Guvernul aprobă în ședința din această săptămână proiectul de lege privind energia eoliană offshore. Astfel, vom produce energie verde și ieftină în folosul românilor, a explicat premierul Marcel Ciolacu.

Este un proiect esențial în domeniul energiei, a adăugat prim-ministrul Marcel Ciolacu.

„Aprobăm un proiect esențial în domeniul energiei. Legea privind energia eoliană offshore ne va ajuta să folosim pe lângă gazul din Marea Neagră o altă resursă majoră a țării în zona litoralului, respectiv vântul. Există investiții de miliarde de euro pregătite care așteptau acest nou cadru legislativ. Acum putem folosi acest potențial pentru a produce energie verde și ieftină în folosul românilor”, a precizat Ciolacu.

Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, a comentat ultimele scandaluri din Parlament provocate de reprezentanții AUR și de Șoșoacă. Niște scandalagii şi clovni vor să preia conducerea în România, a spus Stroe.

Comentariile au fost făcute după scandalul din Parlament de la dezbaterea bugetului pentru 2024.
„Ați văzut în Parlament, în ultimele 24 de ore, cine vrea să preia conducerea în România și mai ales în ce fel. Niște scandalagii şi clovni. S-au băgat toți în acest cor de strigături, ură și violență, de la un capăt la altul al opoziției de la AUR, până la USR. Alternativa pe care o promit aceste partide mărunte este doar un imens scandal, țipete și atât. Singurul lucru pe care l-au deprins este să se hrănească din ură și să compromită orice dezbatere serioasă. Să se remarce prin mizerii și discurs instigator de la tribuna parlamentului. Este o întrecere între ei: cine poate mai puțin”, a scris Ionuț Stroe pe Facebook.

Stroe și-a imaginat un guvern format din AUR, USR și SOS.
„Imaginea pe care o arată este de neputință. Imaginați-vă doar: Cum ar arăta un Guvern cu miniștri din scandalagii de ieri și azi? Cum ar arăta Apărarea condusă de Șoșoacă? Sau Finanțele țării sub Simion? Sau Sănătatea cu cineva de la USR - asta am văzut deja și e trist. Nici nu știi dacă să râzi sau să te sperii. Vine un an electoral în care va fi mult zgomot și vor fi multe petarde. Vă îndemn doar să rămâneți calmi și să lăsați zgomotul în urmă”, a adăugat Ionuț Stroe.

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, anunță că încă trei români condamnați au fost aduși în țară. Aceștia au fost condamnați în România și au fost prinși în Germania și Spania.

Bărbații au fost aduși marți în țară. Potrivit ministrului, este vorba de Grigore Nicolae-Răzvan, adus din Spania, condamnat la 9 ani pentru tentativă la omor calificat, de Roman Paul, adus din Germania, condamnat la 5 ani pentru furt calificat, infracțiuni informatice și economice și de Udilă Adrian, adus din Germania, condamnat la 3 ani și 2 luni, pentru act sexual cu un minor.

„Avem nevoie de legea împotriva fugarilor, de acea pedeapsă suplimentară asimilată evadării pentru cei care sunt infractori periculoși și decid să fugă din țară după condamnare. Avem nevoie și de dispozitive electronice de supraveghere în cazul persoanelor aflate în așteptarea sentinței. Și le vom achiziționa. Până atunci, continuăm aducerea în țară a fugarilor! Efortul statului este zilnic, indiferent de numele persoanei condamnate”, a precizat Alina Gorghiu.

Liderul deputaților UDMR Csoma Botond este revoltat de scandalurile provocate de Simion și Șoșoacă. Este inimaginabil ce s-a întâmplat în Parlament, era ca într-o crâșmă de mahala, a spus reprezentantul UDMR la RFI.

Ultimul scandal a avut loc în timpul ședinței din Parlament pentru adoptarea bugetului pe anul 2024. Csoma Botond a povestit că ședința a fost dominată de violență verbală, de jigniri și de amenințări între liderii George Simion și Diana Șoșoacă. De asemenea, au fost îmbrânceli între parlamentarii USR și cei ai Puterii și între un parlamentar AUR și reprezentanții UDMR.

