George Simion anunță că AUR este gata să își asume guvernarea. Președintele AUR a făcut anunțul imediat anunțul PSD privind retragerea de la negocierile privind formarea unui nou guvern.

Anunțul a fost făcut pe rețelele de socializare.

„Noi, partidul AUR, suntem de încredere. După retragerea PSD din negocieri, vom discuta de urgență în cadrul AUR asumarea guvernării”, a transmis George Simion.
Liderul AUR a transmis un mesaj către partenerii euro-atlantici ai României.

„Ne vom respecta angajamentele, iar politicile viitoare vor fi aliniate cu cele ale colegilor noștri de centru-dreapta”, a mai anunțat Simion.
Marcel Ciolacu a anunțat joi că PSD se retrage de la masa discuțiilor pentru formarea unui nou guvern. Liderul social democrat a mai transmis că parlamentarii PSD vor vota un guvern de dreapta.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, le-a cerut partenerilor de negocieri privind formarea unui nou guvern să revină la masa discuțiilor. Este singura soluţie bună pentru România, a spus Kelemen Hunor.

„Îi rog pe toţi colegii mei din coaliţia care s-a constituit după alegerile parlamentare să ia un lighean cu apă rece şi să pună fiecare picioarele în apă. Mâine să ne întoarcem cu toţii la masă. Este singura soluţie bună pentru România”, a spus liderul UDMR.

Kelemen Hunor a mai spus că țara are nevoie de un guvern cu majoritate stabilă.
„Trebuie să dăm un guvern care are o majoritate stabilă în Parlament. Nu mai e vorba de lider, de partid, e vorba de cetățeni, de oameni, de țară”, a precizat Kelemen Hunor.

Marcel Ciolacu a anunțat joi că PSD se retrage de la masa discuțiilor pentru formarea unui nou guvern. Liderul social democrat a mai transmis că parlamentarii PSD vor vota un guvern de dreapta.

Noul Cod silvic a fost adoptat de Parlament. Actul normativ conține reforme inițiate de USR și de societatea civilă, a transmis deputata Diana Buzoianu,

Potrivit acesteia, USR a introdus în noul Cod silvic mai multe măsuri esențiale pentru protejarea pădurilor și a spațiilor verzi din orașe. Pentru ca toate aceste măsuri să fie aplicate mai este nevoie doar ca legea să fie promulgată de președinte.

„După ani de muncă și luni de negocieri, am adoptat un nou Cod silvic care conține mai multe reforme importante, astfel încât să ne protejăm în sfârșit pădurile țării. Nu este un act normativ perfect, dar am reușit, în colaborare cu celelalte partide parlamentare, să adoptăm măsuri ferme, care arată că, în sfârșit, vocea societății civile, a experților și a tuturor celor care iubesc și protejează mediul a fost auzită în Parlamentul României”, a declarat deputata USR Diana Buzoianu, vicepreședintă a Comisiei pentru mediu din Camera Deputaților.

Principalele măsuri cuprinse în noul Cod silvic:
- asigură acces liber în păduri
- protejează centurile verzi din jurul orașelor
- protejează arborii remarcabili din fondul forestier
- îi sancționează, cu confiscarea autovehiculelor, pe cei care transportă ilegal lemn
- îi sancționează pe cei care taie ilegal arbori din parcurile din orașe
- oferă proprietarilor posibilitatea de conservare a pădurilor
- prevede obiective clare de împăduriri pentru autoritățile publice.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, anunță că a fost semnată finanțarea pentru cel mai amplu proiect de investiții in cultură. Este vorba despre suma de 140 de milioane de euro.

„Alături de Marcel Boloș, Ministrul Finanțelor, aducem 140 de milioane de euro în “Temelii culturale”, pentru salvarea unor monumente istorice și construirea de clădiri cu destinație culturală. Costul total net estimat al proiectului este de 280 milioane de euro, dintre care 140 milioane de euro reprezintă contribuţia României la proiect”, a transmis ministrul Turcan.

„Temelii culturale” urmărește conservarea patrimoniului, îmbunătățirea accesului la cultură prin 14 obiective investiționale: Opera Națională Română din Iași și Opera Națională Română București, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din Capitală, Muzeul Național „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, Muzeul Național de Artă Contemporană din București, Ateneul Român, Vila Reginei Maria de la Mamaia, Muzeul Național al Țăranului Român, situl arheologic Cucuteni al Complexului Național Muzeal „Moldova” din Iași, secția de la Tescani a Muzeului Național „George Enescu”, vila arhitectului Paul Gottereau din București, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Administrația Fondului Cultural Național din București.

