inițiatoare ale proiectelor, cât și reprezentanți ai Comisiei Europene, Parlamentului European, Comitetului Regiunilor sau ai altor ITI-uri din străinătate.” a declarat eurodeputatul Victor Negrescu, membru în Comisia pentru Bugete a Parlamentului European.

Totodată, participanții prezenți la eveniment au evidențiat avantajele investițiilor teritoriale integrate, au arătat perspectivele pentru dezvoltarea locală și au indicat obiectivele posibile de finanțare pe termen lung.

În cadrul evenimentului organizat de europarlamentarul Victor Negrescu au fost prezenți Krzysztof Kasprzyk, director adjunct al unității pentru România din cadrul DG Regio, Comisia Europeană, Tsvetelina Penkova, europarlamentar, Maria Grapini, europarlamentar, Lucian Trofin, senator, Teodora Preoteasa, director general în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Roxana Mînzatu, secretar de stat în Guvernul României, Silviu Ponoran, primarul localității Zlatna, Valentin Grapini, primarul comunei Rodna, Bodriheic Alexandru, consilier local al comunei Rodna, Ilie Petre, președintele ITI Delta Dunării, Roxana Iacob, expert în cadrul ITI Delta Dunării, și Cristian Constantin Nistor, administratorul public al județului Botoșani.

Președintele Consiliului Județean, Costel Fotea, anunță că două firme sunt în cursa de realizare a documentației tehnico-economice pentru modernizarea DN25.
 
„Suntem aproape de a finaliza licitația pentru realizarea studiului de fezabilitate la mult așteptata investiție de modernizare a DN25. În această etapă, este vorba de 40 kilometri, între Galați și Tudor Vladimirescu.
 Firma care va câștiga licitația va trebui ca în câteva luni de la demararea studiilor (studiul geo, hidrologic, de trafic, impactul de mediu etc) să ne spună care este cea mai bună variantă de traseu pentru a putea extinde la patru benzi drumul, cu tot ceea ce înseamnă acest lucru – pasarele, pasaje sau centuri ocolitoare”, a anunțat Costel Fotea.

Premierul Nicolae Ciucă susține că există posibilitatea ca România să aplice pentru fonduri europene, pentru dezvoltarea sistemului de irigaţii din România. 

„Încă de săptămâna trecută, am discutat cu ministrul Agriculturii şi cu ministrul Mediului, pentru atenţia pe care trebuie să o acordăm situaţiei generate de seceta pedologică şi de asemenea măsurile pe care trebuie să le luăm pentru a continua sprijinul acordat domeniului agriculturii şi nu numa. Mă refer şi la angajamentul nostru de a creşte capacitatea de procesare în industria agroalimentară. Am discutat o serie de măsuri care s-au concretizat în pachetul de sprijin, dar sunt convins că odată ce aţi avut aceste prime evalurări, vom continua să evaluăm ce înseamnă impactul acestei secete persistente şi să găsim soluţii pentru a sprijini fermierii români”, a declarat Ciucă. 

 

Președintele Consiliului Județean Brăila, Francisk Chiriac, a anunțat că își dorește ca până în 2024 să modernizeze în proporție de 100% a drumurilor județene.
 
„În 2016, județul Brăila avea foarte multe tronsoane de drum care erau impracticabile și aproape 100 km de drumuri pietruite. Ne-am propus că în fiecare an să fie turnat covor asfaltic pe cel puțin 50 de kilometri de drumuri județene având în vedere că CJ Brăila are în administrare 605 km”, a precizat Chiriac.
 
Anul acesta, până acum, am reabilitat 42,5 km drum din bugetul Consiliului Județean Brăila, astfel:
 
DJ203 – Ciresu – 4 km
Faurei CF – Faurei DJ203 – 1 km
Jirlau – Visani – 5 km
Faurei Centura – Pasaj CF – 1 km
DN22 (Scortaru Vechi) – DN2B – 7 km
Martacesti – intersectia DJ221 DJ221C – 2 km
Viziru – Cuza Voda – 6,5 km
DJ212C – Cuza Voda – 3 km
Tufesti DJ212 – 1,5 km
Spiru Haret – Bertestii de Jos DJ212 – 2
Bertestii de Jos – Bertestii de Sus DJ212 – 1,5 km
DJ 212 – Dunare Bac – Stancuta – 8 km
 
Pe lângă reabilitările din bugetul propriu al Consiliului Județean Brăila, sunt în curs de reabilitare/modernizare alți 78 de km de drum pe fonduri europene și 11 km de drum pe fonduri guvernamentale. Ne referim aici la următoarele tronsoane:
 
DJ202A – Gulianca – Racovița – Gradiștea
DJ221 – Ianca - Șuțești
DJ211 – DN2B – Ianca – Bordei Verde
DJ211A – Bordei Verde – Viziru
DJ255A – Silistraru – Unirea – Gropeni
DC59 – DJ212A – Blasova