„Este inimaginabil ce s-a întâmplat ieri în Parlamentul României. Sigur, nu este primul incident. Vedeți și dvs. că de când extremiștii au ajuns în Parlament, e un scandal permanent, aproape în fiecare săptămână avem un scandal, poate că nu la această dimensiune la care a fost scandalul ieri. A început între Simion și Șoșoacă într-un mod grosolan, grobian, am văzut cum se comportă extremiștii între ei, după aceea ne-au atacat cei de la AUR și un deputat de la PSD, au venit spre noi, către grupul UDMR”, a relatat deputatul UDMR Csoma Botond.

Deputatul UDMR a descris atmosfera drept una de crâșmă.
„Erau urlete în sală, era ca la circ. Era ca într-o crâșmă de mahala. Cred că în anul electoral 2024, aceste atitudini se vor amplifica, din păcate”, a adăugat Csoma Botond.

Toți beneficiarii de venit minim garantat (VMG) și de alocații pentru sprijinirea familiei (ASF), dar și alte persoane/familii fără venituri sau cu venituri reduse, vor beneficia, de anul viitor, de venit minim de incluziune (VMI).

Potrivit Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, acest beneficiu include două componente: sprijinul pentru incluziune și sprijinul pentru familia cu copii și va înlocui actualele forme de sprijin (VMG și ASF).
Pentru accesarea VMI, solicitanții depun o singură cerere pentru ambele componente, urmând ca în funcție de veniturile și structura familiei să se stabilească dreptul fie la ambele componente, fie la o singură componentă a venitului minim de incluziune.

Beneficiarilor de ajutor social și/sau de alocatie pentru susținerea familiei li se recomandă ca pentru continuitatea acordării acestui tip de drepturi sociale să depună cererea până la 31 decembrie 2023, indiferent dacă familia/persoana singură va beneficia ulterior de una sau de ambele componente ale acestui beneficiu de asistență socială.

Cererea și documentele suport se înregistrează fizic sau electronic la Serviciul Public de Asistență Socială de la nivelul primăriei comunei, orașului, municipiului sau a sectorului Municipiului București, în a cărui rază teritorială beneficiarii au domiciliul sau reședința, ca și în cazul beneficiilor anterior acordate.
Accesați secțiunea VMI din pagina web a Ministerului Muncii și Solidarității Sociale pentru a descărca cererea de solicitare sau pentru mai multe informații privind accesarea acestui sprijin financiar acordat de stat în scopul asigurării nivelului de trai minimal pentru familiile şi persoanele singure aflate în situaţie de dificultate, au precizat reprezentanții ministerului.

Deputatul PSD Viorica Sandu anunță faptul că Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii a primit un buget-record în anul 2024. În total este vorba despre suma de 30 de miliarde de lei.
Viorica Sandu mai arată că majoritatea sumei este pentru investiții.

„A fost alocată suma de 30 miliarde de lei din care 20,4 miliarde de lei sunt destinate bugetului de investiții din fonduri europene(aferente PNRR, CEF și Programului Transport 2021-2027, din care cofinanțarea asigurată din bugetul de stat este de 11 miliarde lei).Este o creștere de aproximativ 29% față de bugetul anului 2023”, a transmis, pe Facebook, deputatul social democrat.

Banii alocați de la bugetul de stat vor fi folosiți pentru a remedia decalajele de dezvoltare economică dintre regiuni.
„Pentru investiții, vor fi alocate peste 725 milioane de lei, din care: 345,9 milioane de lei pentru domeniul rutier, 336,37 milioane lei pentru sectorul feroviar, 28,25 milioane lei pentru transportul naval și 15,33 milioane lei pentru transportul aerian. Alte 5,05 miliarde de lei vor fi alocate pentru întreținerea infrastructurii rutiere (un miliard de lei) și feroviare (4,05 miliarde de lei)”, a precizat Viorica Sandu.

Premierul Marcel Ciolacu a vorbit despre proiectul de buget pe anul 2024. El a prezentat principiile în funcție de care a fost realizat proiectul.