Acest proiect este parte dintr-un efort financiar de aproape 900 milioane de euro net destinat reabilitării și punerii în valoare a celor mai importante clădiri-monument istoric și săli de spectacole aflate in subordinea Ministerului Culturii.
Proiectul este implementat de Unitatea de Management a Proiectului, structura specializată în gestionarea investițiilor cu fonduri europene, cu o experiență de peste 17 ani în acest sens.

Președintele României, Klaus Iohannis, a trimis un mesaj de Ziua Minorităților Național. Este imperativ să rămânem uniţi, a spus Iohannis referindu-se la crizele multimple care au afectat România.
Mesajul a fost transmis marți cu prilejul Zilei Minorităților Naționale din România.

„Celebrăm, de Ziua Minorităţilor Naţionale din România, legătura puternică, transmisă de-a lungul generaţiilor, dintre toţi cetăţenii ţării noastre, care, indiferent de apartenenţa lor etnică, au pus în comun identitatea şi valorile specifice pentru a construi împreună un stat naţional unitar și o patrie a bunei convieţuiri. Astăzi, le urez <La mulți ani!> tuturor celor care aparţin minorităţilor: albaneză, armeană, bulgară, cehă, croată, evreiască, greacă, germană, italiană, macedoneană, maghiară, poloneză, romă, rusă lipoveană, ruteană, sârbă, slovacă, tătară, turcă și ucraineană”, a scris Iohannis în mesajul său.
Președintele a mai spus că statul român a avut în minorităţile naţionale şi în reprezentanţii acestora în Parlament „interlocutori valoroşi, colaboratori responsabili, care au participat la asigurarea unui climat de pace, de stabilitate şi de încredere socială, precum și la atingerea obiectivelor strategice pentru națiunea noastră”.

„Fiecare minoritate a dăruit României, de-a lungul istoriei sale, personalităţi de seamă, care au contribuit cu viziune şi generozitate la împlinirea destinului naţional, la desăvârşirea statului român modern, în care apărarea și respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale ocupă un loc central. Am încredere că minorităţile din țara noastră vor continua să cultive valorile comune europene şi vor rămâne dedicate viziunii unei Românii incluzive, democratice, în care toleranţa şi respectul vor prevala întotdeauna în faţa violenţei şi a urii, a discriminării şi a xenofobiei. În situaţia geopolitică actuală, este imperativ să rămânem uniţi, să fim solidari cu semenii afectaţi de război şi de crize multiple”, a precizat Klaus Iohannis.

PSD, PNL, UDMR și Minoritățile Naționale vor forma viitorul Guvern. De asemenea, partidele din alianță vor să aibă un candidat comun la alegerile prezidențiale. USR pare că se retrage din alianța pro-europeană.

Liderii alianței pro-europene s-au întâlnit luni seară și au continuat discuțiile pe tema realizării unui program comun de guvernare bazat pe principiile enunțate în acordul semnat de formațiunile componente.

„Considerăm că realizarea programului de guvernare este prioritatea fundamentală a acestei alianțe, de aceea, astăzi s-a discutat despre un set de reforme majore care urmează să fie finalizate și comunicate public în zilele următoare până la convocarea noului Parlament”, au transmis reprezentanții partidelor prin intermediul unui comunicat de presă.

USR nu a participat la discuțiile de luni.
„Reprezentanții alianței au luat act de faptul că, pentru a doua oară, reprezentanții USR decid să nu se prezinte la o reuniune stabilită dinainte a coaliției pro-europene, deși toți participanții - PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul minorităților naționale - conveniseră deja că nu discută deocamdată despre distribuirea funcțiilor politice. PSD, PNL, UDMR și Grupul minorităților naționale au voturile necesare pentru a forma un Guvern și o majoritate parlamentară chiar și în eventualitatea în care USR va decide să nu mai facă parte din această coaliție. Considerăm însă că realizarea unei majorități pro-europene cât mai largi ar fi în interesul național”, mai scrie în comunicat.
De asemenea, formațiunile prezente la întâlnirea de luni au reconfirmat decizia de a avea candidat unic al alianței pro-europene pentru alegerile prezidențiale.