Potrivit premierului, în buget sunt prevăzute sumele de bani necesare pentru creșterea pensiilor, a alocațiilor și a ajutoarelor sociale.
„Bugetul pe 2024 prevede banii pentru creșterea pensiilor de la 1 ianuarie cu rata inflației de 13,8%, cât și pentru recalcularea din 1 septembrie. Sunt prevăzute și fonduri pentru a crește alocațiile și ajutoarele sociale”, a declarat Marcel Ciolacu.

Premierul a mai spus că bugetul conține sume record pentru investiții.
„Salariul minim anul viitor va ajunge la 3.700 de lei. Și nu vor exista creșteri de taxe în 2024. Vom avea, în schimb, un buget record de investiții, de peste 7% din PIB”, a precizat Marcel Ciolacu.
Miercuri, proiectul de buget este supus aprobării parlamentarilor.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că în 2024 Ministerul Transporturilor va avea un buget record. 30 de miliarde de lei va primi ministerul.

Din această sumă, 20,4 miliarde de lei sunt destinate bugetului de investiții din fonduri europene, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 29% față de bugetul anului 2023.
Sunt fonduri aferente PNRR, CEF și Programului Transport 2021-2027, din care cofinanțarea asigurată de la bugetul de stat este de 11 miliarde lei.
Banii vor fi folosiți anul viitor pentru derularea unor proiecte cu o valoare totală de 81 miliarde de lei:
- Drumuri de mare viteză: 710 km (cu o valoare totală de 55 miliarde lei)
- Cale ferată (modernizare, electrificare): 430 de km (valoare cumulată de 21 miliarde lei)
- Achiziții de material rulant: 131 de trenuri (valoare totală de 5 miliarde lei).

Toate proiectele de infrastructură rutieră mare au finanțare prin bugetul pentru 2024, fie că vorbim de Autostrada A8, Autostrada A7, Autostrada Sibiu-Pitești sau Drumul Expres Craiova- Pitești. Acest lucru este valabil și pentru magistralele de Cale Ferată cu finanțări europene nerambursabile.
Sumele alocate sunt direct corelate cu gradul de execuție al lucrărilor estimat pentru 2024 în cazul acestor proiecte.

Pentru celelalte cheltuieli- efectuate doar din bugetul de stat- suma necesară MTI, în 2024, este de 9,6 miliarde lei (o creștere de aproximativ 10% față de 2023).
Iar pentru investiții, vor fi alocate, din bugetul de stat, peste 725 milioane de lei. Sumele merg pentru domeniul rutier (345,9 milioane de lei), sectorul feroviar (336,37 milioane lei), cel naval (28,25 milioane lei), dar și către transportul aerian (15,33 milioane lei).
Alte 5,05 miliarde de lei sunt necesare pentru întreținerea infrastructurii rutiere (un miliard de lei) și feroviare (4,05 miliarde de lei).
Pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere este nevoie de 113,3 milioane de lei, iar pentru reparații curente ale infrastructurii feroviare publice alocăm 53,03 milioane de lei.
Din întreaga sumă, aproximativ 3 miliarde de lei reprezintă, dobânzi, subvenții, despăgubiri civile, rambursări de credite, cheltuieli materiale, salariale, cheltuieli aferente programelor cu finanțare rambursabilă, a precizat Sorin Grindeanu.

Europarlamentarul Dan Nica a anunțat că Liberty Galați, cel mai mare combinat siderurgic din România, ar putea fi declarat strategic de către Guvernul României, pentru a fi eligibil în cadrul proiectului STEP.
Concret, combinatul ar putea beneficia de finanţări UE pentru echipamente şi instalaţii industriale cu emisii de carbon zero.

Este vorba de Programul STEP (Tehnologii strategice pentru Europa) care „urmărește să consolideze, să stimuleze și să orienteze fondurile UE - existente și noi - către investiții în tehnologii profunde și digitale, ecologice și biologice în UE, precum și către persoanele care pot implementa aceste tehnologii în economie”.

Respectivul program a fost ajustat prin amendamente. Ca urmare, combinatul va putea beneficia de fonduri europene.

„În cadrul negocierilor pe directiva STEP care prevede finanțarea pentru industriile cu emisii zero de bioxid de carbon am reușit introducerea și a industriilor care contribuie la realizarea echipamentelor și a construcțiilor necesare pentru instalațiile care au emisii zero de bioxid de carbon. Am preluat lista Net-Zero Industry Act (NZIA) care spune că Guvernele pot decide care activități sunt strategice”, a anunțat europarlamentarul Dan Nica, liderul delegației PSD din Parlamentul European.

Potrivit europarlamentarului român, Guvernele declară proiecte strategice, iar combinatul siderurgic de la Galați devine eligibil prin programul STEP.
„În speță, combinatul de la Galați poate fi declarat strategic de către Guvernul României. În momentul respectiv devine eligibil prin programul STEP care are o componentă de câteva miliarde de euro. Acești bani pot fi cheltuiți doar de acele state membre și regiuni care au Produsul intern brut mai mic decât 80 la sută din media Uniunii Europene. România și Galațiul se încadrează în această chestiune. Astfel, poate fi finanțat combinatul pentru a-și finaliza procesele de modernizare a instalațiilor de producere a oțelului, astfel încât să fie instalații cu emisii de bioxid de carbon cât mai scăzute, dacă se poate zero. Guvernele declară proiecte strategice, iar combinatul devine eligibil pe STEP”, a explicat Dan Nica.

De asemenea, prin Directiva Europeană STEP se pune un accent deosebit pe văile industriale (Net-Zero Industry Valley) care contribuie la obiectivul zero emisii nete, iar Galaţiul poate deveni o astfel de regiune, a mai anunțat europarlamentarul Dan Nica.
„Se facilitează crearea aşa-numitelor hub-uri pentru fabricarea echipamentelor, a instalaţiilor şi producerea de energie din surse care să fie cu zero emisii de carbon. Şi atunci, următorul proiect pe care putem să-l facem în Galaţi este să creăm acest Net-Zero Industry Valley împreună cu autorităţile locale, Consiliul Judetean, Primăria, combinatul siderurgic, şantierul naval, pentru a aplica pentru fonduri europene care sunt alocate doar pentru Net-Zero Industry Valley”, a adăugat europarlamentarul Dan Nica.

Fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, a fost prins la frontiera româno-moldoveană într-o mașină căutată în Belgia. Am crezut că este o farsă când ne-au zis că e furată, a dezvăluit social-democratul.
Marius Budăi a povestit la postul România TV ce a pățit la Vama Sculeni.

„Eram în mașina colegului care a cumpărat-o în 2015 de la o persoană din Galați, care fusese luată din Belgia. Colegul meu a cumpărat o de bună-credință. Aseară am aflat că era dată în urmărire din 2016. Când am intrat în țară ni s-a comunicat că e furată. O să am o discuție cu MAI, sunt 8 ani de când a cumpărat-o. Era deja înmatriculată în România. Am crezut că e o farsă când ne-au zis că e furată. Ne-au informat despre proceduri, au zis că mașina trebuie să rămână pe loc. Am chemat altă mașină și am plecat spre casă. Poliția de Frontieră și cei de la Vamă au fost profesioniști", a relatat Marius Budăi.

Poliția de Frontieră a confirmat incidentul și a oferit amănunte despre mașina în care se afla fostul ministru. Potrivit Poliției, sâmbătă seara, la Punctul de Trecere a Frontierei Sculeni s-a prezentat la verificările de frontieră, pe sensul de intrare în țară, un autoturism marca Audi A6, înmatriculat în România.

În urma verificărilor s-a constatat că autoturismul figurează ca bun căutat pentru confiscare, alertă emisă de autoritățile din Belgia pe 5 ianuarie 2016.
„În autoturism se aflau doi cetățeni români, mașina fiind înmatriculată pe numele unuia dintre aceștia, în anul 2015. În cauză a fost dispusă indisponibilizarea autoturismului, cercetările fiind continuate pentru clarificarea situației, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tăinuire”, a transmis Poliția de Frontieră.
Fostul ministru Marius Budăi nu se afla la volan. El era însoțit de un coleg deputat care este și proprietarul mașinii.