Prosumatorii nu vor mai fi obligați să-și instaleze la locul de consum și de producere instalații de stocare. Parlamentul a adoptat, miercuri, propunerile USR de modificare a OUG 32/2024. Pentru ca măsura să se aplice mai este nevoie doar ca președintele să promulge legea.

„Dincolo de repararea unor termene din ordonanță, am reușit să corectăm marea nedreptate făcută prosumatorilor de energie din România, care erau obligați – retroactiv chiar – să-și instaleze baterii de stocare. Sigur, e nevoie de stocare în sistemul energetic, de aceea am depus și proiect de lege în acest sens, să fie acordate stimulente pentru dezvoltarea sistemelor de stocare. Însă, să-i obligi pe micii prosumatori, care și-au instalat panouri fotovoltaice din banii lor sau accesând programul AFM, nu trebuia să rămână în lege”, a declart Cristina Prună, deputată USR și vicepreședintă a Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților.

Potrivit USR, eliminarea acestei obligații reprezintă un pas important în direcția creșterii numărului de persoane și de companii care aleg să producă energie electrică din surse regenerabile.
În acest an, România a ajuns la aproape 150.000 de prosumatori, iar puterea totală a panourilor solare instalate ajunge la aproape 2.000 MW.

Podul hobanat de pe Drumul de Centură a intrat pe ultima sută de metri înainte de inaugurare. Astăzi, au început testele de rezistență, cu ajutorul unor camioane încărcate la maximum, dispuse în anumite puncte ale podului. Astfel, pe fiecare jumătate a podului, au fost folosite 4, 8 și 12 camioane simultan, gradul total de încărcare, pentru toate fazele de testare, fiind de peste 2000 de tone. 

Formațiunile pro-europene PSD, PNL, USR, UDMR și Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale anunță angajamentul ferm pentru formarea unei majorități pro-europene în Parlamentul României, a unui guvern pro-european și susținerea unui posibil candidat comun pro-european la alegerile prezidențiale.

Decizia a fost luată marți seara și a fost transmisă printr-un comunicat comun de presă.
„În cadrul primei întâlniri organizate în urma semnării Rezoluției comune de săptămâna trecută, au fost discutate câteva priorități esențiale:
1. Începerea dialogului pentru formarea rapidă a unui guvern pro-european
În zilele următoare, cele patru partide și reprezentanții Minorităților Naționale vor lucra la un program comun de guvernare, bazat pe dezvoltare și reforme și care va avea în vedere prioritățile cetățenilor României.
Astfel, părțile au agreat să constituie o Comisie comună pentru realizarea programului de guvernare și grupuri de lucru pe domenii de activitate.
Am convenit că este necesar un plan concret de eficientizare și de reducere a cheltuielilor publice și a birocrației în administrația publică.
2. Creșterea ritmului actual de investiții și a reformelor din PNRR.
Momentul actual este unul decisiv pentru România. Este nevoie de o schimbare profundă, iar partidele pro-europene își asumă această responsabilitate.
Partidele pro-europene se angajează să crească încrederea în instituții și în clasa politică, prin bună guvernare, transparență în cheltuirea banului public și respect față de cetățean”, scrie în comunicatul semnat de reprezentanții partidelor.

Pavilionul Central al Unității Medico-Sociale Gănești a fost modernizat. În prezent instituția oferă un spațiu sigur și confortabil pentru pacienții cu boli psihice grave.

În interior sunt acum saloane cu 2 paturi față de vechile saloane cu 3 sau 4 paturi. Două saloane suplimentare au fost create. În plus, sunt încălzire cu ventiloconvectoare, aer condiționat pentru sezonul cald, toaletă pentru persoane cu dizabiltăți, mai multe toalete și cabine de duș, tavan din placă de beton (față de vechiul tavan din bârne de lemn și lut), acoperiș nou, tâmplărie nouă, detectoare de fum și sistem de alarmare la incendiu (nu existau), fundație consolidată cu centuri de beton și pereți de 60 de cm grosime.

„Astăzi, Pavilionul Central oferă condiții moderne la fel ca în clădirea nou construită de Consiliul Județean la Gănești, inaugurată în 2020. În plus, în cadrul investiției de peste 10 milioane de lei, sunt modernizate și celelalte două pavilioane (Pavilionul I și II)”, a transmis Costel Fotea, președintele CJ Galați.